Se afișează postările cu eticheta muzică. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta muzică. Afișați toate postările

marți, 9 decembrie 2014

Dascălul de colinde

Ştefan Hruşcă va susţine în Postul Crăciunului aproximativ 30 de concerte de colinde în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate, în turneul numit "Dascălul de colinde".  Dar noi ascultăm astăzi  :)

sâmbătă, 6 decembrie 2014

De astăzi încep colindele...

  Şi toată perioada dintre Sf. Nicolae (6 decembrie) şi Sf. Ioan (7 ianuarie)  se cânta colinde - atât cele referitoare la Naşterea Domnului, cât şi cele de Anul Nou. He, he!
                                                Bucurie!                 La mulţi ani, Nicoleta!    La mulţi ani, Nicolae!

marți, 14 octombrie 2014

... şi au trecut 2 ani!

Cu bune şi cu rele, cu obsesii, renunţări, vacanţe, depresii, absenţe, dureri şi bucurii! Vă mulţumesc tuturor că aţi fost alături de mine în toate acestea! Şi vă îmbrăţişez pe toţi odată, cu mare drag!  :)
ps. 
Elly, mi-e dor de tine!  
Şi pentru că marţi e zi cu cântec în blogsferă, vă las şi eu o bucurie de melodie  :)

duminică, 14 septembrie 2014

Hori străvechi din Ţara Lăpuşului şi a Maramureşului

Ca în fiecare an, Muzeul Ţăranului prăznuieşte Ziua Crucii cu expoziţii, târg de icoane, conferinţe, filme şi muzică tradiţională. La ediţia din acest an, cea de-a cincea, a Zilelor Muzeului Ţăranului mi-am propus să merg la concertul de muzică tradiţională din Maramureş, susţinut de Nicolae Piţiş şi Casandra Hauşi (aseară). Pe Casandra o cunosc de vreo doi ani şi sunt tare bucuroasă să o întâlnesc la fiecare concert pe care-l are prin Bucureşti. Dar, să vă povestesc puţin despre ei...

MARIA CASANDRA HAUŞI s-a născut în Baia Mare, Maramureş. A prins de la bătrânii locului meşteşugul fără vârstă al Horilor în grumaz (horea lungă).
Ucenică a şcolii înalte de muzică din Cluj la clasa de canto a profesorilor Alexandru Fărcaş şi Gheorghe Roşu şi laureată a Marelui Premiu şi Trofeului Maria Tănase, a marcat şi celebrat intrarea DOINEI în Patrimoniul Imaterial UNESCO prin lansarea albumului de muzică tradiţională intitulat generic DOINA – Horea Lungă – Cântec arhaic românesc din Maramureş.
Despre acest gen muzical, pe care l-a făcut cunoscut prin turnee în ţară şi străinătate, mărturiseşte că este universul ei fără margini unde şi-a găsit casa. 
Anul acesta în perioada septembrie – octombrie va fi una din vocile care vor crea un peisaj românesc nemaivăzut în incursiunea muzicală a turneului Roots Revival Romania dedicat Mariei Tănase.


NICOLAE PIŢIŞ - “Niculaie a lui Ion a lui Iacob din Fundătura din Lăpuşul Românesc”. 
De mic copil a cântat la clăci şi la nunţi “din gură”, “din frunză”, cu fluierul, trâmbiţa, claneta. Din 2012 deţine titlul de “Tezaur Uman Viu”, proiect iniţiat de către Ministerul Culturii şi Unesco.
În 1976, a cântat pe coloana sonoră a filmului românesc Pintea, regizat de Mircea Moldovan, protagonist Florin Piersic.
Din 1999 a colaborat cu artişti ca Grigore Leşe, Ioan Pop şi Grupul Iza. Cu aceştia a umblat în lumea largă: Elveţia, Germania, Franţa, Polonia, Austria. Din 2007 horeşte în toată ţara, mai mult alături de Maria Casandra Hauşi. Aceasta din urmă îi urmează cu sfinţenie darurile binecuvântate.

Atâta cuminteţie nu am mai văzut la un bărbat până acum...! Iar vocea... cum a început să cânte m-a aruncat într-o altă lume, alt timp şi alt spaţiu. Păcat că nimeni, în afară de Casandra, nu şi-a dorit să ucenicească la dânsul şi să ducă mai departe acest gen muzical excepţional.



Au fost acompaniaţi de: 
Marius Sabo, vioară (ceteră); Adrian Iercoşan, chitară (zongoră); Dănuţ Gheorghe Florea, dobă.
Spectacolul a început pe lumină şi s-a încheiat târziu. 
Au glumit şi au cântat cu multă bucurie "din gură", la fluier sau acompaniaţi. 
I-am adus Casandrei un buchet de Ochii Doamnei, care s-a încadrat perfect în decor  :)
 
Ca să vă faceţi o idee de atmosfera de aseară, vă las coloana sonoră a filmului Pintea  :)

    Duminică plăcută tuturor!

marți, 24 decembrie 2013

Primiţi cu colinda?

 

Asta-i sara cea frumoasă!

Zilele acestea de sărbătoare să le petreceţi cu bucurie, cu linişte în suflet şi cu tihnă!
Să ne mângâiem sufletele unul celuilalt cu chipul luminos, cu zâmbete şi inimă curată.
Vă-mbrăţişez cu mare drag pe toţi şi vă mulţumesc pentru că sunteţi!

postarea participă la rubrica Meloman pentru o zi, găzduită de SoriN

marți, 26 noiembrie 2013

That's The Way It Is

Dacă doreşti să participi, 
publică pe blogul tău o melodie preferată 
şi înscrie articolul la "Meloman pentru o zi"!

marți, 15 octombrie 2013

Ce bine că eşti!

pentru melomanii de marţi
"...iată-mă nevoit de-a mă băga puţin în seamă. Şi pentru că-mi este foarte greu a vorbi de mine însumi, am să încerc un autoportret, o schiţă la prima mână. Un greco-machedon, brăilean de meserie, locuitor al plaiului mioritic. Artist în viaţă, muzician, umil slujitor al celor ce m-ascultă. În timpul liber - un civil ca oricare altul, slăşluind cuminte, pe lângă casa omului. Cititor de presă şi telespectator de ştiri, optimist incurabil uneori, altruist peste măsură alteori, încăpăţânat din cale-afară mai tot timpul. Mi s-a mai spus Elefantis, Grecu’, Dom’ Preşedinte, Tătăielu’ sau Protuberanţă scenică (asta-i a lui Andrieş!). Şi ce dacă? Mă bucur ca un copil când sunt băgat în seamă, iubit, răsfăţat, alintat. Deşi cred în mine şi în ceea ce fac, uneori mă consider mult prea artist pentru un civil de rând iar alteori, prea civil pentru un artist. E războiul gemenilor din mine. Habar n-am şi nici măcar nu mă interesează cine va ieşi învingător. În rest sunet, lumini, paiete, sclipici, autografe, fani, orgolii, modestii, trăiri, falsităţi, nisip, apă, vânt… Va pup!"
Nicu Alifantis 

marți, 1 octombrie 2013

E vreme de şoptit ....

...  în această după-amiază de toamnă rece .. la lumina caldă a unei veioze, cu ceai şi multe cărţi...

Eşarfă în dar...

... pentru  melomani.
Mircea Baniciu, zis “Tetea”, mi-a inspirat dintotdeauna o doză zdravănă de bună-dispoziţie în amestec cu o substanţă tonifiantă peste care se presară puţin energizant…Da, frumosul şi talentatul trupei Phoenix mi s-a lipit de suflet ca marca de scrisoare şi de-atunci mi-e greu s-o mai dezlipesc. Îmi amintesc cu drag, că puşti fiind, atunci când îl priveam, îmi doream să ajung ca el. Dacă nu aşa de frumos, măcar la fel de talentat. Viaţa mi-a oferit în 1975 minunata şansa, întâi de a-l cunoaşte, apoi de-a ne împrieteni, de-a lucra împreună şi de-a rămâne apropiaţi până în ziua de azi. Credeţi-mă că nu-i puţin lucru, pentru că bănăţeanu’ e greu de suportat ! Talentat, simpatic, plin de haz, mândru, este plin de generozitate dar şi de exigenta în acelaşi timp în a-şi oferi prietenia. Dintr-un tunet ce se rostogoleste în mii şi mii de reverberaţii, glasul său devine tandru, sensibil până în adâncul fiinţei sale şi dincolo de ea. Dacă e adevărat că râsul îngraşă, ei bine, omul acesta poate fi introdus în categoria celor ce dăuneaza grav sănătăţii. Privindu-l de multe ori, cred că aşa s-ar putea materializa bucuria de-a trăi. Pentru toate astea îl iubesc eu pe Baniciu şi mi-e drag până la emoţie şi sunt mândru că din când în când mă atinge ca o mângâiere zâmbetul său, fluturat ca o eşarfă...
Nicu Alifantis 


marți, 24 septembrie 2013

Respect...

.. de meloman.
Ce zice unul despre celălalt...
" Voi începe cu Mircea Vintila, zis “Ciocu”. Ne-am cunoscut în 1974 la Bucureşti, la Teatrul Ion 
Creangă. Din acea seară şi pâna în prezent, i-am purtat şi-i port un respect deosebit şi îl admir pentru tot ce-a făcut şi face ca om şi ca artist. Nu mi-a fost dat vreodată să aud pe cineva vorbind urât de Mircea. De fapt este greu, imposibil aş spune, pentru că Cioculeţ, cum îl alintăm noi, este întruchiparea bunătăţii, generozităţii, amabilităţii, delicateţei, politeţei. Nonconformismul său este charmant, ghiduşiile sale sunt delicioase, umorul său este absolut contagios.  Şi pentru a nu mă pierde într-o banală descriere, voi îndrăzni a spune despre el astfel: Mirific şi enigmatic lord, purtând în plete arome de ceai şi miresme de pipă din indepartate Indii, cutreieră brambura toate cotloanele sufletelor noastre, aşa, fără motiv, fără vre-o vină, aidoma sunetului unei cochilii de scoică. E ca şi cum ai asculta, în tihna unui han, povesti cu ochi albaştri, cu feţi-frumoşi şi cu mirune cosânzene spuse-n şoaptă seara, atât de-n şoaptă şi atât de-n seară, încât nici vântul să nu cuteze a respira printre şuviţele de sunet blonde, ce cad nevinovate, plăpânde şi tandre peste noi, ca o purpură de stele, ca o binecuvântare, ca o adiere..."  - Nicu Alifantis
Vă plac gusturile mele?!!    :) 

marți, 30 iulie 2013

Norah Jones



Thinking About You, Sinkin' Soon (3:40), Not My Friend (7:45), Sunrise (10:45), Until The End (14:15), Creepin' In (18:40), Humble Me (23:35), My Dear Country (28:20), Rosie's Lullaby (32:15), Be My Somebody (36:30), Don't Know Why (40:15), Come Away With Me (44:40).