Exploratori / Muzică
VIDEO Folclorul integrat în stil de viață. De vorbă cu cântăreața Mădălina Pavăl
Alexandra Țipțer, Claudiu Popescu
Cântăreața Mădălina Pavăl vorbește despre folclor, carierei ei muzicală și noul turneu prin țară.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Cântăreața Mădălina Pavăl vorbește despre folclor, carierei ei muzicală și noul turneu prin țară.
Dacă există un nume care și-a lăsat amprenta pe aproape toate filmele esențiale ale Noului Val românesc, acela e Răzvan Rădulescu. Regizor și scenarist, Rădulescu a scris o parte din cinematografia care a schimbat felul în care se spun poveștile pe ecran. La 20 de ani de la lansarea filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, la care a lucrat, am stat de vorbă cu Răzvan Rădulescu despre cinema și ecourile Noului Val, despre literatură, prietenie și clavecine.
La liniile de raportare împotriva violenței online de care copiii și tinerii au parte tot mai des, oricine poate semnala cazuri de abuz sau alte tipuri de conținut ce poate fi periculos. Cum funcționează astfel de hotline-uri? Am aflat de la două organizații care fac eforturi mari pentru un internet mai sigur în rândul celor mai tineri.
Cu o stagiune imaginată sub semnul curajului, Teatrul Masca din cartierul Militari a lansat spectacolul Viral, „o perifeerie queer, proiect de artă activă de Bogdan Georgescu”.
La Bucharest Gaming Week, cosplayerii au avut o defilare. În public și în culise, se simte același tip de energie: amestecul dintre migală și bucuria de a fi văzut. Am stat de vorbă cu trei dintre participanți care, deși provin din medii diferite, sunt uniți de aceeași dorință de a-și construi, la propriu, propriul personaj.
Industria de gaming se infiltrează în tot mai multe aspecte ale societății noastre. Cum se întâmplă asta și ce riscăm în această nouă realitate.
„Pădurea de molizi”, cel mai recent film de Tudor Giurgiu, își propune să discute un episod sângeros și prea puțin cunoscut din istoria neamului românesc.
O carte cu și despre bucate care reunește studii, arhive, rețete, interviuri și observații etnografice.
Am ales să scriu, dintre cărțile lui László Krasznahorkai, doar despre Satantango. Principalul motiv e că autorul însuși a declarat că e singura carte pe care ar fi trebuit să o scrie și că a pus totul în ea.
În toiul unui război, lucrurile care țin de frumusețe pot să pară triviale. Pentru ucrainencele care muncesc în industria cosmetică din București, însă, înfrumusețarea se transformă într-un limbaj al rezistenței, al muncii și-al lui „acasă”.
Am fost la Timișoara să vedem cea mai amplă retrospectivă a lui Dan Perjovschi de până acum. L-am urmărit desenând pe pereți, urcat pe o scară metalică, și am încercat să înțelegem cum arată România ultimelor decenii prin ochii lui critici și lucizi.
Un dialog deschis despre mâini, pian, vise, muncă și bucuria de a face ce-ți place.
Câteva recomandări ale unor spectacole pentru care se mai găsesc încă bilete (în momentul scrierii acestui articol), care merită nu mai puțin decât altele să fie văzute.
Cum își mai găsește locul o lentilă feminină sau feministă, într-un imaginar vizual dominat de bărbați? Cum se reflectă acest lucru în fotografie, astăzi? Am încercat să răspundem la aceste întrebări cu ajutorul lui Nur Khamis, o artistă vizuală din București.
Noua carte a lui Iulian Bocai, scriitor, cercetător și colaborator Scena9, este o explorare a relațiilor dintre oameni, a sexualității și a modului în care ne mișcăm în lume. Citește un fragment aici.
Radu Jude a prezentat la The Film Gallery din Paris prima lui lucrare destinată spațiului expozițional, „Sleep #2”. De la filmul cu același nume, lansat la Locarno în vara lui 2024, și până la video-instalație, am putut observa incitantul traseu parcurs de această mare operă contemporană, care pare să anunțe noi prelungiri în activitatea lui Jude. Sleep #2 se proiectează pe 13 octombrie la Cinema „Elvira Popescu”.
Deși petrecem tot mai mult timp online, mai puțin de o tremie din cetățenii României au competențe digitale de bază - mult sub media europeană. Cu toate acestea, educația media lipsește din programele școlare. Am stat de vorbă cu cele câteva organizații care duc ABC-ul educației media mai aproape de copii, părinți și profesori.
Faptul că toate guvernele de dreapta vor să lase tot mai mult din educație pe mâna privaților e o tragedie de proporții pentru echitatea socială. Consecința pe termen lung va fi că va distruge și ce-a mai rămas din sentimentul că participăm cu toții la aceeași realitate socială.
De aproape un an, străzile din Tbilisi adună mame și tineri în aceeași luptă: pentru o Georgie europeană și liberă. După gratii, pe baricade sau prin scrisori, cele două generații au format o familie mai mare, unită în rezistența împotriva unui regim iliberal.
Ce înseamnă astăzi să nu taci ca artist? Regizorul Milo Rau trimite o scrisoare artiștilor și oamenilor de cultură: un apel la rezistență împotriva tăcerii care acoperă crimele de război din Gaza.
Într-un eseu care îmbină actualitatea politică și istoria culturală, Costică Brădățan scrie despre scindarea României între Est și Vest și despre rezultatul celor mai recente alegeri electorale, la intersecția celor două zone de influență.
Alexandra Cojocaru este o artistă vizuală care în ultimii ani a surprins prin lentila aparatului ei o comunitate care deseori rămâne în umbră: scena de drag. Am invitat-o la o discuție despre autenticitate, felul în care reușește fotografia să schimbe percepțiile asupra unei comunități, dar și despre propriile ei frici.
Pentru Robert Ciobanu, singurătatea înseamnă mai degrabă o stare subtilă – „un bâzâit constant” care se instalează chiar și atunci când e înconjurat de oameni. Vorbește cu fragilitate despre o generație bombardată constant cu informații & contradicții.
La 23 de ani, Tudor Predescu studiază grafica în jocuri video. Crede că singurătatea nu vine atât din absența oamenilor, cât din lipsa interacțiunilor „autentice”. Am vorbit despre social media ca unealtă & capcană, despre trust issues & frica de commitment, despre traume și rădăcini.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.