Pierre Boulez, unul dintre cei mai importanți muzicieni ai secolelor XX și XXI. Dirijor, compozitor de avangardă, teoretician și pianist, dar și fondator al unor instituții de prestigiu, artistul a redefinit modul în care gândim astăzi muzica contemporană.
„Sorry, Baby”, debutul salutar al cineastei Eva Victor, deschide o dezbatere despre reconstrucție în urma unui abuz – nu ca un kit de supraviețuire aplicabil în orice context, ci ca un studiu despre unelte cinematografice specifice, chemate aici să figureze ceea ce nu poate fi pus în cuvinte.
Într-o zi, copiii au început să-și piardă picioarele. În jur de zece copii pe zi. Acest fenomen a avut loc în Palestina. Ok, destul, nu vreau să mă gândesc la asta. În lume există și alte probleme.
Închiderea librăriei independente La Două Bufnițe din Timișoara este simptomatică pentru întregul sector cultural românesc, unde librăriile dispar, bibliotecile se închid, cifrele care arată că citim cel mai puțin din Europa rămân constante, iar TVA-ul pentru cărți tocmai a devenit cel mai mare din UE.
„How to Live under Fascism: Poems and Photos” e cel mai nou volum de poezie al lui Andrei Codrescu, publicat la câteva luni de la cea de-a doua inaugurare a lui Donald Trump ca președinte al SUA. Citiți în premieră cinci poeme traduse de Carmen Firan în română din acest toolkit de rezistență interioară în fața revirimentelor dictatoriale.
Ideea de bază în „Gândirea tragică” de Robert D. Kaplan – jurnalist specializat în Orientul Mijlociu și Balcani – este că marii oamenii politici ar putea să ia de la vechii tragici greci și de la Shakespeare o înțelegere mai profundă a vieții, pe care s-o transporte apoi și-n treburile de stat.
Maurice Ravel compozitorul care a dat naștere lucrării devenită una dintre cele mai cunoscute creații sonore ale istoriei occidentale moderne.
Câteva recomandări din programul Festivalului de Film Feminist, care va avea loc între 4 și 7 septembrie la Cinema Muzeul Țăranului Român din București.
Un dialog cu trei membrx ale Cenaclului X, despre ce înseamnă să faci literatură queer și antispeciistă în România, despre poezie, teorie și politică, despre antologia „Luminișuri”.
Dmitri Șostakovici este unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului 20. Descoperă-i viața și muzica.
Vara aceasta, pe marile noastre ecrane, o carieristă care se ocupă cu matrimonialele descoperă că dragostea nu înseamnă doar statistici și căsuțe de bifat, ci poate chiar un flux emoțional incontrolabil, situat mai presus de rațiune.
De vorbă cu autorul suedez Henrik Fexeus. Despre drumul de la o copilărie în care a fost victima bullying-ului până la o carieră înfloritoare de mentalist și scriitor, despre arta de a citi gândurile, magie și thrillere.
Două expoziții pariziene îți arată cum se îmbină muzica cu celelalte arte.
Un roman despre cum să descoperi o lume fascinantă într-o altă țară, scris de Ruth Reichl, care a condus vreme de zece ani ca redactor-șef revista Gourmet. Citește în avanpremieră un fragment.
„Sorella di Clausura”, mult așteptatul nou titlu al Ivanei Mladenović, este un periplu colorat și energic printr-o Românie alternativă, o reșapare a balcanismelor demult apuse, cel mai bun film pe care Lucian Pintilie nu l-a realizat și, în contextul cinemaului local recent, un mic miracol.
Află de ce ar trebui liderii lumii să fie atenți la dramaturgii greci antici și la Shakespeare.
Jumătate midnight movie executat la mișto, jumătate bestie autoteoretică, noul film de Radu Jude, „Dracula”, constituie o hilară sinteză a preocupărilor recente ale cineastului și un unicat în cultura locală.
Un psiholog și jurnalist britanic explorează cum îndoiala poate fi atât un mecanism rațional, cât și irațional, sistematic, dar și aleatoriu, sănătos sau patologic, productiv sau neproductiv.
Citește două poezii din volumul „Tot ce-i suav produce tăieturi” de Codruța Simina.
Documentarul „Lesvia”, lansat în 2024, lungmetrajul de debut al regizoarei, nu se rezumă doar la istoria absolut fascinantă, pe alocuri îmbătătoare, a comunității lesbiene din Eresos, ci, la fel ca realizatoarea sa, există concomitent și în lumea „localnicilor”, a ruralului mic din Mediterana.
The Seer / Vizionara este o incursiune în inima terorii, dublată de o perspectivă exterioară care investighează fascinația omenirii pentru violență și de o autoreflecție asupra exploatării artistice a acesteia.
Cum reprezinți ceva ce nu poate fi reprezentat? La școala de vară Linia Verde, 5 echipe de studenți au încercat să răspundă. Prin cadru a trecut și o turmă.
„Baloeiros” brazilieni creează artă fascinantă (și ilegală): lansează pe cer baloane cu aer cald, care transmit mesaje sociale, culturale, religioase. Am stat de vorbă despre ei și practicile lor cu documentarista daneză care i-a însoțit și filmat timp de mai bine de un deceniu.
Alegoria are vânt din pupa: două filme ieșite în cinematografe în ultima perioadă vorbesc mai mult sau mai puțin pe ocolite despre panici, norme și dileme sociale acutizate. Te-ai prins?
Un dialog deschis despre mâini, pian, vise, muncă și bucuria de a face ce-ți place.