La inceput de februarie

                   Toată ziua m-a durut capul îngrozitor. Luna aceasta nu am început-o cu dreptul. Am contactat de undeva o viroză tare urâtă, tocmai acum când mă gândeam că gerul a ucis toţi viruşii din lume şi am scăpat iarna asta fără complicaţii majore.  Georgia, care a făcut febră toată noapte trecută, s-a culcuşit lângă mine spunându-mi: Îmi pare rău că te-am îmbolnăvit. Îmi vine s-o mănânc de drag. Am tot încercat să o conving că probabil ne-am îmbolnăvit amândouă în acelaşi timp, doar că ea, fiind mai micuţă, a cedat prima.
                  Aşa că acum sunt ca personajele acelea din desene, cu ochii injectaţi, dar chiar şi aşa tot m-am cocoţat în faţa monitorului, măcar un pic. M-am tot gândit că am lăsat prea mult postarea cu tensiunea şi nu mai vreau să vă ţin pe voi în tensiune, că am primit deja mai multe mesaje şi telefoane de îngrijorare. Vă mulţumesc foarte mult pentru suport şi grija purtată, dar sunt destul de bine. Cumva pe modul de avarie, dar bine.
                  Săptămâna care tocmai am trecut am avut programare la doctoriţa oncolog. Dumneaei mi-a spus că e timpul să mă împrietenesc cu un cardiolog bun şi să rămânem prieteni de cursă lungă. Am tot râs şi am tot glumit eu spunând că sunt o doamnă la menopauză, dar dat fiindcă asta e realitatea, se pare că încep să mă şi comport ca atare. O vreme corpul meu fiind tânăr a rezistat destul de bine bombardamentelor hormonale, dar acum începe să-şi plătească tributul. Doamna oncolog zice că problemele cardiace sunt specifice menopauzei, aşa că... c'est la vie. C'est la vie toujours parchive comme la femme toujours naive.   Dar toate astea sunt daune colaterale, deci, dacă  nu e cancer, e de bine.
                În altă ordine de idei, m-am convins, încă o dată în plus, că există un Dumnezeu al celor leneşi şi care stau să le pice, din ţinutul mai friguroase, şosete mălăieţe în picioare nătăfleţe. 
              De la Valentina am primit nişte minunăţii care au confirmat regula că darul nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine e mai norocos în casă, în cazul nostru, surioara mai mică, care s-a ales cu o pereche superbă de şosete roz şi cu o maimuţică. 
             Aşa arată maimuţica la mama ei acasă:

                                                 şi aşa arăta în entuziasmul primirii

                            acum nu o pot arăta pentru că doarme, se odihneşte, îşi face somnul de frumuseţe,
                                        mâine e ziua dedicată animalelor sălbatice şi merge la grădi.

                       Iar pentru doamna casei era imperios necesar un pic de mov, să se potrivescă cu spiritul ei.  
                 Nu am cuvinte să spun cât de mult m-am bucurat la vederea acestor bijuterii. Mulţumesc din inimă, Valentina! Chiar nu ştiu ce am făcut să merit tot răsfăţul acesta, dar de fiecare dată când ating un obiect primit (şi chiar am adunat câteva asemenea obiecte), care ştiu că a fost făcut cu pasiune şi dăruire pentru mine, îmi tresaltă inima de fericire. Şi nu, nu vă îngrijoraţi, tresărirea asta nu dă tensiune! 
                 O lună numai cu bucurii să avem!

.

timp pentru prieteni

 A venit, in sfarsit, perioada din an in care, mai mult ca oricand, ne facem timp pentru prieteni.
Prieteni care ne sunt departe si pe care sarbatorile ii aduc aproape, prieteni care au fost tot timpul aproape, dar nu am avut noi ragazul necesar, prieteni care ne asteapta mereu sa le trecem pragul si pe care ii asteptam la randul nostru acum, cand aflam ceva mai mult timp.
Timp... de ascultat povestile, de impartasit vestile, de  incarcat bateriile sufletului ...

 
"Chiar și în tăcere, dialogul inimilor nu are nevoie de condiții, ci doar de bucuria de a dărui, de a împărtăși. Prietenia se construiește încetul cu încetul, cărămidă cu cărămidă, din soare și ploi ale inimii, din bucățele de timp petrecute împreună.
Prietenia nu se sfârşeşte când nu mai ai ce să împarţi, ci abia atunci începe." (H. Filipescu)

Sa ne bucuram impreuna, prieteni reali si virtuali!

Cuvântul anului viitor

             Am vazut la o fată tare dragă mie, la  Anca , un joculet, asa ca am intrat in horă...
             Eu sunt fanul cuvintelor care definesc un an, nici unul trecut, nici unul ce va să vină.
             Dar...

            Acest cuvânt te va ghida pe tot parcursul anului 2016! Te va sprijini în grijile de zi cu zi și situațiile care pot părea fără speranță. Acest cuvânt îți va arăta mereu șansele și perspectivele în situații dificile, astfel încât să nu trebuiască să-ți faci griji. A fost selectat special pentru tine, primește-l!
           Aşadar: devin înţeleaptă!
          Of! Până şi calculatorul ştie că îmbătrânesc...

Anca

 Aşa mi-o imaginez eu pe Anca,
croşetând poveşti în căsuţa ei plină de veselie, de râs cristalin de fetiţă alintată, de mieunat dezmierdat de pisică răsfăţată

Nu-i aşa că e frumoasă?

(mai multe imagini in acelasi stil puteti vedea si aici).

Parada de la Provocarea "Virtual Hug"

           Provocarea Virtual Hug a fost lansată de Cristina, cu scopul de a trimite constant câte un gând bun, câte o îmbrăţişare virtuală cuiva drag, fie că e la început de drum în lumea bloggerilor, fie că îl citim mereu şi ne umple sufletul de bucurie.
           Pentru luna aceasta, am onoarea de a găzdui eu parada gesturilor voastre bune.
           Aşadar, cuvintele de încurajare, dragoste, admiraţie, respect, merg de la:
           Xandrinna la  Gabriela.

         Cristina către mine

          Stefy către Irina,

           de la mine spre Teodora,  Catrinel , Elena, Anca, Grety , Alexandra, Emilia, Minodora, Felicia, Ghemuleţ, Cristina (Androcriss), Mirela, Daniela, Dorina, Gabriela, Maria (Mutinel), Daniela.

          Elena către Simona

          Cerasela către Oana

       O duminică frumoasă să aveţi!

Cel mai frumos cadou

         Cel mai surpinzător, mai muncit şi mai neaşteptat cadou al lunii martie, l-am primit astăzi.
         Când am venit de la lucru, am găsit acasă o întreagă cutie plină cu daruri, de la nişte fete nu doar talentate, muncitoare, creative, ci şi foarte generoase: doamnele minunate de pe tomnarella handmade. Deşi 8 martie a trecut, bucuria a fost deplină.
         Pentru că am intrat şi în hora Cristinei, şi nu doar de asta (dar mă ştiţi că sunt cu împuşcatul a doi iepuri), am să le îmbrăţişez din toată inima pe fetele care mi-au înseninat ziua şi mi-au umplut-o de neaşteptate bucurii. Şi nu doar mie, fetele s-au ghiftuit şi ele cu ciocolată, iar acum se joacă, spre liniştea şi răgazul meu, cu doi  ursuleţi verzi primiţi şi cu păpuşelele găsite în nişte borsetuţe superbe în formă de pinguin şi de pisicuţă.
          Vreau să le mulţumesc din toată inima pentru lucruşoarele trimise, pentru toată migala şi truda lor, pentru căldura inimii lor, pentru că din atâtea persoane m-au ales pe mine. Am fost foarte impresionată văzând că darurile veneau din toată ţara, de la Baia Mare, din Deltă, de la Vatra Dornei, Târgu Frumos, Turda, Arad, Bucureşti...
           Aşa că, îmbrăţişarea mea merge spre Teodora, spre Catrinel (mi-ai făcut o surpriză grozavă, draga mea, cu atât mai mult cu cât am primit un şoricel tare drăguţ, o şoricică mai precis, iar în clipa în care am văzut-o m-am gândit la tine, iar mai apoi am deschis şi darul tău), Elena, Anca, Grety (în cazul în care nu e o coincidenţă prea mare de nume, atunci să ştiţi, dragă doamnă, că după reţetele dumneavoastră din Practic am învăţat să gătesc, acu mai bine de 10 ani), Alexandra, Emilia, Minodora, Felicia, Ghemuleţ, Cristina (Androcriss), Mirela, Daniela, Dorina, Gabriela, Maria (Mutinel), Daniela. Sper ca n-am rătăcit niciun bileţel, dar dacă da, cu toată ruşinea (mea), spuneţi-mi şi remediez.
         

         După florile trimise de Anca, e a doua oară când darurile primite de la oameni pe care nu îi ştiu decât virtual (dar care, între noi fie vorba, am constatat că ei mă ştiu foarte bine) m-au făcut să plâng de emoţie.
         O îmbrăţişare cu totul specială merge şi spre Mirabela, o fată deosebită, care m-a făcut să zâmbesc încă de dimineaţă, când am primit de la ea nişte daruri cu totul speciale, aduse şi ele de foarte departe, tocmai din Ţara Sfântă.
          Primind atâtea cuvinte şi urări frumoase, atâtea ganduri bune şi de încurajare, atâtea mesaje de apreciere şi de susţinere, credeţi-mă că mă simt foarte bine. Asta e unul dintre lucrurile pentru care iubesc internetul. Pentru că internetul aduce lângă noi, atunci când nici nu ne aşteptăm, oameni extraordinari, a căror inimi bat la unison cu a noastră. Poate că uneori, furaţi de oboseala zilei, de micile noastre frustrări, de răutăţile celorlalţi mai scriem unii altora cuvinte grele, nepotrivite, regretabile, sau aşa ni se par nouă atunci când le citim printre şi dincolo de rânduri. Dar nici unul dintre cuvintele răutăcioase pe care le-am primit în toţi anii de când am blogul acesta, nu ar putea să strice bucuria zilei de astăzi. Iar pentru fericirea aceasta sunt mândră şi fericită că vă cunosc aici, în lumea acesta virtuală, dar cu bucurii palpabile.
         Vă mulţumesc din suflet!
         

Un dar floral

          Astăzi am primit un strop de bucurie de departe, tocmai din dulcele târg al Iaşului. Un buchet de flori ce a trecut munţii şi mi-a adus atâta bucurie, atâta seninătate, atâta emoţie. L-am primit de la un suflet cald de fată, un suflet care ştiu că se gândeşte la mine, deşi ne apropie doar cuvintele şi visele.  Uneori mă tot gândesc câţi oameni minunaţi cunosc fără şă îi ştiu în carne şi oase, dar poate nici nu e necesar. Important e că sufletele noastre se cunosc şi nu doar se cunosc, dar sunt şi receptive unele la altele.
          Anca, draga de ea, mi-a făcut o surpriză tare plăcută. Acum, mie ca mie, dar să vezi soţul ce ochi a făcut când s-a trezit la uşă cu un tip ferchezuit cu trandafiri în mână. S-a uitat atât de tăios că şi mesagerul a început să se bâlbâie. Acum, între noi vorbind, nu cred că pentru el e primul soţ pe care îl vede surprins că nevasta îi primeşte flori din altă parte...
          Acesta e buchetul împricinat, care a venit dintr-o căsuţă de poveste să poposească în altă căsuţă cu poveşti.

         Paula a fost cea mai curioasă şi mai dornică să ştie de unde avem florile.

        Mulţumesc mult, Anca, pentru gestul tău.
        Mulţumesc mult, fetelor dragi, pentru toate cuvintele vostre de încurajare, de îmbărbătare.   Pentru toate clipele pe care le rupeţi de la voi ca să mă sprijiniţi pe mine. Nici nu ştiţi cât de mult contează!
        Voi îmi faceţi  zilele mai senine!

The Versatile Blogger Award

... primit ieri de la Taniusa, căreia îi mulţumesc că s-a gândit la mine.
Regulile nu sunt complicate, cam ca la fiecare premiu virtual. Una dintre ele e să spui persoanei care te-a nominalizat, 7 lucruri despre tine.
Cum scriu deja de câţiva ani cu sufletul la vedere, nu ştiu dacă mai am enigme, dar încerc să satisfac cerinţa:
1. Îmi place să gătesc, chiar dacă nu de nivelul celor de la Masterchef.
2. Apropo de Masterchef, i-am pierdut finalul (şi sezonului acesta), aşa că am rămas cu ceva nelămuriri.
3. Îmi place dulceaţa de căpşuni, cireşe amare şi de nuci şi încă nu am făcut niciun fel anul acesta.
4. Din când în când scriu poveşti pentru copii.
5. Visez la o casă pe malul mării, că tot e sezonul.
6. Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile...
7. Sâmbătă am întâlnirea de 10 ani de la terminarea facultăţii. Abia aştept!
Următoarea regulă spune să selectez 15 bloggeriţe,  cititoare mai vechi sau mai nou descoperite, care îmi plac. Problema e că mie îmi plac foarte multe şi apreciez munca tuturor, dar mă supun regulii. Norocul meu că sunt destule lepşe şi premii, încât să ajung să amintesc pe fiecare.
Prin urmare, aşa ca la orice festivitate (că tot e sezonul lor), premiul merge la:
 Vienela,  Anca din căsuţa de poveste, Nicol, Iulia, dulcea Carolina, Catrinel, Iuliana cea călătoare,
Ana, un mic Pusicel aflat la aniversare, Marilena, Oana şi ale sale comori, KaBea,
Cecilia, Maria, Mari, Corina, Liliana, Martha,
Mariana, Madi şi, nu în ultimul rând, la Liuba.
Si dacă tot v-am dedicat un premiu, eu zic şi să ciocnim o cupă împreună

Un weekend frumos vă doresc!
 

primul mărțișor din 2013

          L-am primit din țara fluturilor dornici de zbor și de iubire a Aureliei.
          Fetele s-au bucurat mult  când au deschis plicul și l-au descoperit. Ele încă nu-l văzuseră.
          A fost prezentat tuturor drept primul mărțișor din 2013.Vi-l arăt și vouă spre încântare sau, poate, spre inspirație...

         În după amiaza aceasta așteptăm și noi să sosească gașca creativă pentru atelierul de mărțișoare, ajuns deja la a doua ediție :)
         Așa că: stați pe aproape! Imediat vă vom delecta și cu propriile noastre creații...

Premiu

          Săptămâna bună de luni dimineața se cunoaște, așa că m-am gândit să vă înseninez ziua cu un premiu. Am primit de la Pusicel și de la Anca un premiu pe care îl împart cu voi. Premiul vine la pachet cu o leapșă, dar fiindcă nu de mult am mai avut ceva asemănător, cu 11 întrebări la care să răspund și să formulez altele, am ales să vă delectez doar cu premiu.

          Măcar o parte o voi respecta întocmai, adică voi face 11 nominalizări. Prin urmare, premiul special cu coroniță se oferă:
-Anei, că tot a fost ziua ei de curând,
-harnicei Aurelia
-Roxanei și pisicuțelor ei alintate
-prietenei mele de suflet, Carolina
-Marilenei
-Nicol
-Liliana
-Sandrinei și frumoselor povești cu care ne răsfață
-Mămicii începătoare
- Măriucăi
-Miutza
și nu în ultimul rând, frumoasei și sufletistei Gabi.
         O săptămână minunată să aveți!

Cadoul pufos

Cadoul nostru pufos l-am primit de la Luminița, o prietenă dragă, să ne țină de călduț în toate zilele răcorose ce vor urma.

Dintre toți papuceii, cei mai purtați, pe care cu greu îi lăsăm acasă când mergem în oraș, sunt cei cu ham-ham...

Petrecerea de la 7 ani !

       Ieri am sărbătorit-o alături de prieteni pe Paula, frumoasa noastră de 7 ani. O petrecere grozavă, fără modestie!

       Am pregătit masa festivă și am așteptat musafirii.

       Cele mai mari emoții le-a avut la sosirea primului invitat.

       Când am făcut lista de invitați ne-am gândit la prietenii apropiați și nu am ținut seama de raportul dintre fetițe și băieți, așa că predominanți au fost băieții. Mai precis 6 fetițe și 10 băieți. Prietenele mele au râs de mine, spunând că am avut un scop secret, acela de a-mi selecta pețitori pentru fete. Ei na, am și avut de unde, ca erau toți aleși "pe sprânceană". Adevărul e că mai multe prietene au fost domnișoare de onoare la alte evenimente.
        Și mica noastră domnișoară a avut partener de joacă.

       Tortul a fost așteptat cu nerăbdare ca la orice petrecere de copii. Un tort cu multă ciocolată, simplu, făcut de noi pentru ea.

       Și cu lumânări "magice", care s-au aprins de atâtea ori încât a putut să-și pună mai multe dorințe și să sufle în ele până s-au mutat literele de pe tort.

       Dar nu tortul a fost surpriza cea mare a petrecerii. Vedeta a fost o piñata realizată de tati, după un celebru personaj din Viva piñata.

       Vrea cineva să spargă o piñata?

       Pe rând toți și-au încercat norocul într-o veselie de neegalat.

       La sfârșit și-au făcut poze cu trofeul, deși adevărata recompensă au fost dulciurile găsite înăuntru.

       La toți vă trimitem câte o felie dulce-dulce de tort!

Pentru Carolina

La multi ani, iubita mea prietena!
Sa traiesti mult, sa fii sanatoasa si sa te bucuri mereu de frumoasa ta familie, indiferent unde veti fi!

gandul zilei

"Nu este totul sa ai in inima lucruri bune pentru prieteni, trebuie sa-i faci sa cunoasca acest lucru".
Pr. Emmanuel d'Alzon