Romanian Quotes Quotes

“Bătrâneţea e o boală specială cumva, care trebuie lăsată să se vindece de la sine.”
― Radu Aldulescu, Rezidenți în Casa Visurilor

“- Nu te teme, fiule. Nu este nimic mai periculos acolo decât este aici. Dacă sfârşitul tău te aşteaptă cumva la una dintre cotituri, află că acelaşi sfârşit te pândeşte şi aici. Nu este chip să evadăm din această cuşcă pe care singuri ne-am construit-o împrejur. Dar am încredere că soarta ta nu va fi să sfârşeşti repede, ci să aduci cu tine o altă viaţă pentru aceşti nenorociţi care trăiesc în întuneric.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Măştilor

“Împărăţia UităTot nu mai văzuse soarele de secole. Cerul părea să fie permanent acoperit de o perdea neagră de nori, ca un cavou deja scufundat în noaptea morţii. Singura diferenţă dintre noapte şi zi era că norii deveneau gri şi întunericul se mai dilua, semn că undeva în spatele lor soarele încă mai răsărea.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Măştilor

“În vis se făcu întuneric până când Godrick se trezi într-o încăpere uriaşă construită numai din aceste suprafeţe îngheţate. Tavanul era atât de sus încât părea invizibil pentru el, iar el făcând mai mulţi paşi prin încăpere realiză că aceasta nu avea uşi şi că trecând dintr-o încăpere în alta, interminabile, ajunsese la concluzia că acesta trebuie să fie un castel uriaş de gheaţă. I se făcu dor de căldura unui şemineu, de îmbrăţişarea lui Mami şi de chipul tatălui său. Iar pe măsură ce mângâia oglinzile de gheaţă simţi căldura unui foc, apoi văzu şemineul plin de lemne şi flăcările roşii care jucau în toate direcţiile. Încălzindu-şi mâinile la foc se afla tatăl lui care privea fix şi îngândurat în oglinda lui de gheaţă. Poate că era chiar trist. Godrick atinse oglinda şi astfel parcă reuşise să atingă creştetul tatălui care tresări, dar cum nu-l vedea căzu iar pe gânduri. Lângă bătrân stătea Mami, cosând la o cămaşă veche, îngălbenită. Din privirea plecată îi cobora o lacrimă. Godrick atinse din nou oglinda şi atinse obrazul lui Mami ocolo unde aluneca lăcrima şi simţi udătura lăsată pe degetele lui. Inima lui Godrick se întristă că acesta era doar un vis şi depărtând braţele îmbrăţişă oglinda care conţinea imaginea aceia caldă de acasă.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Măştilor

“Stă în legea Universului şi în vastitatea lui ca odată cu apariţia unei Mari Forţe să se nască o alta care să o poată echilibra.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Măştilor

“Am călătorit un pic mai aproape de suflul otrăvit al bestiei. De data aceasta zgomotul bolborosit al lavei chiar suna ca respirația unui Dragon adormit. Atât de aproape de sursă din care palpita acea prezență de mit, dragonul de foc, și forța lui... am simțit o fluturare în stomac. Pielea care ar fi trebuit să-mi ardă în proximitatea focului care clocotea la picioarele mele, era stimulată ca la o mângâiere, urechile parcă se alungiseră de la gâdilatul morocănos al muntelui, iar ochii străluceau fără lacrimi în lumina focului. Nimic din această imagine de groază nu mă rănea. Era ceva familiar aici, ca o voce de departe care mă chema să mă alătur.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Cicatrizaților

“Puterea este o manifestare vicleană atrasă doar de cel care o poate mânui pentru a-i crește spectrul de influență. Ca un șarpe, puterea îi este loială nimănui, alunecoasă și vicleană, se strecoară nevăzută, neauzită, nesimțită; când năpârlește, șarpele te lasă cu mâinile pline de amintirile trecutului, iar noua sa formă este doar un șarpe și mai mare. Singura șansă de a supraviețui este ca tu să fi mai mare și mai puternic ca noua înfățișare.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Cicatrizaților

“E drept că așa frumoase nopți, două n-am văzut la fel, eu care știu a prețui noaptea ca nimeni altul și care am iubit-o cum nu se poate iubi ziua, cu nesaț și cu patimă. Sufletul meu sălbatic, care de obicei pare a ațipi zgribulit de o nemulțumire nedeslușită, nu începe a trăi pe deplin decât o dată cu stingerea celor din urmă văpăi ale amurgului; pe măsură ce se așterne vălul serii, renasc, mă simt mai eu, mai al meu.”
― Mateiu I. Caragiale, Remember

“Întotdeauna e loc pentru mai rău şi tocmai de aceea nu trebuie să ne pierdem nădejdea.”
― Radu Aldulescu, Rezidenți în Casa Visurilor

“Bine spunea cine spunea că iadul şi raiul sunt aici. Degeaba ne-am uita după ele în cer. Iad cât cuprinde şi o fantă îngustă prin care ţi se pare că întrevezi raiul.”
― Radu Aldulescu, Rezidenți în Casa Visurilor

“Să scrii un roman e o luptă corp la corp cu crivăţul arctic, cu taifunul, cu furtunile de nisip din Sahara.”
― Radu Aldulescu, Rezidenți în Casa Visurilor

“Tinerețea nu are leac decât acela venit cu timpul și greșelile făcute.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Cicatrizaților

“Când te pregătești mult timp pentru o călătorie cred că nutrești gândul intim că nu se va realiza.”
― John Steinbeck

“Aș fi în stare să mă târăsc pe cioburi de sticlă pentru zâmbetul tău.”
― E.L. James, Fifty Shades of Grey & Grey

“A rainy day and a good book in a hidden room. What could be a more perfect way to spend a free afternoon?”
― Taryn R. Hutchison, One Degree of Freedom

“M-am născut pierdut li nu-mi place să fiu găsit.”
― John Steinbeck, Travels with Charley: In Search of America

“Vine momentul când înţelegi că plângi la mormânt străin, ceea ce nu s-ar cuveni totuşi să te tulbure sau revolte.
Un mormânt la care să plângi oricum îţi trebuie, indiferent că în el e o rudă, un străin, un prieten sau un duşman. Poate-i mai bine chiar pentru sufletul tău ca-n acel mormânt să fie un străin sau un duşman.”
― Radu Aldulescu

“Nimic nu îngrădeşte mai rău decât conştiinţa că trebuie să lucrezi împotriva naturii tale. Bună sau rea, decizia trebuie să-i aparţină inimii, pentru că aceasta pulsează viaţa în tine şi răzbunarea ei va fi cruntă împotriva celui care nu o ascultă.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Măştilor

“Înăuntru, după geamurile gri de mizeria umedă formată din frunze moarte şi alte reziduuri vegetale, cu greu se putea vedea încăperea mică, luminată de lumânări, unde trăia aşa numitul Vrăjitor Nebun. De ce oare i se spunea Vrăjitorul cel Nebun?”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Măştilor

“Ce este existenţa dacă e plină de amărăciune şi dispreţ? Ce este moartea dacă vine pe un chip senin şi nu întunecă privirea în care încă mai licăreşte speranţă? Citise undeva, sau mai degrabă visase, că nu prea îi plăcea să citească, că „moartea nu va umbri niciodată privirea vie şi inima înflăcărată”.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Măştilor

“Este teama celor care au furat sau au realizat o fărădelege, cea care îi ţine atenţi şi paranoici în faţa posibilităţii ca cineva să-i fure ceva de preţ.”
― Sylvie Danielle Matias, Regatul Măştilor

“În a patra zi, Monstrul Plictiseală a prins din zbor o foaie dintr-o revistă motivațională adusă
de un uragan de pe Pământ. (Erau din ce în ce mai dese uraganele pe Pământ, oamenii ăia chiar
nu se plictiseau deloc). Așa a aflat că toate soluțiile la probleme sunt deja în interiorul lui. S-a
retras în sine, într-o stare de meditație profundă.
În a cincea zi – zi de transă.
În a șasea zi – idem ziua cinci.
În a șaptea zi, a ieșit din starea de meditație mai plictisit decât
intrase. Soluțiile or fi fost în interior, dar nu în interiorul lui. Și
atunci i-a venit IDEEA. Ce-ar fi să caute în interiorul altora? Să
scotocească adânc, să-i gâdile, să-i locuiască, să-i transforme în
marionetele lui personale.
Planul era măreț și tocmai din acest motiv avea nevoie de cineva
mic pentru a începe marea schimbare. Scria tot acolo, pe foaia din
revistă, negru pe alb, că marile schimbări încep cu pași mici....
Deci, cine avea cel mai mic pas de pe Pământ?”
― Joe Popov, Aventurile lui Păienjenel

“Word - that invisible dagger.”
― Emil Cioran

“Do what you feel, and just what you feel.”
― Nicolae Gringorescu