25 de liceeni de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”din București au mers la Amber Studio, una dintre cele mai importante companii românești de dezvoltare de jocuri video, să afle cum se face, în realitate, un joc.
Oamenii Dreptății e un spectacol de storytelling care culege povești despre dreptate, curaj și implicare, de la voci neconvenționale. Următoarea ediție va avea loc în București, pe 15 noiembrie, de la ora 19:00, în Aula Politehnica București.
Industria de gaming se infiltrează în tot mai multe aspecte ale societății noastre. Cum se întâmplă asta și ce riscăm în această nouă realitate.
Într-un eseu care îmbină actualitatea politică și istoria culturală, Costică Brădățan scrie despre scindarea României între Est și Vest și despre rezultatul celor mai recente alegeri electorale, la intersecția celor două zone de influență.
Labubu e micul monstru zâmbitor ce se agață de tine, fie că vrei, fie că nu. E pufos, smotocibil, scump (în toate sensurile), polarizant de drăgălaș. Pare venit de nicăieri, pus în poala noastră colectivă de aceeași mână invizibilă care (sanchi) ar regula sistemele contemporane de valori și dorințe.
Cum se uită trei jurnaliști, un critic de film, un ONG feminist și o psihoterapeută la Insula iubirii.
Se retraduce „Istoria sexualității” a lui Foucault, una dintre cele mai reputate cărți pe tema, atât de prezentă în ultimii anii la noi, a sexualităților divergente.
„O metropolă a fructelor și legumelor” din satul maghiar Tarcal, în regiunea viticolă Tokaj, îmbină ospeția cu teoria, grădinăritul organic, permacultura, biodinamica și arta, totul sub semnul diversității.
O explorare a operei filosofului William James, a cărui scriitură limpede și articulată literar are un loc special în istoria filosofiei.
Din ce în ce mai mulți oameni renunță să mai urmărească știrile și-și caută adăpost în fața bombardamentului de informații care ne țin lipiți de ecrane și ne hrănesc anxietatea. Cum găsim ritmul potrivit și cum ne recâștigăm ontrolul asupra timpului nostru mental?
O discuție despre popularizarea și deconstrucția istoriei, mituri naționale, rasism și cea mai nouă carte a lui Negoi, „Istoria nespusă a romilor din România”.
Ce se întâmplă când trăiești o viață întreagă fără să știi că alții își pot imagina lucruri în detaliu – culori, chipuri, scene? Cum citești, desenezi, pictezi sau scrii când știi că ai afantazie?
Am vrut să înțeleg ce am pierde dacă nu am mai avea Muzeul Geologic Național și ce putem învăța dacă-i trecem pragul. Așa am ajuns să descopăr „geologia ca un ou Kinder” și o echipă care face mari sacrificii pentru ca bucuria surprizei să poată exista în continuare.
Într-un moment în care se cere tot mai mult de la știință, este profund paradoxal ca accesul la ea să fie restricționat în mod sistematic de interesele comerciale ale celor 5 giganți din industria editorială academică.
„Un anxios intră într-o piață de legume și fructe din București...” îmi sună în minte începutul unui posibil banc cu paranoici care suspectează că toate legumele din piață sunt acolo ca să le facă rău.
În speranța că va deveni un avertisment împotriva urii, un muzeu memorial face tot posibilul să împiedice dispariția unor obiecte care au supraviețuit uneia dintre cele mai mari orori ale umanității.
Cu ce rămânem dintr-o carte odă pentru libertate, scrisă de un Ahmet Altan, un romancier turc încarcerat din motive politice.
Trenduri precum clean girl, trad wife sau fashwave circulă online cu vibe-uri diferite, dar au în comun același pattern: estetici care normalizează sau chiar estetizează ideologii radicale. Am încercat să descifrăm ce au în comun toți acești termeni și cum ajung ei să influențeze o parte din felul în care înțelegem lumea.
Povestea bătăliei mele cu tulburarea de personalitate borderline (BPD) nu este cu nimic mai specială decât altele. Chiar dacă sunt într-un veșnic război cu propria minte, am scăpat cu viață din fiecare bătălie.
Am fost la Dance Bridges - Accept and Connect, primul festival de dans incluziv și dans-terapie din România. Am văzut cum dansul creează o comunitate și am simțit deschiderea pe care o poate avea un spectacol ai cărui dansatori trec dincolo de așteptările convenționale.
Luna asta, vorbim la Scena9 despre jurnalism și crizele lui: extremismul, polarizarea societății, epuizarea tuturor, jurnaliști și public deopotrivă, în fața torentelor de știri, elanul dezinformării înfrățit cu tehnologii din ce în ce mai potente de falsificat realitatea.
Svetlana Aleksievici, singura laureată a Premiului Nobel pentru Literatură care a obținut distincția pentru lucrări nonficționale, apropiate stilistic jurnalismului, împlinește mâine, 31 mai, 77 de ani.
Ce mai e astăzi umorul politic? Doar glume pe seama unor oameni care, întâmplător, activează în zona luptei pentru putere?
Am stat de vorbă cu Magdalena Mărculescu-Cojocea, directoarea editorială de la Trei, ca să aflăm de ce ce înseamnă să fii editor de carte în epoca AI, de ce avem nevoie de filosofie în vremurile noastre tensionate și ce putem învăța unii de la alții.