Se afișează postările cu eticheta traditional. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta traditional. Afișați toate postările

25 februarie 2015

Intotdeauna am avut o atractie pentru nunti, nu stiu de ce, poate pentru ca am fost la foarte putine sau poate pentru ca in copilarie parintii nu ma luau niciodata cu ei si eu stateam acasa si doar imi imaginam “bai oare cum e acolo?” si imi faceam tot felul de filme in cap, poate asta este motivul, dar nu garantez. Interesant, sau poate ca nu, este faptul ca acum am ajuns la varsta in care nu mai merg la nuntile rudelor sau ale prietenilor de familie, acum a venit vremea aia cand merg la nuntile prietenilor mei si asta nu este un gand cu care sa ma pot acomoda asa usor, inca procesez greu vestile de acest gen. Si le procesez si mai greu cand vine vorba de persoane pe care le cunosc dintotdeauna practic. Luna trecuta am primit vestea ca unul dintre prietenii mei foarte buni din copilarie se insoara, am ramas destul de “serios?”. Acum ceva timp, nu mult, mi-a cerut o favoare, bineinteles ca nu l-am putut refuza, cand am aflat insa care era rugamintea ma cam batea gandul sa ma razgandesc, a vrut sa ii ajut viitoarea sotie sa isi aleaga o rochie de mireasa, pentru ca vor sa fie si ceva traditional, mirele nu trebuie sa vada rochia pana in ziua nuntii. Dar a fost ok intr-un final, pot spune ca m-am distrat chiar, si asa i-am cunoscut putin mai bine “aleasa inimii”. Nu sunt fan shopping, sau cel putin nu sunt fan shopping de rochii in general, cand vine vorba de rochii pentru nunti nu stiu ce sa spun ca nu prea am experienta, a fost cam prima data cand am fost intr-un astfel de magazin deci nu ma pot afirma. Insa timpul a trecut destul de usor, chiar fara sa ne dam seama pot spune, si am vorbit despre tot felul de lucruri, fericite, triste, amintiri, planuri de viitor si normal, despre nunta. Era destul de trista ca nu am facut asta mai devreme, se pare ca magazin avea reduceri de 50% pentru rochiile de pe stoc si de 15% pentru cele la comanda, dar au fost doar pe 12, 13 si 14, dar nu a stiut de ele. Dar totul s-a sfarsit cu bine sa spun asa, intr-un final a ramas doar la doua variante. Sa vi le arat sau nu? Hai sa vi le arat, dar nu o sa spun pe care a ales-o ca poate intra N. pe aici. Una este rochia Amalia 

Si cealalta este rochia Nadia


Ambele veneau genial pe ea, si asta o spun eu care nu am pic de habar in domeniu sau in domenii similare, dar zau ca m-a lasat fara cuvinte. Sincer? Acum abia astept sa vina ziua cea mare pentru ca mor de nerabdare sa vad ce fata o sa faca N. cand o sa o vada imbraca cu ea. 

24 decembrie 2013

Primiti cu colindul? Eu va "cant" oricum:



Cum? Daca nu e dimineata nu mai merge? Biiine, va colind cu altceva...Domn domn sa inaltam sau atceva?

 

8 august 2013

Acasa…sau nu. M’am intors din cutreierat tara, dar tot nu sunt acasa. Am stat 2 zile acasa, dar am fugit 2 si la tara, dar parca totusi nu ma simt eu bine daca nu mai scriu ceva si aici. Asa ca m’am gandit sa va povestesc repede pana plec la tara despre mica…sau marea…mea plimbare. Defapt plimbarea asta a fost o simpla incurcatura. De ce spun asta? Pai stiti doar ca eu sunt sofer de putin timp, nu? Si cum sunt incepator, la liceu am profil de real, deci cu geografia putin mai pai, si uite asa eu defapt am vrut sa ma duc la mare, dar cum in ziua in care am stabilit plecarea eu eram deja in Bucuresti, m’am pierdut. Din Slobozia stiu sa ma duc pana la mare si inapoi, dar din Bucuresti pana la mare mi’am pierdut complet simtul orientarii si m’am dus si eu tot inainte si am ajuns intr’un final la mare. Dupa vreo 5 zile de drum, dar am ajuns si am stat si acolo 5. Ce am facut 5 zile pe drum cand de la Bucuresti la mare fac 3-4h maxim? Pai sa vedeti…m’am dus drept, dar putin stramb, m’am dus pana unde se agata harta in cui. Am fost la Sighisoara la zilele Sighisoarei, desi nu mi s’a parut cine stie ce…apoi m’am dus in Targu Mures si am tot urcat pana am ajuns la Sapanta(cu opririle de riguare). La Sapanta m’am dus la cimitirul vesel si am citit o gramada de poezii populare, dar cred ca cimitirul ala era facut doar pentru 2-3 famili…adica aproape pe toti ii chema Pop si Stan. Pe una am gasit si numele meu si pe altele derivate ale numelui meu. Nu pun aici pozele pentru ca sunt destul de multe si am ales sa fac un album pe facebook, un album public, nu trebuie sa ma aveti la prieteni ca sa’l puteti vedea, special pentru voi l’am lasat asa. Sa va las si linkul catre albumul CIMITIRUL VESEL