Surpriza de joi seara: Arta întâlnește sacralitatea — experiență imersivă în Biserica Sf. Anna

Se întâmplă destul de des să-mi serbez ziua în mai multe etape. Nu pentru că vreau să prelungesc festivitățile, ci pentru că fac parte din mai multe cercuri — familie, prieteni, colegi — și îmi place să dedic fiecăruia un moment aparte. Așa se nasc întâlniri diferite, fiecare cu atmosfera ei, toate la fel de prețioase.
Luni, pe 20 octombrie, am dus la birou o prăjitură cu brânză dulce, stafide și esență de vanilie. Colegii au apreciat-o — unii au spus că e delicioasă, alții au cerut rețeta. După-amiaza, au venit vecinii de pe stradă — așa cum ne este obiceiul — la o cafea, un pahar de sekt și o felie de tort de ciocolată. A fost o întâlnire plină de voie bună și de simpla bucurie de a fi împreună.
Adela, fiica mea "cea mare", era în Atena și urma să se întoarcă abia miercuri. Așa că Raluca, „cea mică”, a venit seara târziu într-o vizită scurtă, împreună cu prietenul ei. Avea în brațe un buchet de flori și un pachet cu prăjituri umplute cu creme fine. Ne-am așezat la masă, am povestit și am băut ceai alb cu iasomie. La un moment dat, Raluca mi-a șoptit: „Joi, când va fi și Adela aici, avem o surpriză pentru tine…”
Ehei, așa că joi seara, fetele mele m-au scos în oraș. Raluca m-a luat cu mașina și am parcat în centrul Augsburgului. Adela a venit din Orașul de Jos și ne-am întâlnit pe scările din fața restaurantului. Avea un buchet mare, cu trandafiri roz și bordo, aster în aceleași nuanțe și frunze de eucalipt — frumos, proaspăt, cu aer de sărbătoare.
 
Am intrat împreună la restaurantul Ratskeller — amenajat în fosta cramă a primăriei, aflată în subsolul clădirii renascentiste din centrul orașului. Interiorul are tavan boltit, pereți din cărămidă și o atmosferă caldă, cu lumină discretă și miros de lemn vechi. Șeful de salon ne-a condus la masa rezervată și ne-a adus chiar și o vază pentru flori. Am savurat atmosfera și ne-am delectat cu mâncare bavareză delicioasă.
Dar seara nu se încheiase acolo. După cină, fetele m-au dus la Genesis, un spectacol pe care îmi doream de mult să-l văd. Are loc seara târziu, într-un cadru cu totul neașteptat: Biserica Sfânta Anna, o fostă mănăstire carmelitană transformată în biserică evanghelică, chiar în inima orașului. Întrebam de ceva vreme cine ar vrea să vină cu mine, dar nu găsisem pe nimeni… și zilele treceau. Tocmai de aceea, surpriza pregătită de fete m-a emoționat profund.
Genesis nu e un spectacol obișnuit. Este o călătorie senzorială care evocă momentul creației, o reconstituire vizuală și sonoră a facerii lumii. Proiecțiile de lumină se mișcă pe pereții bisericii, culorile se revarsă peste fresce și arcade, iar muzica — corală, electronică și clasică — se înalță în spațiul sacru, unde vibrațiile și acustica sunt perfecte. Totul e compus cu o finețe rară. Biserica nu mai e doar decor — devine trupul viu al poveștii. Ai impresia că nu privești, ci participi. Că nu asculți, ci retrăiești.
La ieșire, am căscat ochii la vitrinele din pasajul pietonal. Orașul părea ușor stingher fără hărmălaie — bulevardul aproape gol, rar să-l ai doar pentru tine. Am urcat toate trei în mașina Ralucăi, am mers până la mașina Adelei și ne-am regrupat, ca la un schimb de ștafetă. — eu am fost "batonul".
A fost rândul Adelei să mă ducă acasă. M-a însoțit până în casă, a intrat scurt să-l salute pe Helmut, rămas acasă cu Leo — și să-i povestim în câteva cuvinte, cât de frumos a fost spectacolul.
Am avut o seară superbă! Le-am fost recunoscătoare fetelor mele și m-am bucurat din plin de tot ce mi-a fost dat să trăiesc, într-o simplă după-amiază de joi..

Femeia cu umbrelă și algoritmul

Scrollam pe Instagram când am dat peste un reel cu picturi în care aerul vibra în nuanțe diafane — erau lucrările lui Monet. Privirea mi-a alunecat instinctiv spre stânga, unde, cu coada ochiului, zăream aproape aceleași imagini…
Am ridicat ochii din ecran — jocul de culori din clip se regăsea, cu o stranie potrivire, în realitatea din fața mea. Pe perete, de ani de zile, se află o copie a tabloului „Femme à l’ombrelle” — o proprie încercare de a-l înțelege pe Monet, pictată nu din talent, ci dintr-o emoție care căuta formă.
Am luat telefonul lui Helmut și am filmat simultan, peretele și ecranul telefonului meu. 

Vibrația, imaginea, amintirea, trecutul, încercarea, prezentul — pentru câteva clipe, toate s-au contopit într-o armonie tăcută... Nu știu dacă universul a vrut să-mi transmită ceva, dar emoția a fost fulgerătoare și adâncă. Ca o tresărire a timpului, ca o respirație între lumi.

Operațiunea „Curățenia de primăvară auto”

– cu alte peripeții și surprize neașteptate...
🚗💨😄După două săptămâni de așteptare – roțile de vară erau deja montate – vineri după-amiază am reușit în sfârșit să-i redăm mașinii lui Helmut strălucirea pierdută. Aspirație temeinică, ștergerea fiecărui colțișor de bord, lustruirea geamurilor – totul mergea strună! Până când... a venit momentul să îmbrăcăm noile huse.
Of, of! Un set premium din piele fină italiană, în nuanțe elegante de gri închis și gri-bej, comandat special pentru acest model de Audi. Scaunele din față – impecabile! Husele s-au așezat perfect de parcă ar fi fost croite la comandă. Dar când am ajuns la bancheta din spate… surpriză!
Pe partea cu cele două centuri de siguranță, husa a decis că mufele nu mai sunt necesare. Le-a acoperit complet fără drept de apel! Să returnăm setul? Nici vorbă – a fost cumpărat acum un an iar „micuța problemă” am descoperit-o abia acum. Și bineînțeles nu a fost deloc o investiție modestă – aproximativ 300 €!
Pentru moment, husele rămân așa cum sunt. Leo, pasagerul nostru blănos, călătorește în general în cușeta lui din portbagaj iar scaunele din față sunt perfecte. Totuși, până la concediu va trebui să ducem setul la un atelier de croitorie ca să decupeze frumos orificiile pentru centuri. Alți bani, altă distracție! C’est la vie!
Morala poveștii? Orice operațiune de înfrumusețare auto vine cu o doză de neprevăzut și uneori cu o lecție despre răbdare.🚗💨😄

Surprize hand-made

Așa cum fac în fiecare an, și anul acesta am pregătit ceva meșteșugărit pentru vecinele mele de pe stradă. Chiar dacă toți ne plângem de criza de timp, dacă cineva dorește din inimă, găsește timp berechet! Așa că anul acesta am confecționat manual câteva obiecte decorative cu tematică pascală, folosind diverse materiale.
Pentru mine, această activitate este benefică, deoarece îmi stimulează creativitatea și mă relaxează. În același timp, sper ca vecinele mele să se bucure de micile decorațiuni și să le găsească utile.
Pentru fiecare vecină am cumpărat o vaniță din tablă, pe care am decorat-o cu șervețele cu motive de Paște, atât la interior, cât și la exterior. În fiecare vaniță am pus iarbă și mușchi de pădure decorative, apoi am adăugat câte o inimioară din lemn, vopsită vintage în alb - simbolul păcii. Am inclus și un ou de plastic căruia i-am lipit urechi și i-am desenat ochi și botic cu mustăți, precum și un ou de gâscă, tot din plastic, decorat cu paie și flori uscate. Bineînteles ca Leo m-a ajutat! ☺ Fiecare vaniță conține și câte un iepuraș cumpărat, în culori pastelate, câteva ouă de ciocolată și... vineri, după ce voi vopsi ouăle, voi adăuga în fiecare vaniță câte două ouă - simbol al Învierii Domnului.
Pentru toti cei care trec pe aici, ofer câte o lalea, din curtea mea ♥
 

Deasemenea, am mai avut un proiect hand-made. 

Pentru fetele mele, am modelat din pastă FIMO, doua suporturi decorative pentru oua de Sfintele Paşti. Pasta este albă, se modelează ușor și trebuie udată din când în când pentru a o menține maleabilă, deoarece se usucă în aer liber - deci nu este necesară arderea.

Initial am vrut sa ma folosesc de cofrage de oua, pe care le-am decupat si capsat, incercând sa le dau forma pe care mi-am imaginat-o... însa ideea nu a functionat. 

Am folosit un kilogram de pasta pentru fiecare suport! ☺ Am modelat un inel, am presat cu un ou decorativ din alabastru, împartind "inelul" pentru sase locuri de oua. Apoi am lasat la uscat. Am lasat primul inel afara in curte, la uscat. Cum la noi a fost foarte cald - ca vara, modelajul s-a uscat prea repede si a suferit cateva crapaturi. Crapaturi mici, si doar de suprafata, insa... totusi a trebuit sa le "cârpesc"! La al doile inel, am avut grija sa se usuce la umbra. Apoi am inceput sa lipesc cu Ponch bucati de servetele cu un motiv neutral, alb-negru (pentru ca m-am gândit, sa nu concureze ouălor). Am lipit mai intâi fața, am lasat la uscat, apoi dosul, am lasat la uscat...La final, am aplicat lacul care sigilileaza si da si luciu. Din nou în doua faze cu lunga asteptare: mai intai o parte, apoi cealalta. Astazi inca un suport asteapta sa se usuce! Dar am facut cateva fotografii, cu primul suport, care este gata. 

Da, ce mai vreau sa spun este ca inelul are la mijloc un orificiu doar atât de mare încât sa încapa un paharel decorativ, suport pentru lumânare. Acum, in graba mare, sa fac poze pentru blog, am obtinut doar aceste imagini. Cred însa ca pe masa aranjata pentru Paşti, vor arata mai bine decat pe placa mea de lucru liliachie ☺ Si bineîntels, sper sa placa fetelor mele ♥

Pentru "simetrie" (patru colaje de fotografii sus, patru jos), am adaugat si un colaj cu ouale de anul trecut, la vopsirea carora m-au ajutat Leo si Chico ♥ Sa vedem cum imi vor iesi ouale mâine?! 

Va doresc spor la treaba! ☺

 

Lotto-toto

Jocul la Lotto este pentru mulți o combinație de speranță și distracție, iar Helmut nu face excepție. De ani de zile, el își încercă norocul săptămânal, investind constant 6 euro în bilete. 

Deși visul de a câștiga marele premiu încă nu s-a împlinit, Helmut a avut parte de câteva momente de bucurie când a câștigat sume mai mari, de două sau trei ori depășind pragul de 200 de euro.

În restul timpului, câștigurile sunt mai modeste, câte 10 euro din când în când, dar pentru Helmut, aceste mici victorii sunt suficiente pentru a menține entuziasmul jocului. 

Lotto nu este doar despre câștiguri mari, ci și despre micile emoții și anticipația fiecărei extrageri. Este despre momentul acela de speranță, când își verifică biletul și visează la ce ar putea fi.

Chiar dacă nu a câștigat sume impresionante, pentru Helmut, jocul la Lotto este mai mult decât o șansă de îmbogățire. Este o tradiție săptămânală, un mic ritual care aduce un strop de entuziasm și optimism în viața de zi cu zi. 🎟️🍀✨

Sâmbata dimineata a primit la ghiseu un mic cadou. Frumos ambalat, un etui pentru legitimatia de joc, un pix, o punguta cu jeleuri, un pachetel cu turta dulce, o ciocolatica, un pachet de servetele si o forma inox pentru taiat fursecuri, in chip de îngeras. Chiar si eu, care "nu dau doi bani" pe jocul Lotto, am fost impresionata de frumosul gest!

 

Poate Anul Nou o sa vina cu mai mult noroc! 😉

💚 Sanatate si La multi ani!! 💚

Au mai ramas doar doua zile până la Ajunul de Crăciun

 

Aseară a nins, frumos ca-n povești, cu fulgi mari și desi. Un strat subțire de zăpadă s-a așternut peste curtea tăcută. 

Dimineața, totul părea pudrat cu zahăr, dar soarele amiezii a topit aproape totul. Se pare că nu vom avea Crăciun cu zăpadă... ❄️✨ E însa frig si bate vântul. 

Helmut s-a întors de la cumparaturi si mi-a adus un buchet de trandafiri alb-roz, fragili și grațioși. Mirosul lor proaspăt, deși abia perceptibil, aduce o notă de tandrețe și emoție în mijlocul acestui anotimp rece.🌹❄️✨

Bradul așteaptă răbdător în curte, mai sunt doar două zile și va fi împodobit pentru marea sărbătoare a anului. 

Astăzi am pregătit pungi cu mici cadouri pentru vecinii de pe stradă. 

Mâine, în a patra duminică de Advent, vom bate din ușă în ușă și vom lăsa micile surprize, cu speranta de a răspândi bucuria sărbătorilor în cartier. ✨🎄

Felicitari speciale de Craciun

Crăciunul a fost întotdeauna o sărbătoare magică în casa noastră, mai ales de când le am pe cele două fiice ale mele. 

Îmi amintesc cu drag de anii când erau mititele, când magia sărbătorilor începea devreme, cu micile scrisori către Moș Crăciun, pline de dorințe și speranțe. Ma amuzau teribil stradaniile lor de a iesi in evidenta prin cumintenie, în luna decembrie. Au crezut în Moș Crăciun până după clasa a doua, iar acei ani au fost plini de frumusete și inocență.

 

Casa noastră a fost mereu plină de veselie si de agitatie placuta, în perioada de Advent. Mereu se întâmpla ceva important, fie că era vorba de curatenia generala, de pregătirea prăjiturilor sau de cântatul colindelor. Acum, fiecare dintre ele are propriul apartament, iar noi, eu și Helmut, am rămas în casa doar cu Leo, baietelul nostru blanos si cu patru picioare ☺

Anii trec, curățenia într-o casă atât de mare ne ia tot mai mult timp, dar veselia încă domnește. Oricât de grea ar fi ziua de lucru, Leo reușește prin giumbușlucurile sale să alunge stresul cotidian și să readucă echilibrul și armonia în viața noastră. 

Cât despre zilele de Crăciun, le-am serbat mereu împreună - Crăciunul rămâne o sărbătoare a iubirii și a familiei. Fiecare din cele trei zile de Craciun sunt frumos marcate, în familia noastra. Bradul îl împodobim in ziua de Ajun, apoi începe masa festiva, iar dupa aceea, desfacem cadourile de sub brad, depuse discret si din timp. Ascultam colinde si cântam, povestim amintiri dragi, Leo si Chico - catelusul Ralucai, se joacă veseli printre picioarele noastre si atmosfera este deosebit de plăcută. Seara se încheie cu toți adunați în jurul șemineului, savurând o cană de ciocolată caldă sau vin fiert. Este un moment de liniște și reflecție, în care ne amintim de cei care nu mai sunt printre noi și ne bucurăm de prezența celor dragi. Seara de Ajun de Craciun este o seara speciala! 

Prima si a doua zi de Craciun, sunt serbate deasemenea cu fast. Meniurile sunt alese si pregatite cu multa dragoste si grija. Pâna acum doi sau trei ani, am obisnuit sa serbam toate cele trei zile acasa la noi, acum fetele au preluat fiecare una din zile si îsi etaleza personal atât maiestria culinare, cât si cea de gazda, asa cum au învatat de la noi ♥ Anul acesta suntem toti invitati pe 25 decembrie la Raluca si pe 26 decembrie la Adela (apropo zile sfinte, pe Adela am botezat-o si Cristina, deci Ziua Nasterii Domnului este ziua ei onomastica, iar pe Raluca am botezat-o su Stefania, iar ziua de 26 decembrie este Ziua Sfântului Stefan, deci ziua ei onomastica). 

Revenind la Seara de Ajun si cadouri, trebuie sa recunosc ca nu mai sunt creativa... Pâna acum câtiva ani, umblam din magazin în magazin, în cautarea cadoului perfect. Asta înca mai fac, dar doar pentru prieteni si vecini. Pentru familie, am devenit mai practica - daca se poate numi asa. Am hotarât ca nu are rost sa cheltuim bani pe ceva ce nu ne este neaparat necesar. De aceea, eu si Helmut ne dorim ceva si cumparam de comun acord; nu mai este o surpriza, însa este totusi o bucurie, o împlinire. Iar pentru fete, cumparam ceva mic-simpolic, alaturi de care punem un voucher - pentru un spectacol, pentru un hobby sau poate pentru coafor. În plus, eu si fetele avem o traditie:  întotdeauna ne scriem câte o felicitare, prin care ne exprima sentimentele și ne reaminti cât de mult ne prețuim una pe cealaltă. În fiecare an avem fotografii cu Adela cu ochii plini de lacrimi ♥ Adela, fiind cea mai sensibilă dintre noi, își lasă lacrimile să curgă de fiecare dată când citește ceea ce i-am scris. Lacrimile ei nu sunt doar de emoție, ci și de recunoștință și dragoste. 

Anul acesta, am decis să scriu același mesaj atât pentru ea, cât și pentru Raluca, pentru a le spune cât de mândră sunt ele. Felicitarea este identica si am cumparat-o special pentru ca mi-a amintit de un biletel pe care mi l-au scris ele cândva, când erau mici (în loc de semnatura, au desenat atunci doua capete de îngerasi ☺). Iar banii, nu îi voi pune doar asa în plic ci, anul aceasta m-am gândit sa confectionez un gen de felicitare cu motiv de Craciun. 

  

Am decupat carton colorat - acum, ca felicitarile sunt gata, ma gândesc ca ar fi fost poate mai potrivit carton rosu, dar... eu am folosit acest carton galben, asortat la felicitarea cu îngerasul. Pe o coala de hârtie, vernil pentru Raluca si bleu pentru Adela, am lipit usor cu banda adeziva, cateva bancnote. Apoi cu ajutorul unei folii transparente, am copiat locul unde se vad sumele, astfel încât, pe cartonul galben sa pot desena "globuri" ferestre. Am decupat, începând sa tai din partea de sus a cartonului, în linie dreapta, ca si când acolo ar exista "snurul pentru glob". Am lipit cartonul peste coala cu bani, am colorat putin marginile "ferestrelor" si am scris cu auriu si rosu "Frohe Weihnachten!"

 

Ceea ce a rezultat, se vede aici. Raluca si Adela stiu sa aprecieze si cu siguranta surpriza va aduce un zâmbet pe chipurile lor. 

În seara de Ajun știu că vom trăi din nou acele momente de neuitat, pline de emoție și căldură. Ne vom îmbrățișa, vom râde și cu siguranta vor curge câteva lacrimi de bucurie. Crăciunul nu este doar despre daruri materiale, ci despre a fi alături de cei dragi și a împărtăși sentimente sincere și profunde. 🎄✨

~~~~~~~~~~~*******~~~~~~~~~~~********~~~~~~~~~~~~~~~~~

Înscriu postarea la AFEC - Niko

De Mos Nicolae

Seara de Moș Nicolae aduce mereu o atmosferă de magie și bucurie. Să oferi mici surprize celor din jur, mai ales celor care nu se așteaptă la un gest de bunătate, este o tradiție care încălzește inimile tuturor. 

Plăcerea de a pregăti și de a oferi mici daruri este de neprețuit. Fie că este vorba de un coșuleț cu bunătăți lăsat la ușa unui vecin, sau de dulciuri plasate discret în ghetele copiilor, bucuria dăruirii se transformă într-o satisfacție interioară profundă. Surprizele pregătite în secret aduc zâmbete pe chipurile celor care le primesc, iar acest lucru, la rândul său, luminează sufletul celui care dăruiește. 

Seara de Moș Nicolae devine astfel o sărbătoare dublă: a bucuriei împărtășite și a generozității anonime. 🎅✨ Actul de a face bucurii mici, fără a aștepta nimic în schimb, este un gest simplu dar puternic, care ne reamintește de frumusețea umanității și de puterea bunătății în viața noastră de zi cu zi. 

Surpriza neplacuta

Nu cunosc cauza si nici nu înteleg de ce s-a întâmplat sa fie asa, însa blogul meu este blocat!!!! Si-a modificat chiar si designul! 

Pagina mea de blog are statutul "frozen" 🥶 Nu pot sa dau click pe niciun comentariu sau raspuns, pe niciun link, nu pot sa activez nicio postare proprie, decat din "draft blogger"... Cu alte cuvinte, în "casa mea" pot sa intru doar "pe usa din spate"! 

Nu pot nici sa raspund la comentarii... Este o situatie ciudata rau de tot! 

Mentionez ca nu am facut nicio modificare în setari, nici macar nu am intrat în setari de luni de zile!

Nu pot sa fac nicio vizita pe alte bloguri, pentru ca nu am adresele decât aici în lista de bloguri!Ieri a functionat partial, astazi blogul meu a înghetat! (sursa Foto)

Caut o "zâna buna" sau un "vrajitor", un spiridus... Stie cineva cum pot sa îmi recuperez dreptul de a-mi administra propriul blog ?!? 🍀 Multumesc anticipat!

Surprize, surprize

Nu este "MfC" dar... sunt fara cuvinte!

Asta seara am gasit în cutia postala un plic maaaare! De la Ra, sora lui Rux ♥ Cale lunga si întortocheata a avut "Mosul", de la Rux a plecat la Raluca si de la Raluca la mine ♥ Si iata, a ajuns înca în anul 2023! Surpriza mare mare mare! Multumesc draga Rux, ai un suflet mare ♥ Ma sint foarte onorata ca ai gasit aceasta cale, de a-mi trimite aceste decoratiuni de brad. Lucrate cu sufletul, nu doar hand made! Multumesc deasemenea si dragei tale surori pentru ca s-a implicat în aceasta actiune-surpriza ♥ Va îmbratisez cu drag ♥

PS: Draga Rux, pentru ca tu ai setat o protectie anti-copiere... greu de tot am putut sa iau chiar si un link catre blogul tau. Poate ca ar trebui sa renunti la acest tip de protectie... eu nici macar fotografiile nu le mai semnez, exista acum legi puternice care protejeaza autorii. Te pup ♥

20 octombrie, la serviciu

Ziua mea a picat anul acesta într-o zi de vineri. Primul meu gând a fost sa îmi iau o zi libera si astfel sa prelungesc weekendul... Însa un coleg din alt compartiment a anuntat ca doreste sa îsi serbeze iesirea la pensie, exact vineri, pe 20 octombrie. Este unul din colegii buni, deci am hotarât sa onorez invitatia (a fost sef de laborator, responsabl cu respectarea normelor de siguranta). Am anuntat colegii de birou, ca nu voi aduce prajitura - asa cum este obiceiul la noi, voi amâna pe saptamâna viitoare, pentru ca nu are rost "sa ne îmbuibam" ☺ Vom mânca pe saturate la petrecerea lui Wolfgang. Si pentru mine, tema a fost "bifata" (uitata-rezolvata).

Nu obisnuim sa facem cadouri cu ocazia zilelor de nastere; adunam bani pentru cadou doar pentru cei care se casatoresc, devin parinti sau ies la pensie. Colegii însa mie mi-au facut o surpriza tare draguta. Vineri dimineata, ziua a început ca de obicei... Pâna pe la ora 8:30 (este program de lucru flexibil), ne adunam în birou, cei care vor sa vina la birou - pentru ca mereu sunt câtiva plecati în delegatii si pentru ca zilnic, aleg unul su doi colegi sa lucreze de acasa (înca mai este posibil si lucrul în regim home-office, prezenta la firma este obligativa doar 80%). Totul decurgea normal, eu tocmai îmi citeam noile e-mail-uri când... îi vad pe toti colegii adunati în jurul meu ♥ Mi-au urat în cor "La multi ani" (Alles Gute zum Geburtstag), seful mi-a daruit în numele colectivului un minunat buchet cu flori si o felicitare cu un bilet valoric la cofetaria mea preferata ♥ Asa prin surprindere m-au luat, ca am ramas fara cuvinte... Am fost foarte emotionata! Sunt toti niste draguti! ♥

 

Ah da, si la petrecerea lui Wolfgang, toata lumea îl felicita pe el si apoi ma felicitau pe mine cu ocazia zilei-de-nastere ... asa ca, am împartit cumva petrecerea cu "sarbatoritul zilei"☺

Recunosc, ziua de vineri nu a fost productiva ☺ nu prea m-am concentrat la lucru ☺ La ora 14 de altfel am si plecat acasa. Aveam în cap o lunga "lista to-do" pentru petrecerea mea, programata pentru sâmbata...

PS: din motive legislative [...consimțământul persoanei reprezentate în fotografie, dreptul de a reproduce ori de a utiliza fără consimțământul persoanei reprezentate ...] fețele majoritații persoanelor din fotografii, sunt "pixate". Atmosfera festiva însa este usor de recunoscut! ;-)

Am lipsit... dar motivat ☺

Joi si vineri nu am avut timp de loc sa intru pe blog. 

Dupa cum stiti, aici in Germania au început sarbatorile Pascale. Si pentru ca Marea Sarbatoare este simbolica si de fapt important este sa te bucuri de sarbatoare împreuna cu comunitatea din care faci parte, weekendul acesta vom serba Pastele. Cum altfel când prin lege avem vineri (Karfreitag) si luni (a II-a zi de Paste), zile libere?! Saptamâna viitoare nu mai este liber, dar bineînteles ca decorurile pregatite pentru Pastele catolic vor ramâne si pentru Pastele ortodox si cu sufletul voi fi alaturi de toti cei dragi din România.

Prin urmare, saptamâna aceasta la mine s-au finalizat: curatena generala (casa si curte), decorarea casei si a curtii, scrierea si trimiterea de felicitari per-post spre cei dragi de departe, pregatirea de mici atentii cu ocazia Pastelui pentru cei dragi din apropiere si pregatirea listei de cumparaturi pentru meniul de Paste pentru cele doua zile de sarbatoare.

Astazi este totul gata si respir usurata, am reusit totul în timp optim si cu multa placere ♥ (ba mai mult, joi am avut timp si pentru o superba plimbare in Gradina Botanica - voi reveni asupra temei într-o postare, cu fotografii splendide).

Dupa cum se vede în imagine, cadourile-ou sunt gata, am adaugat pe lânga dulciuri si o felicitare semnata "Helmut, Carmen si Leo", am legat funditele, am pus "ouale" in cos, m-am dus la fiecare vecin si am lasat mica surpriza în fata usii de la intrare. Acasa au mai ramas doar cele doua pentru fiicele mele - mâine vor veni, la masa festiva de Paste.

Mici atentii pentru cei dragi, de Paste

Cu ocazia sarbatorilor, pregatesc mereu, cu emotie, mici atentii pentru cei dragi.

Acum în prag de Paste, m-am gandit ca în loc de o punguta în care sa pun un iepuras de ciocolata, fursecuri un ou încondeiat, o mica felicitare sau un un voucher, mai bine fac singura "punguta" ☺

Am cumparat baloane, servetele simple (cosmetice) si cateva benzi de matase. Restul de materiale, le-am avut în casa: iarbă decorativă (se poate confectiona din fasii de hârtie verde creponata), o sticluta cu aracet, pensula, burețel, culori acryl.

Am umflat balonul si... eu l-am umplut în prealabil cu apa, pentru ca balonul sa fie greu si sa "șada" însa, timpul de uscare se dubleaza în acest caz. Am stropit balonul cu apa si am asezat servetele, straturi-straturi, fixându-le cu burețelul înmuiat în apa. Pe o farfurioara am turnat un pic de aracet si cateva picaturi dintr-o culoare acryl si cu pensula, am uns la întâmplare suprafata hârtiei. Locurile colorate prea intens le-am reacoperit cu straturi de hârtie umeda. Cu cât puneti mai multe straturi de hârtie, cu atât va fi mai stabil oul, la final. Hârtia trebuie pusa în balans, în asa fel încat balonul sa ramâna în echilibru.

Când am fost gata, am pus balonul astfel captusit pe o folie de plastic si l-am lasat sa se usuce.

Eu am lucrat ieri în serie ☺ obtinând mai multe asemenea baloane (am facut sapte baloane). 

Astazi, hârtia nu era înca uscata... trebuie sa mai astept. Dar pentru ca timpul preseaza... am lucrat mai departe doua din baloanele astfel pregatite - sa va arat ce si cum, sa aveti timp sa faceti aceste "oua-surpriza" pâna la Paste, daca doriti.

În baie, deasupra chiuvetei, am taiat "moțul" balonului si am lasat apa sa se scurga.

Apoi am marcat cu un creion, calotele, taind "oul" în două părți inegale (partea superioara trebuie sa fie un pic mai mica decât cea inferioara) si în zig-zag.

Am umplut calota inferioara cu "iarba" decorativa pe care am asezat bomboane. Saptamâna aceasta voi cumpara clasicii iepurasi-de-ciocolata, voi pune alaturi unul sau doua oua vopsite de mine - acum am pus doar pentru demonstratie un ou de plastic. Cum scriam mai sus, se pot pune bonuri valorice, fursecuri-de-casa înt-o punglita, o felicitare, ma rog, ce doriti sa daruiti...

Am cumparat banda de matase pentru legat cadouri - 3 metri; pentru un "ou" nu este nevoie decat de un metru - un metru si jumatate. Am pus banda sub calota inferioara, am taiat trei slițuri suprapuse, la distante mici si de latimea benzii, am introsus banda din exterior, în interior si din nou în exterior. Am facut câte un singur sliț pe fiecare parte a calotei superioare si am tras banda, închizând cele doua calote. Am legat capetele benzii într-o fundita. Este prma data când fac aceste "oua-surpriza" si ideea se poate îmbunatati. Cred ca banda decorativa, aceea care are marginile întarite cu sârmulita, ar fi ideala pentru a lega calotele.

 

Aceste "oua supriza" le voi oferi vecinilor de pe strada mea. Saptamâna aceasta voi cumpara de la Lindt iepurasi de ciocolata si voi face câteva sorturi de fursecuri, joi o sa vopsesc oua, voi scrie felicitarile si când o sa fiu gata, voi mai face o serie de fotografii. Celor care doresc sa adopte ideea, le doresc succes, distractie placuta si destindere sufletească la lucrul-de-mâna! Fiți creativi!

PS: înscriu postarea la Fii creativ - tabel de înscriere la Niko

De 8 Martie

Acum câtiva ani, am hotarât ca "baba" mea sa fie mereu pe 8 Martie si astazi... am avut o zi minunata!

Abia ce m-am trezit si baietii mei - Helmut si Leo, m-au surprins, daruindu-mi un minunat buchet de flori. (înca mai am un trandafir din buchetul de la Valntin's day ☺)

Am plecat la serviciu si... la pauza de amiaza, colegii au comandat Pizza. Suntem doar trei femei în compartimentul proiectari, asa ca noi am fost invitatele de onoare 🤗

 

Toata ziua a fost soare, însa a batut un vânt naprasnic! Am lucrat pâna la ora 17, am ajuns acasa val-vârtej si am plecat împreuna cu baietii mei  la restaurant. 

Masa noastra a fost decorata cu ghiocei si petale de trandafiri ♥ A fost o atmosfera deosebit de agreabila, vecinii nostri de masa atâta l-au bagat-în-seama pe Leo, ca acesta si-a luat nasul-la-purtare si nu a mai vrut sa stea cuminte sub masa, pe paturica lui. Toti cei din jurul nostru au zis ca nu au nimic împotriva, asa ca Leo a avut voie sa stea sus pe coltar, sa vada de la înaltimea mesei ce se întâmpla în restaurant ☺ La o alta masa vecina, erau trei copilasi prescolari - mai-mai ca s-ar fi dus sa le tina companie ☺

 

În drum spre casa, am constatat ca vântul s-a transformat în uragan si picuri mici si fini ne-au stropit parbrizul. Acum, cum sa interpretez "baba"? E de bine sau de rau 😜

Surpriza

Am parcat masina pe o straduta in apropiere de Schloss Belvedere, apoi am pornit pe jos spre muzeu, pe strada Prinz Eugen de-a lungul zidului castelului, cand... pe partea cealalta de strada, am recunoscut Tricolorul 🇷🇴 arborat pe o cladire... Habar nu am avut ca Ambasada României din Viena este vizavi de cel mai frumos muzeu de artă al capitalei Austriei 👍

Balerina / Începutul-începutului

Vineri au sosit cele doua nepoteledin partea sotului -  Emma si Greta si am petrecut întreg weekendul împreuna.
Pentru ca-mi sunt tare dragi, am vrut sa le fac o surpriza... În jur de 5-6 anisori, visul fiecarei fetite este sa devina balerina, de aceea, am cumparat tüll si joi seara le-am facut tutu. Pentru Emma în nuante de roz si pentru Greta în combinatie de albastru si mov.
Pentru a face un tutu nu este nevoie de cunostinte speciale în croitorie si nici  de maiestrie in a coase la masina! Orice începator, poare coase o fustita de balet.
Eu am cumparat câte un metru si jumatate de tüll în doua nuante de roz si câte un metru si jumatate în mov si albastru. Am mai cumparat si câte 60 cm elastic lat (fetitele au cam 52-54 cm în talie).
Am taiat fiecare metru si jumatate în doua, pe latimea materialului si am cusut cele doua bucati - culoare, la culoare. Apoi am suprapus rozul pal peste rozul puternic si am cusut cele doua fâsii lungi de material la mijloc, lasand loc pentru elastic (astfel, se obtine fustita din 4 rânduri de material: roz aprins, roz pal, roz pal si ultimul strat, roz aprins). Am încheiat fustitele, culoare pe culoare si am introdus elasticul. Am cusut elasticul si am încheiat orificiul prin care am introdus elasticul. Explicatia pare complicata, însa executia este simpla ca "buna-ziua"! Mie nu mi-a trebuit mai mult de jumatate de ora pentru fiecare fustita.
Din pacate nu am fotografii cu momentul în care le-am daruit tutu-urile... Le-au scânteiat ochisorii si de bucurie si nu s-au mai putut opri din topaiala! ☺ Când s-au mai linistit, am reusit sa facem câteva pozitii speciale, pentru acest articol de blog ;-) Mare bucurie atât pentru ele, cât si pentru mine 😍😏