0% found this document useful (0 votes)
404 views131 pages

Boala Coronariana Stabilă: Diagnostice și Tratament

This document summarizes guidelines for the management of stable chronic coronary artery disease using non-invasive testing. It outlines the use of biomarkers, ECG, stress testing with scintigraphy, echocardiography, CT, and angiography to evaluate risk. High-risk patients have severe left ventricular dysfunction or extensive ischemia on testing and are recommended for angiography. Treatment focuses on risk factor modification and medication including aspirin, beta-blockers, ACE inhibitors or ARBs, and anti-anginal drugs. The goal is prevention of heart attack, death, and angina symptoms.

Uploaded by

Mady Madu
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as DOCX, PDF, TXT or read online on Scribd
0% found this document useful (0 votes)
404 views131 pages

Boala Coronariana Stabilă: Diagnostice și Tratament

This document summarizes guidelines for the management of stable chronic coronary artery disease using non-invasive testing. It outlines the use of biomarkers, ECG, stress testing with scintigraphy, echocardiography, CT, and angiography to evaluate risk. High-risk patients have severe left ventricular dysfunction or extensive ischemia on testing and are recommended for angiography. Treatment focuses on risk factor modification and medication including aspirin, beta-blockers, ACE inhibitors or ARBs, and anti-anginal drugs. The goal is prevention of heart attack, death, and angina symptoms.

Uploaded by

Mady Madu
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as DOCX, PDF, TXT or read online on Scribd
You are on page 1/ 131

Boala coronariana cronica stabila

16 October 2019
18:27
Ix paraclinice ne-invazive
Parametri biologici  ID FR boala aterosclerotica
 Dislipidemii + hipercolesterolemie (LDL crescut, HDL
redus)
 Anomalii metab glucidic
 Alterare fc renala
 Hs-CRP - valoare aditiva fata de FR conventionali

ECG repaus  La cei cu suspiciune angina pectorala


 Prognostic sever
 Unde Q patologice- mai multe derivatii
 Inversari ST-T
 BRS
 Blocuri bi/tri-fasciclare
 Bloc AV III
 Aritmii ventriculare
 HVS
 Monitorizare ambulatorie- indicatii
 Tulburari ritm
 Angina vasospastica

ECG efort  Screening pt prob moderata boala coro + ECG repaus


normal
 Sensib 68%, specificitate 77%

Teste scintigrafice  Indicatii: 1st line pt


efort  Anomalii ECG repaus semnificative
o BRS
o HVS
o Sd WPW
o Tulburari importante repolarizare
o Stimulare VVI
 Pt cu ECG efort neconcludent
 SPECT + efort fizic: sensib 88%, specificitate 72%
 SPECT + stres farmacologice (Adenozina): sensib 90%,
specificitate 82%

Echo stres  Farmacologic/ effort


 Avantaj: disponibilitate mare
 Acuratete ++ cu utilizare contrast
 Reproductibilitate inalta (>85%)
 Sensib 85%, specif 81%

ETT  Fara rol dx direct

RM cardiac  Cuantificare arii fibroza miocard


 Evaluare miocard viabil (necontractil, fara fibroza)
 Util in stabilire indicatie revasc la pt cu boala coro cronica +
disfc ventriculara severa
MDCT  Scor Ca
 Capacitate relativ redusa de indicare boala coro (50%)
 Val predictiva negativa inalta
 = metoda de screening non-invaziv la pt cu risc redus

Rx torace  Ddx durere


 Insuf cardiaca
 
Ddx
Cardiace  Pericardita/ mio-pericardita acuta
 SCA cu durere de scurta durata
 Disectie aorta toracica (forme atipice,
durata scurta)

Digestive  Tulb motilitate, RGE


 Durere retrosternala ---> baza
gat
 Poate ceda la NG (reduce spasm)
 Necesita endoscopie pt evaluare
 Boala ulceroasa
 Durere crescuta la palpare
epigastrica
 Colica biliara
 Iradiere epigastru, substernal,
interscapular

Pleuro-pulmonare  Pleurita, pleurezia


 HTP + angina (ischemie de VD) -
precipitata de efort fizic
 TEP

Msk  Sd Tietze
 Radiculita cervicala
 Sd compresie plex cervical prin coasta
cervicala

Psihice  Anxietate, atacuri panica


 Hiperventilatie
 Depresie
 Tulb somatiforme

Angina in absenta leziuni  Hipertiroidia


semnificative  Anemie
 Hipoxemie <--- boli pulm avansate
 Valvulopatii aortice severe
 CMHO
 Abuz cocaina
Stratificare risc
 Bazat pe evaluare ne-invaziva
  Risc INALT (mort >3%/an) Risc INTERMEDIAR (mort 1- Risc REDUS (mort
3%/ an) <1%/ an)
Fc VS  Disfc VS  Disfc VS  
severa de repaus (FEVS usor-moderata la (FEVS
<35%) 35- 49%)
 Disfc VS
severe la efort (FEVS
<35%)

ECG  De efort  Scor risc  S


pozitiv + criterii severitate intermediar cor risc redus

Scintigrafie  Defecte  Defecte  D


stres mari/ defecte multiple moderate perfuie efecte mici/
 Defecte fixe, absente
intinse de de perfuzie
 Dilatatie
ventriculara
 Captare
pulmonara de radio-
izotop (T1- 201)

Echo stress  Tulb cinetica  Tulb cinetica  T


>2 segmente la doze mici limitate la doze mari ulb minime/
dobutamina (<10 dobutamina absente
mcg/kg/min)
 
 Arteriografie coronariana- indicatii
o Recomandata la pt cu risc inalt in urma evaluarii non-invazive
o Supravietuitori stop cardiac/ aritmii ventriculare maligne
o Boala coronariana cronica + manifestari IC
 
Tx
Control FR  Renuntare fumat
 Tx HTA, dislipidemie, DZ, obezitate
 Antrenament fizic, programe reabilitate cardiaca
 Sx depresie, consiliere psiho

Preventie risc infarct/  Aspirina 75-160 mg/zi indefinit


deces  Intoleranta aspirina: clopidogrel 75 mg
 BB
 Indicatii: SCA/ FEVS <40%
 Carvedilol, metoprolol, bisoprolol, nebivolol
 IECA
 Indicatii: DZ/ HTA/ FEVS <40%
 Intoleranti: ARB

Meds anti-angina  NG S/L


 1st line = BB
 Nu tolereaza BB: BCC/ nitrati prelung
 Fara rasp la BB: BB + BCC/ nitrati prelungi
 CI la BB: BCC non-DHP
 Alte tx: pt intole la BB/ + BB
 Nicorandil (activator canale K)
 Ivabradina
 Ranolazina
 Trimetazidina
 Ghid ESC 2013
 1st line: nitrati durata scurta + BB/ BCC/
combinatia lor
 2nd line: ivabradina, nitrati durata prelung,
nicorandil, ranolazina, trimetazidina

Revascularizare  Leziuni vasculare critice


 >70%
 >50% trunchi coro stang
 Indicatii angioplastie/ CABG
 1 + stenoze semnificative + angina sub tx
farmacologic maximal
 Risc inalt
 PCI vs farmacologic maximal
 NU a demonstrat cresterea supravietuirii/
reducere risc infarct cu PCI
 Beneficiu= control sx
 CABG vs farmacologic maximal
 Dovezi superioritate CABG > tx farm (din 1980,
in boala tricoro/ leziune trunchi a coro stanga)
Definitie. Epidemiologie
 Angina= prezenta la 50% din pt dx cu boala coronariana
 Frecv maxima= 55-65 ani
 Forme care NU asociaza durere
o Ischemie miocardica silentioasa
o ICC
o Aritmii cardiace ischemice
o Insuf mitrala ischemica
o Moartea subita ischemica
 Cauze non-aterosclerotice
o Malf congenitale
 Origine coronare in artera pulm
 Fistule coronaro-camerale
o Punti musculare
o Afectare coronara post-iradiere
o Afectare coro- vasculite sistemice (LES, PAN)
o Coronarita ostiala luetica
 Ischemie miocard + angina <--- in afara afectarii organice coro
o Perturbari hemodinamice perfuzie coro
o Unele valvulopatii (SA severa, RA severa)
o Cardiomiopatii: CMHO, CMD
 Framingham study: >40 ani risc= 49% (barbati), =32% (femei)
 Cauza 1 deces lume
 OMS 2025: >11 mil decese boala coronariana (7,6 mil in 2005)
 
Fiziopat
 Aparitie angina
o Dezechilibru necesar oxigen si oferta redusa
o Vasospasm arterial tranzitor
o Disfunctie microvasc
 Tulb vasomotorii la 2/3 din pt cu angina stabila + fara stenoze angiografic
 Mecanism durere- nu sunt bine cunoscute
o Eliberare adenozina + bradikinina ---> stim term vegetative vagale + simpatice
o Transmitere talamus ---> cx
o DZ: alterare conducere autonoma stimuli ---> cx
 
Dx
 
Clinic
 Descriere Heberden: constrictie toracica anterioara + anxietate
 Unii pt- jena/ apasare toracica anterioara
 Durere retrosternala difuza
 Iradieri: gat, mandibula, margine ulnara brat stang, ambele brate, umeri, dorsal, bratara
 Uneori: durere epigastrica ---> iradiere retrosternala
 Echivalente anginoase: mai des la femei/ varstnici
o Dispnee
o Slabiciune
o Pre-lipotimie
o Eructatii
 Caractere atipice pt angina
o Dureri ++ la miscare/ resp/ presiune torace/ pozitional
o Intepaturi
o Localizare latero-toracic stang
o Dureri persistente care NU cedeaza in 5-10 min NG
o Durere cateva secunde
 Preconditionare ischemica
o aparitie durere la inceput effort
o Disparitie la continuare efort, dupa repaus
 CC
CC I  Apare la effort intens + prelungit
 Pot face effort > 7 METS

CC II  Limitare usoara activ fizica obisnuita


 Urcat scari in aer rece/ vant ---> precipita angina
 Pot face effort: 5-7 METS

CC III  Limitare marcata activ fizica


 Pot face effort < 5 METS

CC IV  Incapacitate exercitare orice efort uzual (de ingrijire) fara


discomfort toracic
 Pot face effort <2 METS
 
Px
 Poate fi normal
 FR: obezitate abdo, TA crescuta, xantoame
 Semne afectare aterosclerotica polivasculara
o Puls art periferic diminuat/ abolit
o Sufluri vasculare la ausc abdo/ a carotide/ a femurale
 Examen cord normal in afara durere
 In timpul durerii: tahi sinusal, crestere tensionala
 
 
Alte forme boala cardiaca ischemica
16 October 2019
22:20
 
  Angina microvasculara Ischemia silentioasa Angina varianta (Prinzmetal) In
isc

Definitie  = sd X coronarian  =  Vasospasm a coro 


 = sx tipice ischemie documentare epicardica mare ---> ischemie
+ modificari obiective + artere ischemie in absenta critica, transmurala
coro normale angiografic angina/ echivalente  ECG:
 F:M= 3:1 angina supradenivelare ST tranzitorie 
 Dovezi  Apare deobicei
obiective ischemie:  In a 2-a 
Holter ECG, ECG parte a noptii (orar fix)
efort, eco stres  In repaus
 
Modificari Durata prelungita
tranzitorii ST (<30 min) 
 
Anomalii cinetica +/- aritmii/
 IN ABSENTA
progresiesxcatre SCA
anginoase  2% din total cazuri
 Preval angina
enta 5%  50-60 ani, B:F= 5:1
 Angina  Fumatul = sg FR
stabila: 36-38% cunoscut
episoade silentioase  Rar, asociat
 Angina afectiuni cu substrat vasospastic
instabila: aproapte (migrena, sd Raynaud)
toate cazurile
 Risc:
antecedente IM, DZ
 Cardio
miopatie indusa =
din cele mai frecv
cauze IC

Fiziopat  Neclara  Neclar  Interactiune 2 


 Multifactorial, legat  Sensibi factori
de FR CV litate scazuta  Hiper-
 Mecanisme stimuli durerosi + reactivitate locala la stim
propuse disfc vasoconstrictori
 Disfunc microvasculara  Stim
endoteliala  Prag vasoconstrictori ---> spasm
 Insulinorezi crescut durere in seg hiper-reactiv
stenta  Stimul
 Ischemie ischemic mai putin
microvasculara intens
 Control  Angina 
autonom anormal = ultima care apare
 Deficienta in secventa modif
estrogeni ischemice
 DZ:
neuropatie

Clinic  Mai tineri, 70-80%    Durere anginoasa 


femei in pre-menopauza  A 2-a jum
 Durere indusa de noapte + primele ore 
efort, calmata de repaus diminetii
 50% cazuri  30s - 15-20
= tipica min
 Afectare microvasc  Rasp
sugerata de prompt la nitrati S/L
 Durata mai  Efort
lunga durere dupa  Capacitate
intrerupere efort de efort pastrata
 Relatie  La 1/4:
inconstanta cu modificari efortul ---> vasospasm
ECG  Perioade cu
 Rasp lent/ episoade frecv, apoi liber de sx
inconstant la NG zile-sapt
 Oboseala  Severe: aritmii
generalizata dupa cupare ventriculare malign/ blocuri AV
 Px normal ---> moarte subita
 Spasm coro
drept: bloc
 Spasm
interventriculara
anterioara: tahicardie
 In maj cazuri: pe
stenoze fixe; % variabila au coro
epicardice aparent normale
angiografic
 Spasm mai probabil
in prezenta leziuni
aterosclerotice
 Absenta FR
traditionali (exceptie= fumat)
---> angina vasospastica
 Px
 Intre
episoade: normal
 Durere:
normal/ fenomene insuf
ventriculara: raluri
pulmonare, galop, suflu
insuf mitrala

Paraclinic  ECG repaus  Holter  ECG durere 


 normal ECG  Supradeniv
intre episoade dureroase  Info dx + elare ST in 2 deriv contigue
 Durere: stratificare + disparitie modif in 
modificari ST + T, sugestive risc absent durere
pt ischemie  Sensiv79%, Severe:
 Pt dx: min 1 test specif 75% inversiune T, poate
inducere ischemie miocardica =  30% persista zile 
+ve insuficient pt  Supadenivel
 ECG efort detectie are ST succesiv/
 Scintigrama  Variatie concomitent in teritorii
perfuzie de efort circadiana, diferite ---> prognostic
 Echo stres mai frecv in prost
 Coronarografie= timpul  Unde R
obligatorie ---> excludere boala diminetii gigante, tulb ritm, tulb
coro aterosclerotica  Episoade conducere
 Standard de dx= nocturne --->  Holter ECG:
rezerva flux coronarian (metode o acuratete mai mare in scop dx
invazive) o  ECG efort: val
coro limitata
stang  Echo: ddx
 ECG  Teste provocare
efort  Rar folosite
 Sensib68%, Cel mai fol=
specif 77% test la ergonovina
 
Modificari Ergonovina
semnificative = alcaloid din secara
efort fara ornuta ---> stim receptori
angina alpha-adrenergici +
 Valori mai serotoninergici
parametri la  Coro
femei normal: spasm usor difuz
 Echo  Coro
stres anormale: spasm focal
 intens
Anomalii cinetica
parietala in  Oprire
absenta sx nitrati/ BB cu 48h inainte
anginoase  Admin
 Corona intra-coronarian = pref
rografie (eval succesiva sistem coro
 stang/ drept)
Indicatie: pt
inalt  DOAR la
coro normale
 Risc: aritmii,
necroza miocardica
 CI:
o Sarc
ina
o HT
severa
o Disf
c sistolica severa VS
o Arit
mii ventriculare
necontrolate
o IM
recent
 Coronarografie
 La TOTI
pacientii
 Maj: placi
excentrice de 30-50%
 Spasm
focal- mai frecv in primul
cm al obstructiei + mai
frecv pe coro drept
 Punte
miocardica ---> vasospasm
mai sever

Ddx  Alte forma angina:    SCA 


vasospastica, datorata boala  Disectie aorta
coro  Spasm esofagian/
 Afectiuni tub BRGE
digestiv  Pericardita acuta
 Boli neuromusc  Cocaina
 Boli pulm
 Afectiuni psihiatrice

Complicatii  Prognostic bun  Progno  Complicatii 


Prognostic  Tx vizeaza stic mai prost, cu  IM: rata
ameliorare cal viata cat aparitie 30% (prognostic 
 Episoade mai
det de boala coro
frecv/ lungi subiacenta)
 Sub  Aritmii
mai mare ---> ventriculare/ blocuri AV
risc inalt o Inst
ab hemodinamica/
moarte subita
o Risc
moarte subita = 2%,
mai mare la cei cu
spasm pe mai multe
coro + hx aritmii
o Caz
uri selectionate: ICD
 Asociere mort +
morb semnificativa:
supravietuire fara infarct 60-
95% la 5 ani
 Determinanti
independenti supravietuire:
 BCC
 Existenta +
severitate boala coro
 Spasm
multicoronarian
 Prog ameliorat de
introducere BCC
 Prognostic fav: fara
leziuni coro
 Prog mai putin fav:
leziuni coro semnificative
 

Tx  Nu exista tx  Maj  Schimbare stil viata 


standard- abordare empirica, meds anti-  Tx farm
individualizata ischemice = BCC 
 Modificare stil viata eficiente, generatie, =
 Tx farmacologic eficacitate= eficienti
BB  variabila 
 BB = 
selective aritmii
 cele mai eficienta ventriculare la
 Scad durata
eficienta: supravietuitori
reducere episoade moarte subita
frecv + ischemie cu cardica
severitate 69% 
 Scad frecv cu 

toleranta la 59% rebound
 BCC:
efort
mai putin eficienti Nitratii 
IECA  decat BB 
disfunc  Nitratii vasospasm
endoteliala : suprima ischemie
la doar 35% BB 
Subst  control sx angina
estrogenica semnificativ 
frecv 
episoade receptori
anginoase defreneaza
 receptorii
san alpha care
mediaza 
Nitrata  coronaro-
durata lunga care NG S/L constrictia
opreste --->
episodul agravare sx
anginos 
vasospasm (in
Nicorandil/  ciuda tx maxime
trimetazidin episoade meds)
a anginoase
  Revasc 
miocar rezistent la tx
d meds
 
chirurgicale
variabile: CABG
---> benficii <50%
pt

pt cu leziuni coro
semnificative
(altfel: risc ridicat 
obstructie
precoce graft)

ischemie
amenintare vitala
+ refractar tx 
meds ---> CABG

beneficii
aditionale 


refractar la
tx medical

moderate
la care seg
vasospastic
poate fi clar
ID 

meds min
6/12 de la
angioplastie
(spasm pe
alte
coronare)
 
 
 
STEMI
17 October 2019
09:52
Tx
 
Faza pre-spital  Control durere: opioizi IV (morfina)
 Control dispnee: oxigen pe masa la pt hipoxici (<95%)/ dispnee/ semne IC acuta
 Control anxietate: tranchilizante PRN

Reperfuzie  Prezentare in primele 12h de la debut ---> tx reperfuzie


 Considerata si daca debut >12h/ nu poate fi clar precizat

Angioplastie  Max 120 min= intre primul contact medical si umflare balon angioplastie
coronariana  >90% ---> flux coronarian bun (<65% la tx fibrinolitic)
primara

Tx fibrinolitic  Considerat: daca PCI nu se poate efectua in primele 2h de la contact


 Prezentare mai tarziu (>6h) ---> beneficiu = mai mic
 Complicatii: hemoragii intracraniene + extracraniene majore potential letale (incide
 Hemoragii intracraniene (cel mai frecvent in primele 24h) - FR
 Varsta avansata
 F
 G mica
 HTA la prezentare
 Hx boli cerebrovasculare

 
 Ag fibrinolitici fibrin-specifici: alteplaza (t-PA), reteplaza (r-PA), tenecteplaza (TNK-
 Ag fibrinolitic non-fibrin-specifici: streptokinaza (SK)
 Liza plasminogen de la nivel tromb + liza plasminogen circulant
 In perfuzie IV
 Indicatie: fibrin-specifici indisponibili
 EA: hipotensiune, reactii alergice severe (rare)
 Dupa fibrinoliza ---> PCI
 Fibrinoliza esuata/ dovezi re-oculuzie/ re-infarctizare (aparitie supra-denivelare ST)
(angioplastie de salvare)
Succes Esuata

 Disparitie  Persistenta angina


durere toracica  Absenta rezolutie
 Rezolutie supra-denivelare ST
ST >50% la 60-90 min  Persistenta instab
 Aritmii hemodinamica/ electrica
tipici de re-perfuzie
 
 Coronarografie la toti STEMI (in absenta CI) in 3-24h de la tromboliza

Revascularizar  CABG rar in faza acuta, atunci cand nu se preteaza la PCI


e chirurgicala  Indicatii
 Acut + NU se preteaza la angioplastie
 Acut + complicatii mecanice
 Boala multivasculara: tx prin PCI, CABG ulterior in stabilitate
 Beneficiu la cei la care PCI a esuat/ sx refractare = incert
 Abordare chirurgicala = risc mare

Tx anti-  Pt la care se efectueaza PCI: anti-agregent dublu (aspirina + blocant receptor ADP)
trombotic  Aspirina 150-300 mg
 Inhibitori P2Y12 pref: prasugrel, ticagrelor
o Durata mai rapida + potenta mai mare actiune > clopidogrel
o Indisponibili/ CI: clopidogrel
 Pt la care se efectueaza fibrinoliza: tx dubla antiagreganta (aspirina + clopidogrel)
 Doza incarcare: 300 mg la pt <75 ani
 Doza intretinere: 75 mg/ zi
 Prasugrel/ ticagrelor NU au fost studiati ---> NU sunt recomandati

Tx anticogulant + fibrinolitic  Recomandati STEMI tx fibrinolitic, in timp + dupa fibrinoliza


 Pana la efectuare procedura revasc
 In lipsa ei: min 48h/ durata spitalizare pana la 8/7
 Regimuri anticoag: enoxaparina/ HNF (doze ajustate- varsta, G
fc renala)
 Enoxaparina >> HNF (beneficiu mortalitate, rata re-
infarctizare)
 Pt tx cu streptokinaza: se poate utiliza fondaparina IV bolus,
apoi S/C la 24h

+ PCI  Optiuni: HNF, enoxaparina, bivalirudina


 Fondaparina = CI
 Tx oprit dupa PCI daca nu exta alte indicatii:
 Anevrism de VS
 Tromb intra-ventricular
 FA
 Prezentia proteze metalice
 Profilaxie TEV
 Inhibitori gp Iia/IIIb (controversata)- indicatii= evidentiere
angiografic a
 Tromb masiv intra-coronarian
 Flux coronarian lent/ absent dupa deschidere art
 Complicatii trombotice peri-procedurale

Fara tx reperfuzie  Tx anti-trombotica cat mai precoce


 Tx anti-plachetara dubla: aspirina + clopidogrel
 Tx anticoagulant: HNF/ enoxaparina/ fondaparina doze simila
 
 

Tx medicala BB  Utilizare IV in faza acuta:


 pt tahicardici + TA crescuta la prezentare
 CI la pt cu hipotensiune/ semne IC
 Utilizare PO in faza acuta
 Benefic doar la pt cu risc mic, stabili hemodinamic
 Tx pe termen lung: toti pt, in absenta CI
 STEMI + disfc VS: beneficiu cert
 Metoprolol, bisoprolol, carvedilol

IECA  Toti pacientii indifierent de risc


 Captopril, ramipril, lisinopril, zofenopril, trandolapril,
perindropril
 Admin precoce IECA in primele 24h STEMI +
 Disfc sistolica VS
 Fenomene IC precoce post-IM
 DZ
 STEMI anterior, absenta CI

ARB  Valsartan

Antag aldosteron  Eplerenona


 Indicatii
 Disfc VS
 Insuf cardiaca
 DZ
 + absenta insuf renala/ hiperK
 Monitorizare K seric= obligatoriu

Hipolipemiante  Val tinta: LDL-colesterol < 70 mg/dl


 Atorvastatina 80 mg/zi
 Nu tolereaza: ezetimib

Nitratii  NU are beneficii, NU este recomandata


 Faza acuta STEMI
 La pt cu HTA / insuf VS
 In lipsa hipotensiune + IM VD
 Termen lung: PO, control angina

BCC  Efect anti-ischemic


 NU sunt dovedite eficienta in faza acuta STEMI (unele studii-
crestere mort)
 ---> NU sunt recomandati faza acuta
 Pe termen lung: verapamil
 La pt cu CI pt BB
 Util pt prevenire re-infarctizare/ deces la pacienti FAR
insuf cardiaca
 
 
Preventie secundara
Schimbare stil  Incetare fumat
viata  Cea mai importanta masura preventie
 Substituitiv nicotinic/ bupropiona/ anti-depresive/ patch
nicotina
 Dieta + control ponderal
 Ex fizic: reducere cu 26% a mort cardiace
 Control TA, DZ, lipide

Medicatie  BB, IEC/sartani, antagonisti aldosteron, hipolipemiante


 Antiagregant
 Aspirina 75-100 mg indefinit
 Nu tolereaza aspirina: clopidogrel 75 mg/zi
 Tx anti-agreganta dubla pana la 1 an
 Tx anticoag oral
 Tromboza intra-ventriculara ---> min 3/12
 FA/ proteze mecanice ---> termen indefinit
 Daca necesita dublu antiplachetar + anticoag --->
scurtare tx anti-agregante pt reducere risc sangerare
 
Complicatii
IC  Disfunctie VS
 Urmare complicatii mecanice/ tulb ritm
 Cel mai important predictor mortalitate dupa STEMI
 Tx in fc clasificare Killip/ Forrester
IC usor  Oxigen, diuretice ansa (furosemid
Killip II IV), nitrati IV, in fc de TA
 IECA/ sartani initial in primele 24h in
absenta hipotensiune/ hipovolemie/ insuf renala
semnificativa

Edem pulmonar  Morfina IV: reduce pre-sarcina,


Killip III dispnee, anxietate
 Absenta hipotensiune (TAS> 90):
nitrati IV + diuretic ansa
 In fc de valori TA: meds inotrop
pozitiva/ vasopresoare
 DA daca TAS <90
 Dobutamina/ levosimendan
daca TAS >90

EPA refractar  VNI presiune pozitiva


 Mentinere hipoxie/ epuizare resp +
hipercapnie ---> IOT

Soc cardiogen  Meds inotrop pozitiv + vasopresor pt


Killip IV mentinere TAS > 90

Toate cazurile  Revasc miocardica de urgenta


 Centru tertiar

Infarct VD  STEMI inferior


 Recuperare completa (perete VD= subtire, necesar scazur O2) +
irigat din ramuri coleterale din LAD
 Tablou: disfc usoara VD ---> soc cardiogen
 Cel mai frecv
 Hipotensiune
 Lipsa staza pulm
 Crestere PVC
 ECG: supradenivelare ST in V1-V4R
 Echo: dilatare + disfc VD
 Tx:
 fluide IV admin rapida + monitorizare hemodinamica atenta
(mentinere umplere eficienta VD)
 EVITARE diuretice + vasodilatatoare (agraveaza
hipotensiunea)

Mecanice  Ruptura tesut infarctat


 Intre 1-14/7 de la debut
 Mai frecv in primele 3-5/7
 Incidenta in scadere in ultimii ani
Ruptura perete  Deobicei fatala
liber ventricular  Hemopericard, tamponada,
colaps, disociatie electromecanica
 Ruptura subacuta in 2 timpi
 Tromb/ adeziuni inchid
initial
 Ofera uneori timp pt
interventie

Ruptura SIV  Deteriorare clinica brutala + severa


 Suflu sistolic intens
 STEMI anterior: ruptura SIV la nivel
apical
 STEMI inferior: ruptura SIV nivel
bazal + tulb conducere ---> prog mai nefav

Ruptura m papilar  Mai frecv la m papilar


posteromedial
 Complica STEMI inferior
 Ruptura completa
 Incompatibil cu viata
 ---> regurgitare mitrala
masiva
 Ruptura portiune (de obicei varf) =
frecv intalnite ---> regurgitare mitrala acuta severa
 Clinci
 Suflu holosistolic
 Insuf VS + deteriorare
hemodinamica (ca ruptura SIV)
 Ddx: echo (cu ruptura SIV)
 

Aritmii  Cel mai frecv mecanism= reintrare in context inomogenitate


electrica
Extrasistole  Frecv in faza initiala
ventriculare  Indiferent de complexitate:
NU necesita tx specifica

TV nesustinuta <30s  NU prezic aparitie FV ---> NU


Ritm idioventricular necesita anti-aritmic profilactic
accelerat  TV persistent/ TV instab
hemodinamica ---> cardioversie electrica
 Stabili hemodinamic
---> se poate incerca conversie farmacologica
o Anti-aritmice
IV (amiodarona, sotalol, lidocaina)-
eficienta scazuta
o Amiodarona=
sg fara efecta pro-aritmice la disfc de
VS

FV  Incidenta a scazut in primele


48h <--- reperfuzie, BB
 Prognostic mai bun > FV tardiv
(>48h)
 Asociat cu infarcte
intinse
 Disfunctie sistolica
 Mortalitate crescuta
 Disfc sistolica VS severa +
supravietuitori FV/ TV la >24-48h ---> indicatie ICD
(scade mort> anti-aritmice)

FA  Cea mai frecv


 Complica infarcte intinse cu
disfc VS
 + instab hemodinamica --->
cardioversie rapida

Bradicardie sinusala  Frecv in prima h


 Mai ales STEMI inferior
 + hipotensiune severa:
atropina IV/ temporary pacing in absenta rasp la
atropina
Tulb  BAV I: nu necesita tx
conducere  BAV II, tip 1: asociat STEMI inferior, rar impact hemodinamic
 BAV inalt/ BAV complet- semnif in fc de localizare
 + hipotensiune/ IC ---> stimulare temporara
 BAV + STEMI inferior
o De obicei tranzitoriu
o QRS inguste
o Ritm scapare > 40/min
o NU asociaza crestere mort
 BAV + STEMI anterior
o Mai frecv localizat infranodal
o Ritm scapare instabil
o Complexe QRS largi
o Secundar necroza extinsa
 BRS nou ---> necroza anterioara intins cu prob mare de dezv BAV
complet + IC
 Stimulare permanenta- indicatii
 BAV complet persistent
 BAV II + bloc ramura
 BAV II/ complet tranzitor + bloc ramura

Pericardita  Poate complica STEMI cu necroza transmurala (incidenta in scadere)


acuta  Tx: doze mari aspirina, paracetamol, colchicina
 Evitate: CS + AINS (interfera cu formare cicatrice post-infarct)

Anevrism  Urmare infarct anterioare (remodelare VS patologica)


VS  Aparitie/ agravare IC
 Complicatii aritmice
 Tromboza intra-ventriculara + risc embolic
Explorari imagistice
 
Rx cord-  NU are rol in dx STEMI
pulmon  Dimensiune cord
 Staza pulmonara
 Ddx
 Pericardita lichidiana
 Dilatare aorta/ disectie aorta
 TEP
 Risc crescut: grad congestive venoasa, dimensiune cord stang

Echo  Ddx durere toracica/ dispnee in absenta tablou clinic


 Pericardita
 Miocardita
 Disectie aorta
 Leziuni valvulare
 TEP
 Pt cu BRS - durata neprecizata
 Fara tulb cinetica regionala ---> dx= IMA putin probabil
 Complicatii
 Regurgitare mitrala severa
 Ruptura de SIV/ perete liber VS
 Dincolo de faza acuta- utila pt
 Remodelare VS
 FEVS
 Cantitate miocard viabil (siderat, hibernant)

Echo stres  Dx ischemie reziduala

Angio  

Ix nucleara  Info despre perfuzie miocard + fc contractila VS


 Dar dezavantaj major: timp lung achizitie imagini 60-90 min
 Avantaj: detectie directa viabilitate miocard ---> util post-IM la
care ? Re-vasc miocardica

RM  Evaluare fc miocard regional + global


 Greu de utilizat in practica in faza acuta STEMI
 Permite
 Evaluare perfuzie miocard
 ID edem
 ID fibroza
 Grosime perete ventricular
 Evaluare cinetica segmentara + fc globala ventriculara

CT  Excludere disectie aorta/ TEP


 
Ddx
Pericardita acuta  Durere ++ in inspir, -- sezand + torace aplecat in fata
 Ausc: uneori frecatura pericardica
 Mod ST difuze, in multe derivatii fara a respecta un anumit
teritoriu vasc coro
 Ddx: echo

Disectie aorta  Intensitate mare, sfasietor


 Iradiaza posterior, interscapulovertebral stang + catre zona
lombara
 Ddx: echo, CT

EP  Durere latero-toracica, pleuritica


 +/- tuse, hemoptizii
 Conditii predispozante

Durere articulara  Junghi/ intepatura


 Accentuare la palpare

PTX spontan  Durere brusc dupa effort tuse/ stranut


 Dispnee intensa
 Px: timpanism toracic + murmur vezicular absent

Afectiuni gastro  Esofagite


 Spasm esofagian (+ durere retrosternala)
Etiologie
 75% din tromboze coronariene ---> la nivel placi cu stenoze largi/ moderate
 Potentiale placi aterom exista in segmente arbore coro aparent normale angio
 10%: fara ateroscleroza coronariana
o Vasculite- determinare coro
o Disectie aorta propagata la nivel coro
o Traumatisme artere coro
o Spasm coro prelungit
 Ocluzie coro 2o
o Embolii coronariene (endocardita infectioasa)
o Tumori in cord stang
o Embolie paradoxala (TVP)
 
Morfopatologie
 3 stadii
1. Faza acuta (necroza miocardica)
2. Faza evolutie (dezvoltare tesut granulatie)
3. Faza IM vechi (cicatrizare zona necrozata)
 Ocluzie totala a coro
 Trombi mari, aderenti de endoteliu, + plachete, fibrina, eritrocite, leucocite
 Tromba pe placa instbila cu inflamatie activa: nivel crescut CRP, IL-6
 <5%: a coro normale morfopatologic- mecanisme
o Liza spontan embol intra-coro
o Agregat plachetar ocluzi tranzitoriu
o Episod prelung spasm sever
 
Fiziopat
 Primele 30 min ischemie: modificari potential reversibile
 >30 min ischemie ---> necroza miocardica ---> progresie spre subendocard (cea mai
vulnerabila) ---> spre subepicard
 Proces remodelare VS post-infarct
o Modificari miocard afectat + segmente adiacente + seg la distanta
o Fc VS afectata
o Crestere rigiditate VS in diastola chiar la IM mici ---> disfc diastolica (crestere
presiune tele-diastolica intra-ventriculara stanga)
o Cantitate mare miocard supusa ischemie ---> fc sistolica VS afectata
 Semne si sx + amploare
o Depind de cant miocard cu contractilitate afectata
o IC: >25% VS afectat
o Sac cardiogen: >40% VS afectat
 Initial:
o crestere compensatorie fc contractila (stimulare SNS/ mecanism Frank-Starling)
o In 2/52: modificari dispar treptat
 STEMI: in zona irigata de a afectata ---> arii miocard necrozat + arii miocard ischemic
potential reversibil
o Recuperare fc miocard <--- durata ischemie
 Ischemie acuta urmata de reperfuzie
o O parte din miocard= disfc contractila (reversibila in zile-sapt)= miocard siderat
 Ischemie cronica + reducere durata flux coro
o Zone miocard viabile prin mec de reducere consum O2= miocard hibernant
o Dupa restabilire flux: disfc contractila miocard hibernant= reversibila
o Important de ID pt decizie de re-vasc post-IM
Dx
 
Clinic
 Principalul element = angina pectorala >30 min, fara rasp complet la NG
 Sx asociate: transpiratii, palpitatii, confuzie, N/V
 FR CV/ FR precipitanti
 >1/2 STEMI:
o FR precipitant (efort intens/ stres emotional/ interv chirurgicala/ hipoxie/
hipotensiune)
o Prodrom (angina agravata, angina de novo)
 Cazuri particulare - sx minima/ prezentare atipica
o La varstnici, DZ, ATI post-op, pt transplant cardiac
o Fatigabilitate extrema, IC, AVC (hipoperfuzie), sincopa, embolie periferica
 
Px
 Semne IC + stratificare risc + ?complicatii
 Activare SNS ---> tegumente palide, transpirate
 Ritm cardiac: tahicardic
 TA
o Normala
o Crescuta: pt HT/ normo-tensivi in conditii stim adrenergica
o Scazuta: scadere vol-bataie <--- tahicardie/ scadere fc pompa VS la pt cu infarct
intins
 Soc cardiogen: TAS <90 + semne hipoperfuzie tisulara in STEMI
o Hipotensiune per-se NU = soc cardiogen (poate fi fen tranzitor)
 >50% STEMI inferior ---> semne stimulare SNP (hipotensiune, bradicardie)
 Aproape 50% STEMI anterior ---> semne activare simpatica (HT, tahicardie)
 Px CV
o Poate sa nu fie caracteristic
o Z diminuate, mai ales Z1
o Disfc VS in infarcte intinse ---> Z3 (galop protodiastolic)
o Suflu sistolic intens ---> complicatie
 Regurgitare mitrala (dilatare + disfc VS/ ruptura m papilar)
 Ruptura SIV
o Frecatura pericardica <--- pt cu infarcte transmurale intinse
 Ausc pulm
o Raluri de staza (umede) la STEMI cu insuf VS
 
Clasificare
 Killip
o Stratificare risc la prezentare

 
 Hemodinamica Forrester
o Index cardiac= debit cardiac/ sup corporala = fc pompa VS
o PCWP = presiune umplere VS (creste in scadere fc contractila VS ---> congestie pulm)
o Soc cardiogen = PCWP >18 mmHg, index cardiac <2,2 L/min/m2
o Soc hipovolemic: PCWP + index cardiac scazute
ECG
 Obtinere + interpretare ECG cat mai repede <10 min
 Maj STEMI au in primele h modificari ECG tipice
o Cele mai precoce: segment ST, T
o Precede aparitie supradenivelare ST: unde T hiperacute (crestere amplitudine,
simetrice)
o Supradenivelare ST > 20 min ---> ocluzie coro + necroza miocardica
 ECG initial non-dx + persistenta sx ---> monitorizare ECG/ repetare ECG 15-30 min
 In absenta HVS/ BRS: modificari dx pt STEMI = supradenivelare ST (in pct J) noua, in 2
derivatii contigue
o >0,1 mV
o Exceptie: V2- V3
 F: >0,15 mV
 M >40 ani: >0,2 mV
 M <40 ani: >0,25 mV
 Derivatii contigue
o Anterior: V1-V6
o Inferior: DII, DIII, aVF
o Lateral: DI, aVL
 Derivatii suplimentare <--- cazuri ECG standard= non-dx/ STEMI inferior
o V3R, V4R: perete liber VD
o V7-V9: perete infero-bazal VS
 BRS + dinamica markeri necroza + context clinic ischemie ---> dx pt STEMI
 Modificari IMA vechi= unde Q patologice
o >0,02 s/ QS in V2-V3 >0,03s
o >0,03s + >0,1 mV amplitudine/ complex QS in oricare 2 derivatii contigue: DI, DII,
aVL, aVF, V4-V6
 Infarct infero bazal
o Unda R inalta > 0,04s in V1/V2 + R/S > 1 cu unda T pozitiva in absenta tulb
conducere
 
Manifestari necroza miocardica
Trop  Trop T, I= specificitate + sensib inalte
 Trop crescuta= > percentila 99 intr-o populatie
referinta
 Crestere trop ddx
o Insuf renala acuta/ cronica
o ICC severa
o Criza hipertensiva
o Tahi-/bradi-aritmii
o EP
o Miocardita
o AVC
o Hemoragie subarahnoidiana
o Disectie aorta
o Sd balonare apicala (CM Takotsobo)
o Pt critici, cu sepsis/ arsuri intinse
 La prezentare + la 3-6h + la 12h

CK-MB  Alternativa daca trop= imposibil


 Dozare la prezentare + la 6-9h
 + la 12-24h daca nivel initial= non-dx + suspiciune
STEMI inalta
 Crestere ddx
 Miocardite
 Traumatism
 Stari soc
 Manevre invazive
 Sensibilitate mai mica in detetare necroza
 Nivel seric scade mai repede dupa STEMI
 
 

 
 

 
 
SCA: NSTEMI/ AI
17 October 2019
21:47
 
Definitii
 SCA: angina instabila + IMA
 Demonstrare necroza miocardica
o Crestere markeri necroza
o Pierdere miocard viabil prin divers metode imagistice
o Unde Q patologice noi pe ECG
o Examen morfopatologic
 IMA = crestere/scadere markeri necroza miocardica (pref trop) + cel putin 1 din:
o Sx ischemie miocardica
o ECG ischemie noua: modificari ST-T, BRS nou
o ECG: unde Q patologice noi
o Dovada imagistica pierdere miocard viabil: modificare cinetica perete VS
 Dx IMA la pt cu moarte subita, in absenta markeri necroza: sx sugestive ischemie +
o Supradenivelare recenta ST/ BRS nou
o Si/sau tromb proaspat la coronarografie/ autopsie
 Incidenta NSTEMI (3/1.000) > STEMI
 Mortalitate initiala
o NSTEMI: 3,5%
o STEMI: 7%
 Mort dupa 6/12: rata mort se egalizeaza (12-13%)
 La distanta: prognostic NSTEMI= mai prost ca STEMI
o Revascularizare precoce STEMI
o Varsta pacienti, co-mobiditati: DZ, BCR
 
Fiziopatologie
Tromboza coro acuta + non-  Suprapusa pe placa aterom complicata (rupta/
ocluziva fisurata)
 In placi vulnerabile (fibroaterom)
 Invelis fibros subtire
 Miez lipidic bogat
 La pt cu
 Disfunctie endoteliala
 Inflam pan-coronariana
 Aterotromboza accelerata

Vasospasm coronarian  Frecv asociat


 Mecanism principial angina Prinzmetal/ angina
microvasculara

Forme ne-aterosclerotica  Cele mai frecv cauze


 Anomalii coronariene
 Traumatisme toracica + hematom/
disectie coronariana/ aortica
 Vasculite cu determinare coro:
Takayasu
 Emobilii coro: FA, aortita luetica,
depresurizare brusca scafandrii
 Cocaina
 
 SCA precipitat de factori extra-coronarieni --->
o Crestere consum miocardic O2 (febra, tahi-aritmii, tireotoxicoza)
o Reducere flux coro (hipotensiune prelungita)
o Reducere eliberare O2 la nivel miocard (anemie/ hipoxemie diverse cauze)
 
 
Clinic
 NSTEMI= initial dx de excludere
 Ddx NSTEMI/AI prin markeri necroza
 Sx principal= durere coro tipica
 Ddx
o EP
o Disectie aorta
o Pericardite
o PTX
o Pneumonie
o Pleurezii
 Forme particulare SCA non-ST
Angina de novo/ debut  Pers fara hx de boala coro
recent <30 zile  Frecv ridicata: 20% forme prezentare
 Evolueaza adesea (20-25%) ---> IM

Angina agravata/  Accese mai intense + dureroase/ durata mai


crescendo prelungita la eforturi mai mici in conditi alta data neutre
(emotii, frig, post-prandial)
 Risc crescut= intensificare sx + rasp tardiv NG

Angina repaus  Nocturna/ prelungita (>15 min) fara factor


declansator
 Risc crescut= aparitie la anginos vechi + repetare
zilnica + intensitate crescuta

Angina post-IM precoce  Risc f inalt


(primele 30/7 de la IM)  La pt ne-vasc ---> indicatie cateterism

Angina post revasc coro  Indiferent de moment aparitie/ motiv initial de


revasc
 
 Forme clinice atipice SCA
o Durere toracica nespecifica/ echivalente durere:
 Dispneea progresiva
 Fatigabilitatea ne-explicata
 Manifestari insuficienta VS
o Mai frecv la
 >75 ani
 Femei
 DZ
 BCR
 Clasificare BRAUNWALD
Severitate sx Circumstante aparitie Intensitatea tx

I. Debut recent/ A. Angina instabila 1. Fara tx/


sever/ accelerat (fara durere secundara (anemie, inf, tx minim
repaus in ultimele luni) febra)- cond extracardiace 2. Sx NU
II. Angina in repaus care intensifica ischemia dispar sub tx meds
aparuta in ultima luna (fara B. Angina instabila standard
episoade anginoase <48h) primara 3. Sx
III. Angina in repaus C. Angina post-IM persista sub tx
+ acuta (episoade anginoase <2/52 MAXIM cu BB,
< 48h) nitrati, BCC
 
 Px normal in afara episoade anginoase
 Semne- criterii risc inalt
o Galop ventricular
o Suflu sistolica de regurgitare mitrala
o Aritmii ventriculare/ supra-ventriculare
o Semne IC
o Instab hemodinamica
 Alte semne
o Ateroscleroza periferica/ cerebrovasculara
o Elemente favorizeaza aparitie AI: anemie, hipertiroidie, insuf resp, infectie, febra
Paraclinic
 ECG
o Interpretare in primele 10 min de la contact medical
o Daca neconcludent + redevine sx ---> ECG seriate
o Comparatie cu ECG precedente (mai ales la HVS/ IM in antecedente)
o Repetare
 la 3h, 6-9h, 24h de la prezentare
 Recurenta angina
 Inainte de externare
o V7-V9 pt dx ischemie a circumflexa
o Derivatii precordiale drepte pt dx ischemie in teritoriu VD
o Modificari NSTEMI
 Subdenivelari ST
 Modificari T
 Supradenivelare tranzitorie <30 min ST
 Bloc ramura tranzitorii
o ECG initial complet normal ---> NU exclude SCA
o Modificari ST-T = criteriu risc inalt
o Indicatie ECG efort <--- durere toracica sugestiva pt SCA + ECG repaus normal +
markeri cardiaci normali (mod repetat)
 Markeri cardiaci- trop T, I
o Mai sensibile + specifice decat markeri trad (CK, CK-MB, mioglobina)
o Nu exista dif intre semnif trop T, trop I
o Crestere = leziune miocardica secundara embolizarii distale
o Troponine= marker tromboza coro activa (criteriu risc inalt)
o Crestere la 4-6h de la debut sx
o Raman crescute 2/52
o Moment prezentare + daca -ve: la 3-6h + la 12h
o High-sensitive trop la prezentare + la 3h (daca disponibil)
o Ddx crestere troponina
 Insuf renala acuta/ cronica
 ICC severa
 Criza hipertensiva
 Tahi/bradi-aritmii
 EP
 Miocardita
 AVC
 Hemoragie subarahnoidiana
 Disectie aorta
 Sd balonizare apicala (CM Takotsubo)
 Pt critici: sepsis/ arsuri intinse
 Explorari imagistice
Echo  Cea mai importanta tehnica ne-invaziva
 Recomandata de rutina la pt cu suspiciune SCA (din
camera garda)
 Ddx: disectie, EP, stenoza, CMHO, pericardita

Echo stres/  Indicatie: durera sugereaza SCA + ECG repaus/ markeri


Scintigrafie cardiaci normali (repetat) + ECG efort NU poate fi facut/ neconcludent
perfuzie

IRMc  Rar
 In ddx cu miocardite

CT  Rar indicat, acces dificil, costuri mari


 Vizualizare ne-invaziva coro
 Ddx excludere boli coro aterosclerotice/ anomalii
coronariene

Coronarografie  Golden standard


 Permite si evaluare fc VS prin ventriculografie
 Indicatii de urgenta in
 NSTEMI risc inalt
o Leziuni semnificative (stenoze > 50%)
 Univasculare: 30-40%
 Multivasculare: 45-60%
 Trunch comun a coro stanga: 4-8%
o 10-15% coro epicardice normale
o Afectare multi-vasc/ tromb intra-
coronarian ---> risc inalt
 Angina recurenta + modificari dinamice ST-T/
troponine crescut (in absenta modificari ECG)
 Ddx neclar in pofida ix ne-invazive
Ddx
 Intre NSTEMI/ AI nu are importanta deosebita

 
Stratificare risc- TOPOL
Risc CRESCUT Risc INTERMEDIAR Risc SCAZUT

1. Accentuare sx <48h 1. IM in hx  ECG


2. Durere continua 1. Hx boala normal/ nemodificat
prelungita >20 min in repaus/ arteriala periferica/  Trop
ne-ameliorata de NG cerebro-vasc normale
3. Edem pulm <--- cauz 2. Angina > 20  Crestere
prob de ischemie min, ameliorata la repaus/ frecv/ severitate/
4. Galop/ raluri noi/ NG durata angina
agravate 3. Angina  Scadere
5. Hipotensiune/ bradi/ nocturna prag anginos
tahicardie 4. Angina cu  Angina
6. Suflu reguritare modificari dinamice unda T debut recent (2/52-
mitrala nou/ agravat 5. Q patologice/ 2/12)
7. Aritmii ventriculare denivelari ST <1mm in mai
maligne multe derivatii
8. Angina repaus + 1. >70 ani
modificari dinamice ST >=0,5 1. Trop usor
mm crescute
9. >75 ani
10. BRS/ BRD nou
aparute (sau presupus a fi nou
aparute)
1. FE <40%
1. Nivele trop crescute
Tx
Masuri initiale  Combatere durere
 Oxigen pe masca/ sonda nazala 4-6L/min (ma ales daca
sO2< 90%)
 NG S/L/ IV
 Morfina 3-5 mg IV daca severa

Meds anti-  Actiune prin


ischemica  Reducere consum miocardic O2 (reducere HR, TA, pre-
sarcina, contractilitate miocardica)
 Crestere aport miocardic O2 (vasodilatatie coro)
BB  Inhiba efect catecolamine circulate, redus
consum miocard O2
 BB cardioselective (metoprolol,
carvedilol, bisoprolol)
 Indicati la toti NSTEMI, mai ales cei cu
disfc VS
 CI majore
 Bradicardie/ BAV inalt
 Bronhospasm activ
 Hipotensiune/ soc cardiogen
 Tinta
 Disparitie durere
 Mentinere HR 50-60
Nitratii  Mecanisme
 Scad consum oxigen prin efect
venodilatator ---> reducere consecutiva pre-sarcina
 Cresc aport O2 prin vasodilatatie
coro (la nivel coro epicardice/ coro mici/ colaterale)
 Angina recurenta/ semne insuf VS ---> NG
IV 12-24h (evitare hipotensiune)
 CI la pt tx cu inhibitor 5-PDE (sildenafil,
vardenafil, tadalafil) ---> vasodilatatie excesiva/ hipotensiune

BCC  DHP
 Efect vasodilatator
 Indicatii: pt sx sub nitrati/ BB
 NU se recomanda utilizare DHP
actiune scurta (nifedipina eliberare rapida)
o Efect vasodilatator
brutal, urmat de stim simpatica reflexa
o + furt coronarian (numai
p a coronare epicardice)
 Non-DHP
 Efect reducere contractilitate
miocard
 Indicatii: NSTEMI + CI la BB
 De electie la angina vasospastica
 CI:
 Disfc VS
 ICC
 Hipotensiune
 

Anti- Aspirina  Inhiba COX-1 ---> reduce formare TXA2, inhibite


plachetara plachetara permanenta
 CI majore
 Alergie
 Sangerare GI activa
 Toti pacientii
 Doza incarcare 150-300 mg (de pref
non-enterosolubila)
 Doza mentinere 75-100 mg (de pref
entero-solubila)

Inhibitori  Blocheaza legare ADP + activare plachete


receptori  Asociere + aspirina la toti NSTEMI
P2Y12  Tx dual pe 12/12 in absenta CI: risc excesiv
sangerare
 + PPI (NU omeprazol, de pref= pantoprazol/
esomprazol) la
 Hx hemoragie GI/ ulcer
 FR sangerare: H pilori, >65 ani, tx
anticoag orale, CS
Clopidogrel  Inhib ireversibil P2Y12
 Intra in actiune: 2-4h
 Efect: 3-10 zile
 Oprire cu min 5/7 inainte chirurgie majora
 Doze
 Incarcare: 300-600 mg
o Pt tx cu PCI + stent + fara risc
sangerare: 600 mg
 Intretinere: 75 mg/zi
o Risc tromboza subacuta stent +
fara risc sangerare: 150 mg/zi in 1/52, apoi doza
clasica 75 mg
 Utilizare la NSTEMI doar cand prasugrel/
ticagrelor NU sunt disponibili

Prasugrel  Inhib ireversibil P2Y12


 Intra in actiune: 30 min
 Efect: 5-7 zile
 Eficienta > clopidogrel, dar risc sangerari majore
++
 Doze
 Doza incarcare 60 mg
 Doze intretinere 10 mg/zi
 Indicatii
 Fara risc hemoragic major + fara AVC/
AIT + <75 ani + supusi strategie invaziva

Ticagrelor  Inhibitor reversibil P2Y12


 Intra in actiune: 30 min
 Efect: 3-4 zile
 Eficienta > clopidogrel, profil siguranta
asemanator
 Doze recomandate:
 Doza incarcare 180 mg
 Doza intretinere: 90 mg x2/ zi
 Indicatii
 NSTEMI risc intermediar/ inalt
 Indiferent de strategie initiala tx, inclusiv
cei pre-tx cronic cu Clopidogrel

Inhib de gp  Abciximab, eptifibatide, tirofiban


IIb/IIIa  Blocheaza cale finala agregare plachete
 NU de rutina
 Indicatie: pt tx invaziv precoce + risc ischemic
inalt (trop crescute, DZ, trombus vizibil angiografic)
 

Anti-coagulanti  Reducere risc trombotic acut


 1st line in absenta acces la tx interventional: anticoag + dual
antiplatelet
 Pt tx invaziv precoce: anticoag + antiplachetara = obligatorii
 Durata
 Tx consevator: pe toata durata internarii
 Tx invaziv: se opreste dupa PCI, in absenta indicatii
speciale
 Clasificare
  Indirecti coagulare Directi coagulare

Trombina  HNF 
 HGMM
(inhiba predom Xa)

Xa  Fondapari 
na
 HGMM
(inhiba Xa:IIa=2:1/4:1)
 
HNF  Biodisponibilitate redusa ---> in
perfuzie IV continua
 Fereastra tx ingusta: aPTT = 50-70s
 PCI
 70-100 UI/kg sub control
ACT (250-350s)
 + inhib gp IIb/IIIa: 50-60
UI/kg sub control ACT (200-250s)
 *ACT= timp activat
coagulare
 Tx conservator
 Daca enoxaparina/
fondaparina NU sunt disponibile
 Bolus initial: 60-70 UI/kg
(max 5000 UI IV)
 Apoi perfuzie continua: 12-
15 UI/kg/h (max 1000 UI/h) timp de 48-72h sub
control aPTT
 

HGMM  Biodisponibilitate mare


 Se leaga mai putin de proteine
plasmatice
 Efect anticoagulant predictiv
 S/C, fara monitorizare, risc mic
trombocitopenie
 NSTEMI
 Fondaparina
 Daca nu exista fondaparina:
enoxaparina
o 1 mg/kg 2/zi S/C
o >75 ani: 0,75 mg/kg
2/zi S/C
 NSTEMI pre-tx cu enoxaparina + re-
vasc interventional: NU se recomanda trece pe alt
anticoag (HNF)
 Interventie coro
 Doza enoxaparina <8h: fara
doza suplimentara
 Doza enoaxaparina >8h:
doze suplimentara 0,3 mg/kg IV
 CI la CrCl <30 ml/min
 Enoxaparina poate fi admin
in doza UNICA (0,75-1 mg/kg/zi S/C in fc de varsta
la pt cu insuf renala
 

Fondaparina  Biodisponibilitate inalta (100%) S/C


 T1/2= 17h ---> doza unica
 Eliminare renala ---> CI la CrCl <20
ml/min
 Nu determina trombocitopenie
 Fara monitorizare
 NSTEMI fara PCI: fondaparina = 1st
line
 Doza zilnica unica 2,5 mg
S/C
 Tx cu fondaparina + urmeaza PCI
 Bolus HNF 85 UI/kg (sau 60
UI/kg + anti-gpIIb/IIIa) in moment interventie
 Necesar pt evitare tromboza
pe cateter (fondaparina nu poate preveni anti-coag
in-vitro, intra-cateter)
 

Bivalirudina  Alternativa la HNF + gp IIb/IIIa la pt


care urmeaza PCI precoce + risc crescut sangerare
 

Revasc  Indicatii
coronariana Coro mare urgenta <2h  Angina
refractara
 Insuf VS
acuta
 Instabilitate
hemodinamica
 Aritmii
ventriculare maligne

Coro precoce <24h  Toti


pacientii cu risc inalt

Coro <72h (Strategie invaziva)  Angina


recurenta
 Modificari
dinamice ST-T/ troponine
 Ddx neclar
(in ciuda ix ne-invazive)

Pe parcurs internare  Risc


intermediar

In fc de teste non-invazive de  Risc scazut


provocare
 ECG effort
 Echo stres
 Scintigrama perfuzie
 
 Strategie (chirurgie vs PCI) in fc de
 Stare clinica
 Extensie + severitate leziuni coro
 Fc VS
 Co-morbiditati
 NU se recomanda de evaluare invaziva rutina la NSTEMI risc
scazut
 NU se recomanda re-vasc leziuni nesemnificative angio
Preventie secundara
 20% NSTEMI re-spitalizati in primul an
 Aspirina 75-100 mg/zi toata viata
 Antiplachetar dual 12/12
 BB la FE <40%
 IECA (inca din primele 24h)/ ARB
o La FEVS <40%
o IC
o DZ
o HTA
o BCR
 Antagonisiti aldosteron (eplerenona/ spiro)
o La FEVS <35%
o DZ
o IC manifesta
o In ABSENTA: disfunc renala, hiperkalemie
 Statine ---> LDL <70
 Shimbare stil viata
 

 
 
HTA
18 October 2019
16:51
Tx
 
Masuri non-farmacologice: reducere G, alimentatie hipi-lipemianta, scadere aport Na, activitate
fizica regulata, consum moderat alcool, abandon fumat
Abandon fumat  = FR major pt crestere TA/ eliberare
catecolamine
 Nicotina ---> efect vasopresor + descarcare
simpatica
 Crestere rigiditate arteriala
 Crester rezistenta la insulina
 Obezitate viscerala
 Progresie nefropatie
 Tx substitutie = eficienta, efect vasopresor
minim
 Reducere TA la scurt timp dupa abandon
fumat
 Beneficiu reducere risc AVC/ IMA

Reducere G  BMI 18,5- 24,9


 Scadere valori TA
 -5,1 kg ---> reducere TA cu 4,4/ 3,6 la normo-
tensivi/ HT
 DASH
 Consum fructe + legume (300g/ zi)
 Reducere aport grasimi saturate +
colesterol
 Trial: reducere TA prin aport acizi grasi
polinesaturati Omega-3 >3g/zi

Reducere aport Na  <100 mmol/zi ---> scadere TA cu 2-8 mmHg


 Cantitate admisa <3,8 g/zi (greu)
 Obligatoriu: <5 g/zi

Activitate fizica regulata  Min 30 min/zi ---> scadere TA cu 4-9 mmHg


aerobica  Intensitate moderata: alergat, mers rapid,
inot
 Evitare: efort izometric/ excesiv (la valori TA
necontrolate)

Consum alcool s  Valori TA crescute/ reducere eficienta meds


anti-HT
 Limitare alcool
 <20-30 g/zi (M)
 < 10-20 g/zi (F)
 Reducere consum ---> scadere TA cu 2-4
mmHg
 
Tx farmacologic
 Reducere TA <140/90, TA <130/80 (pt cu risc CV)
 Initiere tx la
o HTA I + risc aditional inalt
o HTA II
o HTA III
o Risc global >10% la 10 ani (scor Framingham) = mai precis/sigur decat indicatie doar
pe baza valori TA
 Pt >65 ani: beneficiu > pt tineri (adultii au risc CV suplimentar)

 139-130/80 + DZ/ AOT ---> tx boli asociate +/- diuretic


 
 Initiere tx daca in ciuda masuri viata
o TA > 140/90
o TA > 130/80 (DZ/ insuf renala)
o TA >160/100 la dx
 Reducere initiala = 5-10 mmHg
o Reducere brutala ---> ameteli, slabiciune, oboseala
o hipoK, tulburari electrolitice
 Doza intiala = moderata
 Alegere clasa medicamente
o Exista diferenta bazate pe rasa/ varsta, dar maj ---> reducere cu 10% valori TA
o LIFE: sartani> BB (atenolol)
o ASCOT: BCC (amlodipina) > atenolol
o ALLHAT: diuretice (clortalidona) + IEC = BCC ---> introducere diuretic doza mica ca
first line
 Doza redusa diuretic tiazidic = tx initial (suficient insa doar la 30%)
 2nd line: IEC/ ARB (tanar+ rasa alba), diuretic/ BCC (varstnici, rasa neagra)
o Asociere diuretic doza mica ---> potentare alte clase
o ACCOMLISH: IEC + BCC vs IEC + diuretic
 IEC + BCC ---> Reducere 20% mort/ morb
 Valori TA reduse in egala masura
 Rezultat se mentine la IEC/ ARB + BCC + diuretic
o Depinde de patologie asociata
 Cardiopatie ischemica/ tahiritmii supraventriculare : BB/ BCC
 Insuficienta renala: IEC/ sartani
Diuretice  Inhibitori anhidraza carbonica
 Diuretice ansa (furosemid)
 Pacienti cu IR/ HTA rezistenta
 Diuretice tiazidice
 HCTZ (6,25- 50 mg) = cea mai folosita combinatie
+ spironolactona (25-100 mg)
 Diuretice economisitoare de K
Inhibitori  Blocanti centrali/ periferici/ receptori alfa-beta adrenergici
Adrenergici  Meds la nivel neuronal: rezorcina, guanetidina
 Blocheaza eliberare NA din neuroni periferici
adrenergici
 Efect anti-HT semnificativ
 Inhibitori centrali: clonidina, metildopa
 Eficienta crescuta
 Blocanti receptori adrenergici- alpha 1 : prazosin,
doxazosin, terazosin
 Reducere rezistenta periferica cu mentinere debit
cardiac
 Fara EA pe metabolism lipidic/ sensibilitate
insulina
 1st line la adenom de prostata
 BB
 Clasificare
o Non-selective: nadolol, propranolol,
timolol, sotalol (activ simpaticomimetica intrinseca),
pindolol
o Selective: atenolol, esmolol, metoprolol,
bisoprolol
o Efect alpha-blocant: labetolol, carvedilol
 Nebivolol = cel mai selectiv BB (efect
vasodilatator + antioxidant prin eliberare NO)
 Indicatii
o Boala coro co-ex
o Dupa IM
o IC/ tahi-aritmii

Vasodilatatoare  Hidralazina= cea mai folosita


directe  Minoxidil = HTA refractara + IR

BCC  DHP
 Actiune vasodilatatoare periferica cea mai potenta
 Efect redus automatism cardiac, fc cronotropa/
contractilitate
 Non-DHP
 Efect anti-HT mai putin potent
 Eficienti la toate varstele/ rasele
 Reduc rata evenimente coro, deces
 Efect protectiv AVC
 ALLHAT: efect protectiv amlodipina = IEC =
diuretice

Inhibitori RAA IEC  Efect redus negrii / varstnici <--- cant


redusa renina la aceasta categorie
 Reducere rezistenta periferica (secundar
nivel crescut kinina)
 + diuretic concomitent = potentare
eficacitate
 Efect protectiv risc CV/ deces: eficient la
boala coro asociata/ ICC
 Tx de electie in IRC diabetic/ non-diabetic
 Nivel creat creste la 30% in primele 2/12
---> NU se va sista tx

ARB  Scadere rezistenta periferica


 Eficacite similara intre reprezentanti
 Potentata de + diuretic
 Efect protectiv CV/ renal superior alte
anti-HT
 + IEC: NU creste efect anti-HT, doar
agraveaza fc renala
 Reducere progresie afectara renala la DZ II
+ nefropatie asociata

Inhib  Aliskiren
directi  Efect hipotensor + reducere HVS
renina  + sartani = efect anti-HT suplimentar +
protectie organe tinta

Particularitati tx Varstnici  HTA prevalenta crescuta (60-80%)


 Caracteristici
 HTA sistolica + crestere PP
 TAD frecvent normal
 Risc hipotensiune ortostatica, interf meds
 Obiective tensional NU difera fata de adult
tanar
 Initiere tx cu doze mai mici,
progresiv crescande
 Numeroase dovezi tx HTA la varstnici (incl
>80 ani)

DZ  35% HT ---> DZ
 75% DZ ---> HT
 Protectie renala: IEC, sartani, inhib renina
 Insuf renala ---> asociere tx diuretica
 Ghid <130/80
 Dar NU exista dovezi beneficiu fata
de obiective pt non-DZ

Coro  Fiecare 20 mmHg in plus ---> x2 risc deces


prin evenimente coro
 Obiectiv preventie primara = 140/90 (oricare
meds: IEC, sartani, BCC, tiazidice)
 Obiectiv coro dovedit/ echivalente boala
coro (DZ, BCR, arteriopatie obliteranta periferica, boala
carotidiana) = 130/80
 1st line= BB + IEC/ sartani
 CI BB: BCC (NU DHP actiune rapida-
nifedipina/ non-DHP- diltiazem, verapamil)
 Obiectiv IC origine ischemica: 120/80
Renali  Obiectiv TA= 130/80
 Meds electie= IEC/ sartani +/- diuretice/ alte
anti-HT

Sarcina  Valoare tinta = 140/90


 Femei insarcinate cu HT gestationala
 HTA pre-ex + HTA gestationala
 HTA + afectare subclinica organ + sx
 Alte circumstante ---> val tinta = 150/95
 Ghid american:
 HTA precede sarcina + NU exista
afectare organ tinta ---> obiectiv = 160/110
 Afectare organ tinta ---> obiectiv =
140/90
 Pre-eclampsie: 140-155 (TAS), 90-105 (TAD)
 Med de electie = methyldopa (250 mg BD,
max 4g/ zi)
 Alternative: BB- labetalol (alpha-
blocant in realitate)
 BB pure (fara actiune alpha) ---> NU
sunt indicate (risc fetal/ placentar)
 Alta optiune: anti-calcice tip retard
 Acceptata: diuretice (daca foloseau
anterior)
 

Interventional/  Aproape exclusiv in HTA secundara


chirurgical  Denervare a renale - HTA esentiala + severa + refractara la
tx meds
HT reno-vasc  Displazie fibromusc/
RAS
 Displazie
fibromusculara
 Procedeu pref
+ eficient (vindecare in 50%):
angioplastie percutan + balon
 Rar: necesar
stent
 Abordare
interventionala (mai rar chirurgicala)- cand
esueaza percutan/ patologie aortica
asociata (e.g. anevrism aorta)- indicatii
 HT severa +
refractara la meds (>3 meds anti-HT)
 Degradare
progresiva fc renala
 Edeme
pulmonare frecvente (flashing pulm
oedema)
 Agravare
angina/ IC
 Metoda
electie= angioplastie percutana +
implantare stent
 Selectie riguroasa pt ca
risc metoda percutana = agravare insuf
renala (embolii distale, tox subst contrast)

Hiperaldosteronism  Adenom solitar


primar  Rezectoâie
chirurgicala
 Pre-op 8-10/7:
tx re-echilibrare metabolica --->
control riguros TA

Sd Cushing  Adenom hipofizar:


rezectie prin microchirurgie selectiva
transfenoidala
 Tumora adrenala:
rezectie chir selectiva

Feocromocitom  Rezectie
 Pre-op: alpha + beta-
blocante, IVF

CoA  Metoda chirurgicala:


rezectie zona CoA + sutura termino-
terminala, largice cu petec biologic/ artificial
 Percutan: dilatare zona
CoA + stent

Apnee nocturna  Cazuri extreme: uvulo-


palato-faringo-plastie
 Sau alte proceduri:
osteotomie maxilo-mandibulara,
tonsilectomie

HTA esentiala  Denervare renala prin


ablatie cu radiofrecv pe catater
 Mecanisme denervare
simpatica
 Scadere
semnalizare simpatica rinichi
 Reducere
eliberare renala NA
 Natriureza
 Crestere flux
renal
 Scadere activ
renina plasmatica
 Scadere
semnale renale aferente + activate
simpatica centrala
 Tehnica
 Ghidaj fluoro
 Segment distal
a renale b/l
 Circumferentia
l, repetat: curenti radiofrecventa --->
intrerupere fibre simpatice
 Simplicity-1: reducere
semnif TA la 6/12 + la 2 ani (la 92%)
 Simplicity-2:
confirmare- 84% reducere semnificativa TA
(> control), fara complicatii
 Indicatii ESC
 TA >160 (150
pt DZ) + masuri schimbare viata + min
3 meds (inclusiv diuretice) + RFG > 45
m/min
 NU sunt eligibili
 HTA secundara
 Pseudoreziste
nta la tx
 A renale
polare/ accesorii
 RAS
 Antecedente
revascularizare renala
 
Dx
 
 

 
 Alt tip clasificare
o HTA sistolica izolata
o HTA labila (borderline)
o HTA diastolica izolata
o HTA continua (Stabila)
o HTA sistolico- diastolica
 Dx
 Ddx: anxietate/ SAS/ toxicitate subst (pot fi factori agravanti)
 Risc CV global = risc eveniment coro/ AVC la HT pe 5-10 ani
 Risc aditional= risc adaugat riscului mediu prin prezenta FR, afectare subclinica organ, DZ,
boli CV, afectare renala
 

 
 Atitudinea trb sa aibe in vedere
FR CV  TAS, TAD, PP
 Varsta > 55 ani (M), >65 ani (F)
 Fumatul
 Dislipidemie
 Colesterol total >190
 LDL > 115
 HDL <40 (M), <46 (F)
 TG > 150
 Glicemie a jeun > 102-125
 Test toleranta glucoza anormal
 Obezitate abdo: >102 (M), > 88 (F)
 Fhx boala CV prematura (M < 55 ani, F < 65
ani)

Afectare subclinica organ  HVS: ECG, echo


 Grosime perete carotidian >0,9 mm/ placi
aterosclerotice
 Velocitate unda puls carotido-femural > 12
m/s
 Cr > 1,3-1,5 (M), Cr > 1,2- 1,4 (F)
 Scadere CrCl < 60
 Microalbuminurie pana la 300 mg/24h

Confirmare DZ  Glicemie a jeun > 126, det repetate


 Glicemie incarcare glucoza > 198 mg/dl

Afectare clinica organe tinta  CV: AVC ischemic/ hemoragic, AIT


 Arteriopatie obliteranta
 Cardiac: IMA, angina, tx revasc coro, IC
 Renala: nefropatie - Cr > 1,5 (M)/ >1,4 (F)
 Proteinurie > 300 mg/24h
 Oftalmica: retinopatie - hemoragii, exudate,
edem papilar
Complicatii
 Mecanisme principale
o Afectare structura inimi + artere
o Accelerare ateroscleroza in directa leg cu metab colesterol
 AVC- legat de efect PA ridicata
 Boala cardiaca ischemica- corelatie directa cu ateroscleroza
 
Boala cardiaca  3 FR majori: HTA, colesterol, fumat
ischemica  Pt IM fatal: min 1 FR prezent in >90%
 Legatura liniara TAS/TAD si even coro
 Crestere 20 mmHg TAS ---> dublare risc in interval 115-
180
 Crestere 10 mmHg TAD ---> dublare risc in interval 75-
100
 Grafic J: intre TA si IM
 Crestere paradoxala a risc la cei cu TA ult scazuta e.g.
<110/70
 INVEST: risc crescut all-cause-mortality/ IM la TAD < 75
 Antecedente HTA
 Nu determ neaparat crestere mort post-IM
 Pot prezice reinfarctizare
 ---> recomandare tx HTA pt BC: TA= 140/90 !?!?!?!?!

IC  Risc IC= x2 la barbati HT > normotensivi


 Risc IC= x3 la femei
 90% cazuri noi IC (Framnigham study)= antecedente HTA
 Risc mai mare: TAS > TAD
 Tx HTA varstnici: reduce incidenta IC cu 50%
 >50% din pt IC
 Fc VS normala (FEVS >50%)
 IC diastolica= 74% cazuri IC la pt HT

Tulburari ritm  FR pt aritmii atriale, ventriculare, moarte subita


 Mec incriminate in aritmogeneza
 HVS
 Ischemie subendocardica
 Fibroza intra-miocardica
 Hipertrofie miocitara
 Activare SNS
 Activare RAA
 Aritmii supraventriculare: FA (cel mai frecv la HT) ---> risc
crescut AVC/ IC
 Aritmii ventriculare
 Extrasistole ventriculare, tahicardii ventriculare
complexe
 Mai ales la cei cu HVS, independent de afectare coro/
disfc VS

Boala cerebro-  AVC= cauza 3 de moarte global (dupa coro, ca)


vasculara  80% ischemie, 15% hemoragice, 5% hemoragie subarahnoidiana
   Relatie liniara intre TAS/ TAD si AVC (TAS> TAD)
 60% AVC ---> hx de HTA ---> 78% HTA = valori necontrolate
 Relatie HTA- colesterol- ateroscleroza
 Determinism diminuat in AVC
 Diferenta x5 pt TAD intre 75-102 mmHg
 Nicio relatie cu colesterol intre 4,7- 6,5
 FR AVC
 HTA, mai ales TAS= cel mai important
 Creatinina
 DZ
 HVS (ECG)
 Varsta
 Hx boala cardiaca
 Subtipuri AVC- relatii diferite HTA
Infarcte lacunare  Leziuni mici artere penetrante
profund in cx
 Mecanism fiziopatologic =
lipohialinoza
 Distinct de
ateroscleroza/ remodelare arteriala
 70% sunt HT

Infarcte cerebrale  Artere mari intra-/extra-


craniene
 Legatura directa cu procesul
aterosclerotic
 50% sunt HT

Cardio-embolic  FR independent=
ateroscleroza aortica + carotidiana

Hemoragic  Stransa legatura cu HTA


 Intrerupere meds anti-HT
 
 Tx
 Reduce AVC cu 35-44% la tineri cu HTA
sistolica/diastolica si la varstnici cu HTA sistolica izolata
 ARB> BB

BCR  Efecte artere


 Crestere prevalenta ateroscleroza
 Remodelare arteriala ---> crestere rigiditate parietala
 TA necontrolat (fata de TA optim <120/80) ---> deteriorare fc
renala, progresie spre boala renala terminala
 Pop neagra: risc x2 pt orice TA
 HT + afectare usoara fc renala (RFG < 60)
 Prevalenta crescuta leziuni organe tinta
 HVS
 Crestere grosime intima-medie carotidiana
 Microalbuminurie
 HD
 Risc evenimente CV= 10-30x pop gen
 45% mortalitate= cauza CV (risc CV cel mai inalt)
 JNC7: tinta pt HT + DZ/ BRC= 130/80 mmHg
 BRC: fara beneficiu suplimentar reducere TAD <80
 DZ: reducere TA ---> scadere risc CV
 ---> tinte tensionale mai joase pt DZ

Boala vasculara  FR major pt BVP


periferica  BVP = index glezna-brat <0,9
 Prezice AVC > boala cardiaca ischemica
 Asociere FR boala aterosclerotica: TA, fumat, colesterol, DZ,
varsta
 Dx BVP ---> evaluare afectare aterosclerotica in alte teritorii vasc
 60% BVP: + boala coro/ boala cerebro-vasc/ ambele
 40% boala coro/cerebrovasc: + BVP
Clinic
 Evaluare dx pp
o Stabilire valori HTA
o Excludere/ ID cauze HTA secundara
o Evaluare risc CV global
 Proceduri dx
 Masurare TA
o 2 masuratori la 1-2 min + masurare aditionala (daca exista diferente intre primele 2)
o Manseta lungime 12-13 cm, largime 13,5 cm
o Paralel cu AD
o Utilizare Z Korotkoff I + V (disparitie)
o Prima vizita: TA ambele brate
o Varstnici: + la 1-5 min dupa ridicare in ortostatism (?hipotensiune ortostatica)
 Masurera TA ambulator: 24h
 Masurare TA de catre bolnav
o Incurajata: oscilatii tensionale mari/ cresteri nocturne la bolnavul tx
o Descurajat: tulb anxioasa, modificare tx singur
 Hx
TA  Durata + valori masuratori precedente TA
Indicatori HTA  Fhx boala renala (rinichi polichistic)
secundara  Hx boala renala/ infectii urinare/ hematurie/ abuz
analgezice (boala parenchimatoasa renala)
 Subst/ meds: contraceptive orale, liquorice, picaturi nazale,
carbenoxolona, cocaina, amfetamine, steroizi, AINS, EPO, ciclosporina
 Transpiratii, cefalee, anxietate, palpitatii (feocromocitom)
 Slabiciune musc + tetanie (hiperaldosteronism)
 Semne cutanate NF ---> feocromocitom
 Pete café-au-lait
 NF
 Pete roseata axila/ plici inghinale
 Gliom chiasma optica
 Noduli Lisch iris

FR  Fhx / hx personal
 HTA/ boala CV
 Dislipidemii
 DZ
 Fumat, obicei alimentar, obezitate
 SAS
 Tulb personalitate
 

Sx afectare  Creier + ochi: cefalee, vertij, tulb vedere, ischemie


organ cerebrala tranzitorie, deficit motor/ senzorial
 Cord: palpitatii, dureri piept, dispnee efort, edeme
gambiere
 Rinichi: sete, poliurie, nicturie, hematurie
 A periferice: extrem reci, claudicatie intermitenta
 
 Px
HTA secundar  Semne Sd Cushing
 Semne NF ---> feocromocitom
 Rinichi mari ---> rinichi polichistic
 Sufluri abdominale ---> HT reno-vasculara
 Pulsuri femurale diminuate/ intarziate + reducere PA
femurala ---> CoA

Semne afectare  Vasculara: sufluri carotide, defecte motorii senzoriale


organ  Oftalmice: modificari retina
 Inima: localizare impuls apical, ritmuri galopante, galop,
raluri pulm, edeme gambiere
 A periferice: absenta/ reducere/ asimetrie pulsuri
periferice, extremitati reci, leziuni ischemice cutanate
 A carotide: sufluri sistolice
 G
 Circumferinta abdo >102 cm (M), >88 cm (F)
 BMI
 
Paraclinic
 Explorari rutina
o Glicemie a jeun
o Colesterol total, LDL, HDL, TG
o K fara garou
o Acid uric serica (hiper-uricemie coreleaza cu reducere flux renal/ nefroangioscleroza)
o Creatinina, CrCl (Cockroft-Gault), RFG (MDRD)
o Analiza urina, microalbuminuria stick, examen microscopic
 Microalbuminuria= alterare bariera RFG, FR separat
 Examinari recomandate
ECG  HVS +/- pattern strain
 Indice Sokolov-Lyon S-V1 + S-
V5-6 > 35mm
 Indice Cornel S-V3 + R avL + >
35mm
 Ischemie, aritmii

Echo  HVS + tip: excentric/ concentric


 Etc

Echo Doppler carotidian  Indice raport grosime intima-medie


>0,9 = patologic

Eco-Doppler a periferic  Daca indice glezna-brat <0,9

Rx torace  ? IC/ disectie

Proteinurie  Cantitativa/ 24h

Masurare indice glezna-brat  

Examinare fund de ochi  

Test toleranta glucoza  Daca glimecie a jeun > 110 mg%

Monitorizare TA continuu 24h  

Masurare velocitate unda puls  


 
 Evaluare specialist
o Cerebrala, cardiaca, renala, vasculara
o ?HTA secundar
 Renala
 Aldosteron
 Cortizol
 Catecolamine serice/ urinare
 Renina serica, aldosteron: ?Hiperaldosteronism primar
 Valori renina inainte si dupa 25 mg Captopril: ? HTA RAS
 Arteriografii
 USS renal/ adrenal
 CT/ IRM: infarcte cerebrale, lacunarism cerebral, microhemoragii, leziuni
subst alba, inclouire cu amiloid
Epidemiologie
 Cea mai raspandita afectiune cronica in Europa/ SUA
 Rata de control <1/3 pt HT ---> crestere incidenta IC, BCR
 HTA= TA> 140/90
o Risc BC/ AVC la TA > 115/75
o Pt cu risc CV (in special cei cu BC- fara IMA in antecedente): TA <130/80
 1 miliard oameni
 2025: 1,5 miliarde oameni (1/3 populatie glob)
 Europa > SUA (40% vs 28%)
 Prevalenta HTA creste % cu varsta
o 35-65 ani: 30-40%
o 60-75 ani: >50%
o >70 ani: >70%
 Raport M/F
o <50 ani: mai prevalent la M
o Dupa menopauza: raport se inverseaza
 Ca FR
o Cel mai comun FR CV
o Afecteaza structura + fc cardiace/ vasc
o Accelerare ateroscleroza
o Relatie liniara intre risc BC/AVC si valori TA
 Responsabila de 54% AVC, 47% BC
o Predictor major pt IC/ IR
 Parametri
o TAS mai important ca TAD
o TAM in relatie cu AVC
o TAD crescut: in relatie cu stroke
o TAD scazut
 fara corelatie cu risc vascular cerebral
 Risc crescut CV pt varstnici
 Reducere perfuzie coro (predominant diastolica)
 Afectare generala vasc, mai ales reducere elasticitate arteriala
('stiffness')
o PP
 Mai ales la varstnici, considerat superior TAD
 Nu este pe deplin clarificat
 Util apreciere risc la pt cu TAS> 160 si TAD <70
o TA centrala vs periferica
 Corelatie mai puternica intre TA centrala (det ne-invaziv la nivel aortic) si
risc CV
 Mai ales la pers varsta medie (mai putin la varstnici)
 HTA
o Adult: ambele valori crescute
o Varstnic: doar TAS crescut
 Forma esentiala- 3 variante
HTA sistolica adult tanar  Hiperactivitate simpatica ---> crestere
debit cardiac
 M (25%) > F(2%)
 De multe ori precede HTA v medie

HTA diastolica a varstei mijlocii  <--- rezistenta periferica


(30-50 ani)  Netx ---> forma HTA sistolica +
diastolica
HTA sistolica varstnic >60 ani  TAS >140, TAD <90
 <--- pierdere elasticitate arteriala
(depunere intraparietela colagen)
 Magnitudine PP ---> grad rigidizare vasc
 
 Forme clinice in relatie cu severitate extrema/ circumstante manifestare
HTA maligna  Valori crescute, refractare + manifestari severe organe
tinta
 Hemoragii retiniene
 Edem papilar
 Netx ---> % supravietuire f sever pe termen scurt

HTA halat alb  15-20% HTA in stadiul I


 TAS >140, TAD> 90 la consult
 Altfel: valori medii ---> TAS/TAD= 135/85 mmHg
 Considerata benigna
 Dar evolueaza in 5 ani ---> forma clasica HTA
(sistolica/ diastolica)

HTA mascata  Val normale la consultatii (<140/90)


 Crescute in restul timpului
 Explicatie = stil viata inadecvat: consum excesiv alcool,
cafea, fumat
 
 Beneficii tx
o Reduce risc IC cu 50%
o Reduce risc AVC cu 35-40%
o Reduce risc evenimente coro majore cu 20-25%
Etiologie
 TAS= (debit cardiac) x (rezistenta vasc)
 

 
 HTA esentiala
Predispozitia  Anomalie monogenica canale Na rinichi ---> retentie apa,
genetica sare (sd LIDDLE)
 Poliformism genetic e.g. gena angiotensinogen

SNS  Crestere HR, debit, nivel plasmatic/ urinar catecolamine,


activ simpatica periferica
 Catecolamine ---> cresc PA/ altereaza rasp renal la variatii
volemie
 Infl demonstrata la HTA la pt tineri, obezi, DZ II, BCR, IC, SAS

RAA  Patogeneza HTA esentiala/ HTA secundara (hiper-


aldosteronism, renovasculara)
 Renina (celule juxtaglomerulare renale) - ATI- ATII
 ATII actioneaza asuprea receptori ATI ---> crestere TA
 Vasoconstrictie vase rezistenta
 Stim resorbtie tubulara Na
 Actiune SNC
 Nivel renina in sange= variabil
 30% din HT au activitate reninica scazuta ---> rasp
mai bun la diuretice
 60% normala
 10% crescuta ---> rasp mai bun la IECA

Rinichi, Na, Ca  Curba presiune natriureza ---> deplasare la dreapta


 Aceeasi cant sare eliminata la volume mai mai PA in
timp mai indelungat
 Retentie renala Na ---> crestere volemica ---> distensie
relativa pat vascular ---> niveluri crescut AT si catecolamine ---> crestere
rezistenta periferica vasculara
 Schimbi Na-Ca inhibat ---> crestere Ca intracelular --->
crestere tonus celule musc netede vasculare ---> eficienta tx BCC in HTA

Sistem vasc  Disfc endoteliala, rigiditate, remodelare vasc


 Prin NO, endotelina, vasopresina, bradikinina, PG ---> infl
rasp vasoactiv sistem arterial + microcirculatie

Alti factori  Obezitate


 SAS
 Hipercolesterolemia
 Sedentarismul
 Hiperinsulinismul
 Fumatul
 Consum alcool
 DZ
 
 HTA secundara
Renovasculara  2% cazuri HTA
 = stenoza u/b/l a renala
 Adulti: ateroscleroza
 Femei tinere: displazie fibromusculara
 Mecanisme principale
 Vasoconstrictie <--- renina
 Crestere vol EC (mai ales in stenoze b/l)

Reno-  In
parenchimatoasa  GN acuta/cronica
 Pielonefrita
 Uropatie obstructiva
 Rinichi polichistic
 Nefropatie diabetica
 Distructie unitate fc rinichi ---> infl fc excretie --->
scadere eliminare Na, apa ---> creste volemie
 In evolutie HTA ---> nefroangioscleroza ---> insuf renala

CoA  HTA doar la membre sup


 Membre inf: val scazuta
 Boala congenitala dx in copilarie
 Patogeneza incerta
 Vasoconstrictie generalizata + locala <---
obstructie
 Hipoperfuzie renala + crestere sinteza renina
 Activare RAA/ SNS
 HTA persistenta post-corectie <--- mec activare anormala
baroreceptori + modificare complianta vasculara

Endocrina Feocromocitom  0,2- 0,4%


 Tumora medulosuprarenala
(celule cromafine) ---> catecolamine exces
 Crestere debit cardiac
 Vasoconstrictie
arteriolara
 Alterare rasp renal la
variatii volemie
 10% maligne
 10% b/l
 Pot fi si extra-adrenal (ganglioni
simpatici- paraganglioame): 10-15%
 Ereditare/ asociere cu ca medular
tiroidian, NF, tumori pancreatice

Hiper-  Exces hormoni mineraloCS <---


aldosteronism adenom u/b/l gl suprarenala (f rar ca)
primar (sd Conn)  hipoK <3,5 (forme usoare cu K
normal)
 Sub-dx, avuta in vedere la HTA
rezistenta la tx/ hipoK ne-iatrogena

Sd Cushing  Productie exces cortisol ---> stim


prod mineraloCS + renina
 Substrat: gl suprarenala
(tumori) / adenom hipofizar ACTH
 Patogeneza
 Retentie hidrosalina
 Hiperactivitate RAA
 Crestere activ SNS
 Potentare rasp
vasoconstrictor m neted vascular

Hipertiroidia  Sd hiperkinetic <---


hipersimpaticotonie <--- secretie tiroxina
 Efecte tiroxina
 Creste inotropism, debit
cardiac
 Creste TAS
 Scade rez vasculara
periferica

HiperPTH  Adenom PTH hiper-secretant


 ---> hiperCa --->
 Vasoconstrictie m neted
vascular
 Remodelare vasculara
 Activare SNS
 

HTA sistolica  Insuf aortica valvulara


izolata  Rigiditatea aortei crescuta
 Tireotoxicoza
 Fistula AV
 Boala Paget

Alte cauze  SAS


 Sarcina
 Stres chirurgical
 Exces CS
 Alcool, nicotina
 Med imunosupresive
=
 
 
ICC
19 October 2019
15:25
 
 Definitie
o Incapacitate asigurare debit circulator adecvat
o Asigurare debit cu pret crestere simptomatica a presiunilor de umplere cord
 ICA
o Uneori se remite sub tx meds/ proceduri interventionale
o Mai rar: fc cardiaca se normalizeaza (e.g. vindecare dupa miocardita acuta)
o Mai frecv: persista anomalii structurale ---> ICC
 ICC
o Stanga (origine fatigabilitate/ intoleranta la effort = debit cardiac scazut)
o Dreapta
o Globala
 ICC arbitrar impartita in
o FE scazuta: FEVS <40%, de regula + dilatare VS
o FE pastrata:
 FEVS normal/ usor deprimat; 40-50% + disfc diastolica;
 VS dimensiuni normale, dar hipertrofie pereti
 Prognostic mai bun
 Clasificare NYHA- se bazeaza pe sx
I o Boala structurala/ anomalii fc cardiace
o Fara limitare activ fizica

II o Usoare limitare activ fizica obisnuita


o Datorata sx (dispnee, fatigabilitate, palpatii la efort-
gradinarit/ dans/ maturat)

III o Limitare severe activ fizica la efort mai mic decat


obisnuit (imbracat, toaleta zilnica, facut pat)

IV o Sx in repaus
o Cel mai mic efort ---> agraveaza sx
 
 Clasificare ACC/AHA (in fc de modificari cardiace/ sx)
A o Risc mare de a
dezvolta IC
o Fara modificari
structurale/ functionale
o Fara sx/ semne IC
o Exemple
 HTA fara
HVS
 DZ
 Cardiopatie
ischemica cronica

B o Cu boala
structurala cardiaca
o Puternic asociata cu
risc dezvoltare ICC
o Fara sx/ semne IC
o Exemple
 HVS
 IM
 Vavulopatii
asx

C o Sx + semne ICC

D o Boala structurala
avansata
o Sx severe in ciuda tx
medicale maximale
 
 Epidemiologie
o 1-2% populatie adulta
o Prevalenta >10% la >70 ani
o Prognostic nefavorabil
 Mortalitate 50% la 4 ani
 40%: respitalizare/ deces in 1 n
o 50% au FE scazuta
Etiologie
 
Factori cauzali

 
Factori precipitanti (agravanti)
Cardiace  Tulburari ritm/
conducere
 Miocardite
 Endocardita
infectioasa
 Infact miocardic
 Tamponada cardiaca
 Criza HT

Extra-cardiace  EP
 Anemie
 Infectie
 Tireotoxicoza
 Medicatie inotrop
-ve (verapamil)
 Necomplianta la tx/
regim
 Insuf renala
 
 
Fiziopatologie
 Mecanisme comprensare
Activare neuro-  Mecanism rapid
endocrina  Activare SNS + SRAA
 Scadere debit cardiac ---> baroreceptori arc aortic/ carotidian
---> stimulare centrii nervosi simpatici
 Crestere tonus simpatic + eliberare catecolamine
 Redistributie debit cardiac
o Vasoconstrictie in teritorii bogate in receptori
alpha (renal, GI, cutanat, msk)
o Mentinere perfuzie in teritorii vitale cu
posibilitate autoreglare (cord, creier)
 Cardiac: inotrop + cronotrop poitiv, cresc consum O2
 Tahicardia- scurteaza diastola + perfuzie coro
 Ischemie
 Aritmogene
 Stimulare indelungata ---> activare gene apoptoza
 Scadere progresiva nr receptori (alpha) + de-sensibilizare prin
modificari semnal intracelular ---> reducere efect activare simpatica

Remodelare  Scadere debit sanguin renal ---> baroreceptori juxta-


cardiaca glomerulari ---> renina ---> AT-II (puternic vasoconstrictoare)
 AT-II: actioneaza pref asupra arteriola eferenta --->
 Crestere RFG
 Stimulare resorbtie sara + apa in tub contort proximal
 Eliberare aldosteron din cortico-suprarenala
o Creste resorbtie sare + apa in tub contort distal
o Crestere volemie ---> ameliorare perfuzie
renala, umplere cardiaca, debit cardiac, perfuzie tesuturi
 Alte subst vasoconstrictoare prod in exces sub efect AT-II:
 Arginin vasopresina
 Endoteline
 Urotensina II
 Neuropeptidul Y
 In contrareglare, crestere molecule vasodilatatore --->
toleranta la actiunea lor
 Peptide natriuretice
 NO
 PGE2
 Bradikinina
 Adrenomedulina
 Apelina
 Crestere conc citokine pro-inflam (sub actiune AT II)
 TNF-alpha, IL-1 <--- produse de cardiomiocite/ alte
celule miocard
 Amplifica activare neuro-umorala
 Induc disfc + apoptoza cardiomiocite
 Induc modificare matrice interstitiala cu crestere
cantitate tesut fibros
 Crestere volemie, intoarcere venoasa --->
 Presiune umplere ventriculara mare
 Crestere tensiune parietala ---> activare diferite gene
in miocite (implicate in sinteza noi miofibrile)
 Dilatare ventriculi (mecanis compensare) = legea Frank Starling
 Interactiune mai buna filamente actina + miozina --->
crestere forta contractila
 Exista limita de dilatare dupa care dispare beneficiul
 Activare gene miocardice (actiune tensiune parietala) + activare
neuro-endocrina ---> modificare complexa dimensiuni, forma, fc VS =
remodelare
Microscopic  Hipertrofie miocitara
 Apoptoza+ necroza miocite
 Inlocuire cu tesut fibros

Macroscopic  Hipertrofie + dilatare +


modificari complexe geometrice venricul

Dx
 Necesita 3 criterii
1. Sx tipice ICC
2. Semne tipice ICC
3. Dovada obiectiva- ETT: parametri fc sistolica + diastolica VS
 FEVS scazut + modificari structurale
 Disfc diastolica + modificari structura (HVS/ dilatare atriu stang)
 Sx + semne datorate
1. scăderii debitului cardiac
2. creşterii presiunii venoase ---> congestie sistemică + pulmonară.
o  
o Sx tipice
Dispnee  Initial la efort fizic, apoI dispnee de repaus +
ortopnee
 DPN (dispnee paroxistica nocturna)
 EPAC= dispnee repaus brusc + sO2< 90% +
raluri subcrepitante

Scadere cap efort  Prin scadere debit cardiac

Alte sx mai putin  Tusea nocturna (= echivalent dispnee la


specifice effort/ decubit dorsal)
 Hemoptizii (HTP, prin ruptura vase mici
bronsice)
 Disconfort epigastric/ hipocondrul drept
 Anorexie, meteorism, greata (congestie
hepatita + GI)
 Nicturia (noapte: diminua vasoconstrictie
renala ---> crestere perfuzie renala ---> formare urina)
 Sx cerebrale
 Confuzie/ tulb memorie/ psihoze
(rar)/ depresie
 Sincopa prin scadere debit sanguin
cerebral (mai ales cu afectare cerebrovasc asociata)
 
 Semne tipice
Raluri  La baze pulm
subcrepitante  Acumulare lichid alveole
 Progresie spre vb (Forme severe EPAC)

Raluri sibilante/  Mai putin tipice


ronflante  <--- edem mucoasa bronsica (fav supra-infectie
+ bronhospasm)

Revarsat pleural  u/b/l


(hidrotorax)  ---> tahipnee

Turgescenta  
jugulara

Hepatomegalie  Sensibila la palpare


staza  + reflux hepatojugular

Edeme  Mai putin specifice


 Zone declive: retromaleolar, pretibial,
presacrat
 b/l, tegumente reci + cianoza extremitati
 Forme severe IC: + acumulare lichid seroase =
anasarca
 Sarac in proteine, trans-sudat
 Pleura, peritoneu, pericard
 
 
 Semne specifice la examen cord
Tahicardie  

Cardiomegalia  Crestere arie matitate cardiaca


 Deplasare soc apexian lateral de linia
medioclaviculara stanga
 NU in forme acute IC

Z3 (proto-  Poate indica ---> valvulopatie care a cauzat ICC


diastolic)  In evolutie, prin dilatare + remodelare VS
Sufluri cardiace  IM functionala
 IT functionala
 La pt cu HTP + dilatare trunchi a pulm ---> suflu
regurgitare pulmonarea
 
 Ix
Examene  Utile
lab  Dezechilibrie electrolitice
 Hipo/hiper-Na, hipo/hiper-K
 Favorizate de tx specifica IC: diuretice, IECA/
sartani, alte patologii asociate
 Insuf renala: cauzata de
 Scadere debit cardiac, perfuzie renala
 Staza venoasa
 Medicatie: IECA/ ARB, diuretice
 Anemie: cauzata de
 Hemodilutie
 Sangerari oculite GI
 Deficite nutritionale
 Inflamatie
 Citoliza hepatica <--- staza venoasa hepatica
 Hiperuricemie
 Variatii timp PT
 Inflamatie
 Modificare fc tiroida
 Peptide natriuretice
 Valoare dx + prognostic in ICC
 Sintetizate + stocate in miocard ventricular/
atrial
 Cresc in crestere presiune/ dilatare cavitati
(specifice IC)
 BNP, NT-proBNP
 Debut acut/ agravare sx: excludere ICA
o NT-proBNP <300 pg/ml
o BNP <100 pg/ml
 Debut progresiv sx: excludere ICC
o NT-proBNP < 125 pg/ml
o BNP < 35 pg/ml

ECG  Ix obligatorie
 Traseu complet normal practic exclude ICC
 Aspecte
 HVS
 Unde Q necroza
 Modificari ischemie
 Tulb ritm atrial, ventricular
 Tulb conducere AV + intra-ventricular (frecv
BRS)

Rx toracic  Cardiomegalia
 Sensib mica, tardiv
 Poate exitsta disfc sistolica semnificativa in
absenta semn
 Congestie venoasa pulmonara
 Hiluri mari, stufoase
 Redistributie circ in campuri superioare
 Edem interstitial (linii Kerley= opacitati liniare
perihilar/ perpendicular pe perete toracic la baze)
 Edem alveolar (primele = infiltrate alveolar
perihilare in aripi fluture)
 Cauze pulm de dispnee

ETT  ID boala structurala ---> ICC (cardiomiopatii,


valvulopatii)
 Tehnica
 Diametre, volume, masa VS
 Scor cinetica parietala
 Fc sistolica globala: FE, volum-bataie, debit
cardiac
 FE = normal >50%
 Metode moderne: doppler tisular, speckle tracking
 Analiza detaliata contractie VS
 Util in evaluare boala ischemica
 Util in decelare precoce disfunctie VS in
stadiul asx, cu FE= normal
 Date despre disfc diastolica- 3 grade (ordine
severitate)
o Tip relaxare intarziata
o Tip pseudo-normal
o Tip restrictiv
 Fc VD, HTP, regurgitati functionle valvulare (IM/ IT)
 FE <40%
 Dilatate VS
 Tulb contractie VS
 Disfc diastolica VS
 Frecvent reguritare functionala mitrala
 FE >40%
 VS nedilatat
 Frecvent HVS
 Dilatare AS
 Disfc diastolica semnificativa
 Grad mai usor disfc sistolica (metode noi)

Alte ix Test efort  Important pt


 Obiectivare sx
 Dx boala coro ca etiologie
 Urmarire periodica bolnav
 Test efort maximal, fara sx la pt fara tx
---> infirma dx ICC
 Protocoale speciale pt program
recuperare

ETE  Evaluare
 Valvulopatii complexe
 Proteze valvulare
 Boli cardiace congenitale
 ? Endocardita infectioasa
 Imagne necoresp ETT

Echo stres  ?ischemie miocardica


 Viabilitate miocard zone hipokinetice/
akinetice

Holter  Tulb ritm/conducere= cauze


decompensare

Coro  Indicatii
 FR pt boala coro
 Angina pectorala
 Disfc sistolica VS
 Hx stop cardiac

CTc  Vizualizare ne-invaziva circulatie coro


 SPECT (fotoni) / PET (pozitroni)
 Stabilire zone ischemie
 Prezenta miocard viabil
 Date despre VS

IRM  Structura + fc cardiaca


 Ischemie miocardica
 Mai rar, pt ID boli infiltrative
miocardice, miocardita

Biopsie  Endomiocardica
 Stabilire dx in boli infiltrative,
miocardite
 
Tx
 
Tx non-farm
 Regim hiposodat: 3- 4,5 g/zi
 Forme severe IC + hipoNa: restrictie apa la 1-1,5 L
 Fumat= CI
 Consum redus alcool
o 10-20 g/zi (1-2 pahare vin/zi)
o Rezerva ef deprimat asupra contractilitate miocardica, crestere TA, efect pro-aritmic
doze mari
 CM etanolic: consum alcool= interzis
 Scadere in G la obezi in IC usoara
 Forme IC avansate ---> scadere G (malnutritie) = prognostic negativ
o Modificare metabolism
o Inapetenta
o Edem tub digestiv
o Inflamatie
 Vaccinare anti-pneumo/ anti-influenza
 Ex fizic ---> crestere cap effort, scadere mort + spitalizari
 Complianta
 Monitorizare boala (G, edeme)
 
 Meds evitate in ICC: BCC non-DHP, AINS/ steroizii, anumite anti-aritmice
 
Tx farm ICC sistolic

 
 Antag neuro-umorali: IECA/ ARB, BB, anti-aldosteronice
IECA  Esential
 Efecte
 Vasodilatator
 Scad post-sarcina VS
 Diminueaza remodelare VS
 Doze progresive pana la doze max
 Beneficii
 Reduc mort din primele 3-6/12 tx
 Reduc spitalizari IC
 Amelioreaza sx IC, toleranta effort, cal viata
 Indicatie: + BB la toti cu FE <40% pt reducere risc spitalizare/
deces prematur
 CI
 Hx angioedem
 RAS b/l
 HiperK >5 mmol/l
 Creat serica >2,5 mg/dl
 EA (reversibile)
 Disfc renala
 hiperK
 Hipotensiune sx
 Tuse seaca (inlocuire cu ARA)
 Dozare
 Incepe cu doze mici
 La 2-4/52: dublate in fc de toleranta, TA, fc renala, K

BB  Efecte
 Anti-ischemice
 Anti- aritmic
 Reduc modificari structurale cardiace (remodelare
cardiaca) ---> scad dimensiune VS, amelioreaza FE
 Beneficii
 Scad mortalitate
 Reduc spitalizari pt IC
 Creste odata cu doza ---> se recom atingere doze
maxime
 Indicatie: + IECA la toti cu FE <40% pt reducere risc
spitalizare/ deces prematur
 CI:
 AB
 BAV 2/ 3
 Boala nod sinusal (in absenta implantare stimulator
cardiac)
 EA
 Hipotensiune sx
 Bradicardie excesiva
 Agravare IC (rar, doze intempestiv)

Anti-  Reducere mort + spitalizari: spiro + eplerenona


aldosteronice  Indicatie: sx persistente (clasa II-IV NYHA) + FE <35% + tx
IECA/ARA + BB pt reducere risc spitalizare IC/ deces prematur
 Dublare doza: la 4-8/52 (dupa monitorizare fc renala, K
seric)
 CI
 K>5
 Creat > 2,5
 Combinatia IECA + ARA
 EA
 hiperK
 Disfc renala
 Ginecomastie (la spro, nu eplerenona)
 
 Alte meds recomandate in ICC sistolica
ARA  Inlocuitori IECA (intol) ---> reducere importanta spitalizari IC
 Tx complementare IECA + BB+ sx ---> reducere cap effort,
ameliorare cal viata, reducere spitalizari, fara efect semnificativ mort
 Indicatii
1. Intoleranta IECA + FE <40% pt reducere risc
spitalizare/ deces prematur
2. Reducere risc spitalizare la sx persistente (clasa II-IV
NYHA) + FE <40% + tx IECA/ARA + BB + NU tolereaza anti-
aldosteronice
 EA: ca IECA - tuse
1. Hipotensiune
2. Disfc renala
3. hiperK
4. Reactii alergice
 CI similare IECA

Ivabradina  La pt cu HR> 70 ---> scadere semnificativa spitalizare


 EA
 Bine tolerat deobicei
 Bradicardie sx
 Vizuale (fosfene)
 Doze
 5 mg BD
 Poate creste la 7,5 mg BD
 Poate reduce la 2,5 mg BD
 Indicatii
 Reducere risc spitalizare la HR >70 + sx persistente
(clasa II-IV NYHA) + FE <35% + tx IECA/ARA + BB+ anti-aldosteronice
 Reducere risc spitalizare la pt in ritm sinusal ce nu pot
tolera BB + IECA/ ARA + anti-aldosteronice

Digoxin  Crestere conc Na intracelular ---> schimba Na-intracelular cu


Ca-extracelular ---> acumulare Ca pt contractie ---> inotrop +ve
 Creste tonus vagal
 Efect baroreceptori arteriali
 Efect direct nucleu central vagal
 Scade tonus simpatic (la doze tx)
 Beneficii
 Ameliorare sx IC
 Ameliorar risc spitalizare
 NU influenteaza mortalitatea
 Indicatii
 Reducere spitalizari la sx persistente (clasa II-IV
NYHA) + FE <45% + tx IECA/ARA + BB+ anti-aldosteronice
 + BB/ in locul BB la pt cu IC si FA persistenta/
permanenta
 Ritm sinusal
 Doza = 0,25 mg/zi
 Varstnici/ disfc renala: doza= 0,125 mg/zi sau 0,0625
mg/zi
 FA cu rasp ventricular rapid ---> digitalizare rapida
 Doza initiala = 0,5 mg IV
 Se repeta 0,25 mg IV la 8h (primele 24h)
 Pana la doza max = 1,5 mg / pana la scadere HR
 Fereastra tx mica
 Valori tx: 0,6- 1,2 ng/ml
 Crestere risc supradozaj/ EA
 Disfc renala
 Boli pulm
 Hipo-tiroidia
 Tulb electrolitice
 CI
 BAV 2/3
 Boala nod sinusal (in absenta stim cardiac)
 Sd pre-excitatie
 EA cardiace
 Bloc SA
 BAV
 Tulb ritm: extrasistole atriale/ ventriculare
 Tahicardie atriala/ ventriculara
 FV
 Digestive: greata, varsaturi
 Neuro: vedere colorata galben, cefalee, confuzie,
insomnii

Hidralazina-  Hidralazina= vasodilatator arterial ---> scade post-sarcina VS


ISDN  ISDN = vasodilatator venos ---> scade pre-sarcina VS
 Beneficii
 Ameliorare sx ICC
 La pop culoare: reduce mort specifica bolii
 Indicatii
 ca alternativa la IECA/ARA (intoleranta) pt a reduce
risc spitalizare/ deces prematur
o FE< 45% + VS dilatat/ FE <35% +
o Tx optim cu BB + anti-aldosteronic
 Reduce risc spitalizare/ deces prematur
o FE < 45% + VS dilatate/ FE< 35% +
o Sx persistente (clasa II-IV NYHA)
o Tx BB + IECA/ARA + anti-aldosteronic
 Bine tolerata, EA
 Hipotensiune
 Cefalee
 Greata
 Rar artralgii, artrita, pleuropericardita, rash, febra
(lupus med)
 ANA (hidralazina)
 Doze
 ISDN 20 mg/ hidralazina 37,5 mg BD
 ISDN 40 mg/ hidralazina 75 mg BD
 
 Diuretice
o De ansa
 Efect diuretic intens, scurta durata
 Sunt cele preferate in IC
o Tiazidice: efect mai bland, durata mai lunga
o EA
 Hipotensiune (la doze mari) ---> hipoperfuzie, disfc renala
 Dezechilibre electrolitice (hipoNa, hipoK, hipoMg)
 Dislipidemie
 Insulinorezistenta
 Hiper-uricemie

 
 Anticoag orala- indicatii
o ICC + FA
o Hx personal trombo-embolic
o Trombi intra-cavitari
Tx ICC diastolica
 Nicio clasa ---> reducere morb-mort
 Tx corecta HTA/ boala colo/ control HR la FA
 Diuretice: amelioreaza dispnee, edeme
 Unele BCC (verapamil): ameliorare sx
 BCC (verapamil/ diltiazem) + BB pt control HR la ICC + FE pastrat in FA
 
Tx interventionala la ICC sistolic
 Aproape 50% decese pt ICC (mai ales sx usoare- clasa II-III NYHA) <--- tulb ritm ventricular
 Tx antagonica neuro-endocrina ---> reducere semnificativa moarte subita
 Persista risc aritmie
ICD  Reducere mort aritmica in ICC: reducere HR cu 23-31%
suplimentar fata de meds
 Indicatii
Preventie  Reduce risc moarte subita la pt cu
secundara aritmii ventriculare (tahicardii, fibrilatie) ---> instab
hemodinamica
 Pt cu speranta supravietuire >1 an +
status functional bun

Preventie  Reduce risc moarte subita la NYHA


primara II-III + FE <35% + tx farm >3/12
 Pt cu speranta supravietuire >1 an +
status functional bun

CRT  QRS > 120 MS


 Disincronism poate exista si la QRS normal
 = restabilire contractie sincrona perete lateral VS + SIV
 Beneficii
 ++ cap efort
 Scade clasa NYHA
 Amelioreaza cal viata
 All-cause-mort + spitalizari pt IC reduse cu 35-40%
 Morfologic- efecte apar precoce de la 3/12
 Revers-modelare VS (scadere diametre VS)
 Crestere usoara FE
 Reducere IM
 Indicatii
 Pt in RS (ritm sinusal) + ICC sx severe (III-IV NYHA) + tx
farm adecvat + BRS + QRS >120 ms + FE <35% + speranta sup min 1
an + status fc bun
 III-IV NYHA + FE< 35% + QRS >150ms (indiferent de
morf QRS)
 III-IV NYHA + FE< 35% + indiferent de QRS (pt ca
stimulare uni-ventriculara VD ---> agravare disfc VS + accelerare
evolutie IC)
 II NYHA + FE< 30%+ BRS > 130 ms/ QRS >150 ms
(indiferent de morf QRS)
 

Revasc  Pt cu stenoze coro semnif + miocard viabil ---> imbunatateste


miocardica fc ventriculara, amelioreaza prognostic
 CABG- indicatii: angina pectorala +
 Stenoza semnificativa trunchi coronar stang
 Leziuni bi/tri-vasculara (incluzand stenoza LAD)
 Tehnica reconstructie ventriculara (indepartare cicatrice la IM
vechi) = Nerecomandata
 Pt cu valvulopatii aortice/ mitrale ---> inlocuire valva/ plastie-
reparare valva
 Indicatii
o Valvulopatii mitrale, in special IM
o Valvulopatii severe
o Sx IC
o FEVS <50%
o Crestere diametre VS > normal (de pref
inainte ca FEVS <30%/ dilatare excesiva VS)
 La FE <30% ---> mort peri-op = crescuta
 Risc operator mare ---> interv percutane
o Protezare trans-cateter valva aortica (SA
severa)
o Interv 'edge to edge'- apropriere cuspe mitrale
in IM functional sever

Transplant  Stadiu avansat ICC + fara rasp tx corecta


cardiac  Inainte de disfc severa organe <--- hipoperfuzie
 In lipsa co-morb semnificative
 Beneficii
 Amelioreaza cal viata
 Creste supravietuire
 Complicatii
 Tx imunosupresiva
 Risc reject
 Afectare coro specifica

Dispozitive  Pompe care preiau fc 1 ventricul/ ambii ventriculi


asistare  Sustinere circ perioada limitata
mecanica  In asteptare recuperare VS/ transplant
circulatorie  Uneori ca tx definitiva
 Durabilitate = problema
 Complicatii
 Episoade trombo-embolice
 Sangerari
 Infectii
 Malfunctie

 
 
ICA
19 October 2019
21:01
Tx EPAC
 Oxigenoterapie
o Urmareste sO2> 90%
o Sonda nazala/ balon = NEinferioare IOT
o Saturatie O2 evalueaza
 Raport aport/consum O2
 Eficient tx diuretic, vasodilatator, inotrop
 Val prognostica- supravietuire term scurt (EPAC/ SC)
 Tx farmacologic
Diuretice  Furosemid- efect venodilatator imediat
 Furosemid 20-40 mg IV/ perfuzie continua
 Doza max = 100 mg in primele 6h
 Doza max = 240 mg in primele 24h
 Nu exista consens mod admin/ doze ---> prin tatonare
 In fc de grad remisie congestie pulm/ fc renala/
ionograma serica
 Monitorizare diureza- sonda
 TAS < 90 / hipoNa severa/ acidoza ---> reducere doze cu
prudenta + monitorizare permanent
 Torasemid
 10-40 mg IV
 Absorptie superioara furosemid
 Bumetanid
 X40 mai potent > furosemid
 Comprimate, nu in urgenta
 EPA cauza coro: asociere antag aldosteron
 Spirono 25-100 mg PO
 Eplerenona 25-50 mg PO
 Asociere tiazidice
 HCTZ 25-50 mg, BFTZ PO, tiazid-like metolazona
 Eficienta superioara + EA mai putine
 NU este recomandata decat in
o Edeme periferice pre-ex
o Ascita
o Se cunoaste rezistenta diuretice ansa

Vasodilatatoare  Indicatii
 TAS > 110 mmHg
 Cu precautie la TAS 90-110/ stenoze valvulare
 Beneficiu maxim= la HT
 Reduc eficient pre-sarcina + post-sarcina
 Cresc debit
 NU amelioereaza semnificativ dispneea/
prognostic
 Nitratii
 NG, ISDN, nitroprusiat Na, neseretid
 Vasodilatatie (crestere GMPc intracelular)
 Venodilatatie cu scadere presiune venoasa
pulmonara +presiune umplere ventriculi
 Ameliorare congestie pulm (chiar la doze mici
NG)
 Arteriolodilatatie la doze mari NG
 NG
o Perfuzie continua
o Incepand cu 10-20 mcg/min
o Crestere cu 5-10 mcg/ min
o Pana la 200 mcg/ min
o Sub control TA (evitare hipotensiune,
hipoperfuzie tisulara ---> cresc mort)
o EA: cefalee, tahifilaxie ---> oprire
medicatie timp de 24-48h
 IECA
 Pot suplini IV efect nitrati in prezenta EA
mentionate
 La pt cu TA greu contolabil
 Doze enalapril 1,25- 2,5 mg= suficiente
 PO dupa stabilizare ICA

Inotrop pozitive  Dobutamina


 Indicatii: EPAC + debit cardiac scazut (TAS < 85-90 mmHg)
 Stimulare beta-1:
 Efect inotrop+ cronotrop pozitive
 Creste discret perfuzie renala
 Doza
 Incepe cu: 2-3 mcg/ kg/ min
 Pana la: 20 mcg/ kg/ min perfuzie continua
 Cu monitorizare TA
 Oprire brusca ---> rebound ---> micsorare progresiva doze

HGMM  Obligatorii la pt cu indicatie anticoag: preventie TEP/ TVP

Digitala  EPAC + FA (pt contol HR) in fc de ionograma/ fc renala

Morfina  2-3 mg IV: combate anxietate + durere precordiala


intensa
 CI:
 Hipotensiune
 Bradicardie
 BAV avansat
 Doze mari ---> depresie resp (varstnici)
Tx SC
 
 Tx non-farmacologic
Dispoz  Efect superior balon contra-pulsatie
mecanice  Efecte hemodinamice superioare
 Mort + rata sangerar 30 zile mai mica
 Pot fi 1st line in tx mecanic
 Indicatii
 SC + IC refractar la tx conventional + indicatie
transplant cardiac/ revasc miocardica
 Durata max utilizare= 14 zile
 Efecte
 Stabilizare precoce pt cu ICA
 Amelioreaza rata supravietuire la 30 zile
 Crestere debit cardiac
 Crestere pres diastolica in a pulm
 Crestere PAM
 Crestere vol resp maxime
 Scadere in dinamica NTproBNP

Thoratec  Uni-/bi-ventricular extra-corporeal

Tandemheart  Intra-ventricular stang percutan


 Montat la nivel artera femurala

Alte  Suport hemodinamic partial Synergy Pocket Micropump


(nivel subclavicular)
 Impella 2,5 (pompa axiala ventriculara stanga pe valva
aorta)

Balon  De rutina in SC secundar IMA


contra-pulsatie  Efecte
 Creste flux coro
 Creste perfuzie organe vitale
 Mentine patenta artera responsabila (cand tx
meds a esuat)
 NU exista diferente fata de tx standard (mort 30 zile, fc
renala, preventie acidoza)
 
 Tx meds inotrop pozitiv + vasopresor
o Efecte negative termen lung: injuri miocardica, crestere mort
Dobutamina  Inotrop + cronotrop +ve prin stim receptori beta-1
 Efect dependent de doza
 Creste debit cardiac + (discret) perfuzie renala
 De la 2-3 mcg/kg/ min
 Pana la 20 mcg/kg/ min la pt cu TAS <85
 Evitare oprire brusca ---> micsorare progresiva doze

Dopamina  Creste contracilitate miocard + debit cardiac prin stim


receptori beta-adrenergici
 < 3 mcg/ kg/min ---> doze renale, stim diureza, amelioreaza
fc renala (sd cardiorenal)
 3-5 mcg/ kg/ min ---> stim receptori DA ---> efect inotrop
pozitiv
 10-20 mcg/kg/ min ----> cresc TA, dar produc tahi-aritmii +
vasoconstrictie sistemica ulterioara
 Efecta alpha-adrenergice
 Cresc tonus vascular
 Scad debit local + flux cutanat, renal, splanhic
 Ineficenta cand epuizare depozite catecolamine --->
adrenalina, NA

NA  Stocata in term nerv simpatice


 Agent endogen- efecte
 Alpha-1 adrenergice vasoconstrictoare
 Beta-1 adrenergice agoniste ---> mentin flux
splanhnic
 NU este 1st line
 Indicatii: SC + TAS <85 + hipoperfuzie tisulara + tx agenti
inotropi pozitiv + corectie volemica
 Perfuzie continua lenta 0,2-1 mcg/kg/min
 Oprita cat mai curand (dat cresterii rez vasc perif cu
vasoconstrictie)
 Creste flux urinar + CrCl dupa 24h

Adrenalina  Perfuzie lenta 0,05- 0,5 mcg/kg/ min in forme rezistente


 Bolus 1mg la debut resucitare + repetare la 3-5 min
 Efect beta-2 adrenergic: hiperglicemie, acidoza, tahi-
aritmii severe

Milrinona  Inhibitor PDE ---> ef inotrop pozitiv + vasodilatate


periferica
 Creste debit cardiac
 Scade presiune pulm, rez vasc sistemica/ pulmonara
 Doze
 25-75 mcg/kg in bolus 10-20 min
 Perfuzie 0,375- 0,75 mcg/kg/min
 EA
 Hipotensiune greu reductibila
 Aritmii atriale/ ventriculare
 Enoximona
 Mai putine EA
 Bolus 0,25- 0,75 mcg/kg in 10 min
 Perfuzie 1,25- 7,5 mcg/kg/min

Antagonisti  Tolvaptan
vasopresina  Antagonizeaza V2
 PO
 Efecte
 Amelioreaza sx
 Crestere PA fara tahicardie reflexa
 Scadere semnificativ G
 De electie in soc septic asociat cardiogen

Piruvatul  Perfuzie IV/ intra-coronarian


 Concomitent cu catecolamine vasopresoare + balon contra-
pulsatie
 Creste rapid in 30 min PAM, vol-bataie, index cardiac
 HR NU se modifica semnificativ
 Efecte reversibile la 10 min de la sistare tx

Levosimendan  Ca- sensibilizant + vasodilatator


 Deschidere canale K dependente de ATPc
 Eficacitate se masoara in:
 Crestere FEVS
 Renuntare la suport inotrop/ circulator
 Reducere BNP dupa 7/7
 Dozare
 Initial: bolus IV 12 mg/kg lent in 10 min
 Perfuzie continua: 0,05 mg/kg- 2 mg/kg
 Chiar la pt cu BB (independent de stim beta-
adrenergica)

Cardioversia  Electrica- indicatii: tahi-aritmii atriale/ ventriculare acute +


impact hemodinamic clasa III/IV
 Cardiostimulare VVI (abord femural/ subclavie)
 Bradicardii extreme
 BAV
 QT lung + episoade TdV/ FV

PCI  De electie in
 SC ca si complicatie IM STEMI/ NSTEMI
 Consecutiv aparitie BRS complet ECG
 Indicatii tromboliza
 PCI/ CABG nu pot fi facute in 2-24h
 Pt limitare necroza miocardica/ preventie moarte
subita
 Rata deces
 A scazut prin utilizare PCI > CABG
 Ramane mare >50% deces in primele 48h (max la
pop 75 ani)

Inhibare  Obligatoriu Clopidogrel 75- 600 mg


plachetara  Mai putin eficienta la STEMI + SC fata de ticagrelor 150 mg/
prasugrel 60 mg

Tonicardiacele  Utile doar pt reducere frecv ventriculara la pt cu FA


digitalice  Cardioversie electrica/ chimica cu amiodarona FA
 Doar la cele aparute <48h
 Dupa eliminare suspiciune trombi intra-cavitari
(prin ETE)

Anticoag PO  Obligatoriu: aritmii/ alte cauze pro-coagulante


 
Paraclinic
 
ECG  Uneori unde Q= dovezi IM in antecedente
 HVS, QT lung, alte anomalii
 Monitorizare ---> surprindere in dinamica
 Rareori normal la ICA

Rx cord-  Cardiomegalie
pulm  Congestie pulm
 Hiluri mari, imprecis conturate
 Redistributie flux zone sup
 Desen peri-vasc accentuat perihilar + campuri medii/
inferioare
 Voalare campuri pulm
 Modificari infiltrative perihilar- aripi fluture

ABG  La detresa respiratorie severa


 Acidoza <--- hipoperfuzie tisulara/ retentie CO2 (prog negativ)
 Puls-ox poate inlocui: NU info despre pCO2, acido-bazic

Echo  

Biologic  Homoleucograma, Na, K, ureea, creat, glicemie, albumina, enzime


hepatice, INR
 Crestere mica trop (ICA fara SCA)
 BNP + NT-proBNP
 Val predictiva negativa pt excludere IC rezonabila (dovezi
mai slabe ca ICC)
 Nu exista consens pt val de ref

PCWP  EPA cardiogen daca PCWP > 25 mmHg


 Nu este deobicei necesara, poate fi utila pt ddx cardiogen/ non-
cardiogen
 Poate fi utila la instabili hemodinamici care nu rasp la tx standard
Definitii
 3 elemente definitorii
1. Debut sx + semne rapid (uneori si pe perioada mai lunga)
2. Sx + semne IC
3. Severitate ---> interventie de urgenta (spitalizare)
 
Clasificare
 ICA de novo (fara ICC) / decompensare ICC
 ESC 2008: 6 tablouri clinice
o Primele 3= 90% din prezentari ICA
ICA decompensata  De novo/ decompensare ICC
 Semne + sx ICA
 NU indeplinesc criterii soc cardiogen/ edem
pulmonar/ criza HT

EPA  Detresa resp severa


 Raluri pulmonare
 Ortopnee
 sO2< 90% inainte de tx

IC hipertensiva  Semne + sx IC
 + HTA cu functie VS = relativ conservata
 Rx toracic: EPA

Soc cardiogen  Hipoperfuzie testuri <--- IC DUPA corectie pre-


sarcina
 Nu exista def clara parametri hemodinamici
 Deobicei
 TAS <90/ scadere TAM cu > 30
 Si/sau oligurie (<0,5 ml/kg/h)
 HR > 60 +/- dovezi congestie
 Continuum: sd de debit scazut ---> soc cardiogen

IC dreapta izolata  Sd de debit cardiac scazut


 Crestere presiune venoasa jugulara
 Hepatomegalie
 Hipotensiune

ICA + SCA  
 
Etiologie. Factori precipitanti
 
 Alte cauze cardiace/ non-cardiace ---> precipitare ICA
o Crestere post-sarcina (HT sistemica/ pulmonara)
o Crestere pre-sarcina (incarcare volum/ retentie hidrica)
o Insuf circulatorie in situatii cu debit cardiac crescut (anemie, tireotoxicoza, infectii)
 Alte conditii ce pot precipita ICA
o Nerespectarea tx igieno-dietetic + meds
o Admin AINS
o Co-morb: insuf renala, BPOC ---> agravare IC
 
 
Clinic
 In general carac de congestie pulm
 La unii pt: domina semne debit scazut/ hipo-perfuzie tisulara
EPAC  Cea mai dramatica forma IC stanga
 Determinata de
 Disfc sistolica/ diastolica VS
 Supra-incarcare volum
 Obstructie tract iesire VS
 Dificulte golire AS (stenoza mitrala)
 Crestere presiune in AS ---> capilar pulm ---> EPAC
 Transvazare > intoarcere lichid sange + drenaj limfatic
 Membrana alveocapilara = 3 straturi
o Endoteliu capilar pulmonar
o Spatiu pulm
o Epiteliu alveolar
 Schimb continuu lichid/ coloizi/ solviti 500 ml/zi
 Crestere semnificativa + rapida presiune hidrostatica in
capilar pulm ---> crestere filtrat ---> depasire capacitate drenaj
 Acumulare interstitiu + alveole
 Alterare proces hematoza
 Sx principal = dispnee
 Debut brusc + accentuare progresiva
 Debut cel mai adesea noaptea, in somn
 + anxietate extrema
 Ortopnee, tuse- expectoratie rozata, tahipneic (30-40/ min)
 Respiratie zgomotoasa
 Zgomote barbotaj intense
 Inspiratorii, expiratorii
 Semne
 Retractie inspiratorie spatii intercostale + fosa
supaclaviculara (tiraj)
 Reflecta presiuni intrapleurale negative mari (necesare
pt inspir)
 Transpiratii difuze
 Tegumente reci, cianotice (debit scazut, supra-
stimulare simpatica)
 Auscultatia
 Ronhusuri
 Wheezing
 Raluri crepitante fine + subcrepitante
o Agraveaza: baza ---> apex
o Regres: coboara, raman bazal, pot disparea in
6-12h
 +/- raluri bronsice (mai ales sibilante) + alte semne
bronhospasm
 Auscultatie cardiaca
 Dificila datorita zgomote resp
 Frecv: Z3 + intarire componenta P2 a Z2
 TA crescuta (crestere activ simpatica)
 Evolutie favorabila
 Sx resp + CV se remite mai lent decat s-a instalat (>24h)
 Evolutie nefavorabila
 Bronhoplegia
 Degradare stare hemodinamica: scadere TA
 Accentuare dezechilibru acido-bazic (hipoxie +
hipercapnie)
 Alterare stare constienta ---> coma
 Deces: soc cardiogen/ insuf resp acuta

Soc  = hipoperfuzie periferica + prelungita, DUPA corectare pre-


cardiogen sarcina/ aritmii majore
 Caracterizat prin
 TAS <90/ scadere TAM cu > 30
 Anurie/ olgiurie (debit urinar < 20 ml/ora)
 Index cardiac <= 2,2 L/min/m2
 Cea mai frecv cauza SC= IMA (pierdere miocard >40% VS)
 Semne
 Tegumente reci, transp profuze, cianoza periferica/
centrala
 Anuric/ oliguric
 Tahicardic, tahipneic
 Manifestare neuro: convulsii, alterare constienta,
agitatie
 Puls slab, filiform, abia perceptibil
 TA < 90 mmHg
 Ddx: celelalte tipuri soc
 Complicatii
 AVC: hemoragice/ trombotice
 Renale: insuf renala acuta
 Digestiva: hemoragie digestiva (ulcer stres), infarcte
mezenterice
 Hepatice: insuf hepatica
 Tulb hidro-elec + acido-bazice (acidoza, hipoxemie)
 Continuum: sd debit scazut ---> SC (caract comuna= hipo-
perfuzie tisulara)
 

 
 
Cardiomiopatii
20 October 2019
10:00
 
 1980 OMS: boli ale m cardiac de origine necunoscuta
 1995 OMS + ISFC: boli miocard asociate cu disfc cardiaca- 5 tipuri
o CMD
o CMH
o CMR
o CMAVD
o CM neclasificate
 AHA
o Grup heterogen boli miocard
o Disfc mecanica/ electrica
o Deobicei (nu intotdeauna): + HVS/ dilatatie
o Cauze variate, frecv genetice
o Limitate la cord/ boala sistemica
o Frecvent ---> deces CV/ IC progresiva
 ESC
o Boala m cardiac cu miocard anormal structural + functional
o Exclusa: disfc ventriculara <--- boala coro, HTA, valvulopatii, cardiopatii
congenitale
o Orietentata clinic
o Bazata pe fenotipuri morfologice + functionale
o Forme familiale/ genetice si non-familiale/ non-genetice
  CMD CMH CMR

Definitie  Dilatatie VS + disfc sistolica  HV marcata dreapta/ 


Epidemiologi  Criterii dx stanga 
e  DTDVS > 2,7 cm/m2  Deobicei 
 FEVS <45% (echo/ asimetrica 
radionuclear, angio)  Intereseaza SIV 
 FS < 25% (fractie  In absenta cauza 
scurtare) cardiaca/ sistemica (SA, HTA, 
 = idiopatica/ primara daca se cord atlet) 
exclud cauze 2o  +/- obstructie sistolica 
 Cauze cunoscute CMD ventriculara dinamica = CMHO 
 CM ischemica  4 trasaturi dominante
 CM din HTA  Hipertrofie
 Miocardita (virala/ exagerata, inexplicabila VS
bacteriana/ Rickettsii/ fungi/ paraziti)  Dezorganizare
 Boli infiltrative miocite
miocardice (amiloidoza, sarcoidoza,  Aparitie familiala
hemocromatoza)  Asociere cu
 Boli colagen (LES, moarte subita cardiaca
sclerodermie, PAN, dermato/poli-  Pt dx CMH- NU sunt
miozita) necesare
 Toxice: alcool, cocaina,  Distributie
cobalt asimetrica
 Meds: chimiotx, ART  Prezenta
 Def nutritionle obstructie
 Boli neuromusc:  Pattern-uri concentrice/
distrofie Duchenne, distrofie miotonica, apicale/ excentrice de hipertrofie
ataxie Friedrich  Obstructie tract ejectie
VS: 1/4 din pt
 Unele studii au dem ca
prezenta hipertrofie NU este esentiala
 Pt ca mut trop T
se pot asocia cu hipertrofie
usoara/ absenta ei
 2-20/ 10.000
 Orice vasta, max frecv 30-
40 ani
 M> F

Etiopatogenie  Boala genetica AD, 


CMD  Cea mai frecv:
familial >25% cazuri ID penetranta incompleta, dependenta
 = familial cand de varsta
 Mut gene diferite
dx la min 2 pers inrudite in
familie componente aparat contractii
 Cele mai frecv
 Afectiune
heterogena forme genetice: sarcomer
 Alte gene: disc Z
 Mut
gene proteine cardiac, proteine circulatie Ca
 5-10% cazuri dx CMH =
citoscheletice
o D fencopii (boli care mimeaza CMH)
 Cea mai frecv=
esmina
o D boala Fabry (deficit genetica
alfa-galactozidaza A)
istrofina
o  Alte tezaurismoze
L
ce implica depozitare colagen
aminina A/C
o  Cele mai frecv 3 mut
D
 Mut lant greu
elta-sarcoglicanul
o beta-miozina (25%)
B
 Mut proteina C
eta-sarcoglicanul
o reglatoare miozina (25%)
M
 Mut trop T (5%)
etavinculina
 2/3 forme = familiale  
 Mut
 1/3 = sporadice
proteine sarcomerice
 Dx genetic = posibil, dificil
o L
ant greu beta-
miozina
o P
roteina C de
legare a miozinei
o A
lpha-
tropomiozinei
o T
rop cardiace T/I
 Mut ale
proteine sarcomerice
o P
roteine disc Z
 Mut
gene sinteza
fosfolamban/ tafazina
 Forme
 AD pura
= cea mai frecv >50%
 AD +
tulb conducere
 AD +
miopatie scheletica
subclinica
 AR (rara)
 X-linked

CMD  Urmare
idiopatic miocardita virala incomplet
vindecata
 Virusuri
 Coxsacki
e
 Adenovir
usuri
 Echo-
virusuri
 Influenza
 CMV
 HIV

Ipoteza  Anomalii
autoimuna imunitate umorala/ celulara
 Ac circulanti
anti-miocard impotriva Ag:
 Lanturi
grele miozina
 Beta 1-
adrenoreceptori
 Recepto
ri asociati proteina G
(receptori colinergici
muscarinici)
 Proteine
mitocondriale
 Miozina
 Actina
 Tubulina
 Proteine
soc termic
 ATP-aza
reticul sarcoplasmic
 Troponin
e
 Probe biopsie
miocard: expresie inadecvata
MHC-II

Morfopat  Macroscopic  Macroscopic  


 Dilatare cele 4 cavitati  Masa cord frecv
cardiace >500g
 Valve cardiace normale  HVS/ ambii
 Frecv trombi intra- ventriculi
cavitari (mai ales apex VS) o VD:
 A coronare normale simetrica
(deobicei) o VS:
 Microscopic simetrica/ asimetrica, SIV/
 Arii extinse fibroza PP (perete posterior)/ PL
interstitiala/ perivasculara (perete lateral)/ apex
 In special regiunea  60%: anomalii
subendocardica VS valva mitrala
 Ocazional: mici arii o Elongatie
necroza, infiltrat celular + crestere arie valva
 Variatii marcate marime mitrala
miocite o Anomalii
insertie m papilar la nivel
VMA (valva mitrala
anterioara)
 Forme
obstructive: endocard septal
ingrosat <--- contact cu VMA
 M papilari pot fi
hipertrofiati
 Atrii (mai ales AS)
dilatate
 Coronare
epicardice normale
 Microscopic
 Disarray
(dezorganizare fibre musc)
 Fibroza intra-
celulara (crestere componente
ECM, in special colagen)
 Afectare micro-
circulatie
o anomalii a
coro mici, intra-murale
o ingrosare
medie + intima --->
scurtare lumen

Fiziopatologie  Insuf contractila ---> FEVS +  Fc diastolica alterata 


volum sistolic scad ---> dilatatie ---> crestere  Crestere rigiditate 
forta contractie (Frank-Starling) intrinseca fibre miocardice
 Dilatatie prin crestere presiune  Crestere rigiditate
umplere ventriculara ---> transmitere prin hipertrofie
retrograd ---> dezechilibru lungime aparate  Complianta ventriculara
valvulare si diam crescut ventriculi ---> diminuata 
regurgitari AV ---> reducere suplimentara  RIV (relaxare 
debit sistolic isovolumetrica) = de regula
 Progresie dilatatie ---> prelungita
complianta ventriculara diminua  Umplere
 Fibroza intersitiala ---> reduce ventriculara necesita presiuni
complianta ventriculara mari + prelungita
 Dilatatie + staza ---> trombi  Dilatare AS ---> presiuni
murali spre capilar pulm ---> dispnee
 Afectari VS: HTP reactiva  Ischemie subendocardica
 In evolutie: IC dreapta ---> contribuie la disfc diastolica +
 Crestere stres parietal + activare consecinta a ei
neuro-endocrina ---> modificari maladapative  Reducere rezerva de flux
 Remodelare str coronarian
miocardica  Ischemie miocardica=
 Modificari celulare + aproape tot timpl prezenta,
moleculare complexe plurifactoriala
 Histologic  Ingustare lumen a
 Hipertrofie miocite coro intra-miocardice
 Modificare cantitativa +  Scadere rezerva
calitativa matrix interstitial dilatatorie
 Nr miocite viabile =  RIV incompleta
reducere prin apoptoza  Crestere masa
 Biochimic miocardica, FARA crestere pat
 Scade expresie gene capilar
adult  Crestere necesar
 Creste re-expresie gene O2
fetale  Fc sistolica -
  supranormala, exagerata; FEVS
crescuta
 Obstructie tract ejectie
 La 1/4 pt CMH
 La nivel medio-
cavitar/ distal (obliterare
apicala)
 Obstructie
subaortica + SAM = forma cea
mai frecv

Manifestari  Progresiv  Maj= asx/ moderat sx 


clinice  Unii = asx, dar rx arata dilatare  Frecv descoperita la adult
VS > 30-40 ani 
 Sx predominanta = insuf VS  Severitate sx corelatia cu
 Fatigabilitate + importanta hipertrofie (relatia nu este 
slabiciune (reducere debit cardiac) absoluta) 
 Intoleranta la efort  Variabilitate sx <---
 IC drepta= semn tardiv + prog interactiune intre:
prost  HVS
 Durere toracica  Gradient
 La 1/3 pacienti subaortic
 Cu a coro normale: <---  Disfc diastolica
scadere rezerva vadodilatatorie +  Ischemia
micro-vasc miocardica miocardica
 Stadii avansate: prin EP,  Sx cel mai frecv=
hepatomegalie dureroasa dispneea
 Px  >90% din pt sx
 Grade diferite dilatatie  Consecinta disfc
cardiaca + semne ICC diastolica + crestere presiune
 TAS normal/ scazut tele-diastolica VS
 PP scazut (scade vol  Angina = prezenta la 75%
bataie) pt
 Insuf VS = severa --->  Cu coro
puls alternans permeabile
 IC drept: distensie vene  Reducere rezerva
jugulare coro
 IC drept avansat: edeme  A coro intra-
periferice + ascita miocardice modificate (boala
 Ficat: marit, pulsatil vase mici)
 Soc apexian: deplasat  Compresiune
lateral <--- dilatare VS perforantelor septale
 Z2  Spasm coronarian
o Normal  Crestere necesar
o Dedbulat O2 miocardic (stres parietal)
paradoxal (BRS)  CMH poate co-ex cu
o P2 accentuat ateroscleroza coro
(HTP)  Presincopa + sincopa=
 Galop presistolic: frecvente
aproape intotdeauna prezent, precede  Debit cardiac ne-
ICC manifesta adaptat la effort
 Galop ventricular <---  Tulburari ritm
decompensare cardiac
 Galop sumatie <---  Uneori, prima
tahicardie manifestare= moartea subita
 Suflu sistolic <--- IM (mai  Adulti: prezenta
rar IT) tahicardie ventriculara ne-
sustinuta la Holter ---> valoare
predictiva pt moarte subita
 Px
Absenta  I
gradienti mpuls AS palpabil/
vizibil pre-cordial prin
dilatare AS
 P
uls venos jugular
amplu, unda a
predominanta
 S
oc apexian puternic,
deplasat lateral
 G
alop atrial si/sau
ventricular
 P
uls periferic abrupt,
amplu, de scurta
durata
 S
uflu sistolic apical/
mezocardial

Prezenta  S
gradienti uflu sistolic- caracter
ejectie, crescendo-
descrescendo
 S
uflu mezo-telesistolic
pe margine stanga
stern + endoapexian
datorat stenozei fc
aortice + IM

Paraclinic 
NEINVAZIVE   ECG  Normala
la 5% pt sx/ 25% pt asx R
Rx pulm  Cardiomegal (mai ales tineri)
ia (crestere index cardio-  In
toracic) moment dx
 Semne  5
redistributie circ pulm: %: BRD
edem interstitial +  10 E
alveolar, hidrotorax %: FA
ECG  Aproape  20
mereu modificata, %: deviatie axiala
nespecific stanga
 Frecv tahi  20%: unde E
sinusala Q patologice in
 ST-T derivatii infero-laterale
prezente invariabil  Alte
 Semne HVS/ modificari
BRS/ unde Q patologice/  H
diverse aritmii VS
 U
Holter  50%: aritmii nde T ample,
ventriculare severe + risc negative in
crescut moarte subita derivatii
anterioare=
Echo  Tipic VS caract pt forma
globulos apicala
 Fc  Ocazional
contractila global PR scurt, + unda A-
alterata caracteristica WPW R
 Tromboza
intra-cavitara (atriala/ Holter ECG  Adulti: C
ventriculara) frecvent aritmii
 Crestere  TV B
dimensiuni cav stanga/ nesustinute (25-
dreapta ---> progresiv cu 30%) ---> creste  
crestere NYHA risc moarte
 Dimensiune subita
VS + FE ---> asociat cu  Ar
producere embolii itmii ventriculare
sustinute NU
RADIO-   sunt bine
IZOTOPICE tolerante
Ventriculografie  Hematii Tc-  FA
radionucleara 99m persisenta: 10-15%
 Apreciere  FA
dimensiuni VS, FE, paroxistica/ tahicardie
contractilitate la pt cu supraventriculara: 30-
echo suboptim 35%
 Ne
Sctintigrafie  TI-201/ cesita anti-
perfuzie Seste-MIBI Tc 99m aritmic
miocardica  In repaus/ (supresie)/ anti-
effort coag
 Util pt ddx  Modificari
de CM ischemic ECG
 U
Sctintigrama  Ga-67/ Ac nde T negative
captare anti-miozina In-111  U
miocardica  ID proces nde Q pot
inflamator: miocardita preceda
IRM  Ddx forme hipertrofie dx pe
non-ischemice de echo
ischemice  Recomand
 Standard pt abil anual
apreciere vol  Sx
ventriculare, FE, masa sugestive aritmie --->
miocardica, miocard ILR
neviabil Test efort  Anual la
INVAZIVE   toti cu CMH confirmat
 Rasp
Coro  Excludere anormal TA ---> FR
coro ischemice moarte subita
 Indicatii
 Angi Echo  Confirma
na CMH
 Und  Elemente
e Q ECG morfologice (distributie
 Ano hipertrofie)
malii segmentare  Elemente
cinetica parietala functionale (hiper-
contractilitate VS)
Cateterism  HTP +  Elemente
cardiac rezistente in circ pulm hemodinamice
(gradient intra-
Biopsie  Elemente ventricular)
endomiocardica histologice nespecifice  Caractere
 Indicatie: echo
mai ales cand ? CM  Hi
secundara pertrofie
 Utila in asimetrica (mai
 ID frecv SIV- 90%)
trasaturi HP/  Ra
imunologice la port grosime
rude asx (pt pt cu SIV/ PPVS > 1,5
CMD familial)  SA
 For M (miscare
me miocardita anterioara
limfocitara/ celule sistolica VMA in
gigante forma
 Sev obstructiva)
eritate afectare  In
cardica la CMD 2o chidere
antracicline/ protosistolica
amiloidoza valve aortica
 Hibridizare (forma
in-situ ---> detectare obstructiva)
persistenta genom viral o
+ dx forme miocardita  Se
cronica mne asociate
o
 
VS
o
SIV
o
panta EF
valva
mitrala
(examinare
in mod M)

Doppler  Gradient
 IM
 Tulb
functionale diastolice

Echo efort  Indicatii


 Du
rere toracica
 Di
spnee
 Pr
e-sincopa
 ?
Obstructie dinamica

Rx  Putin
sensibil
 Bombare
VS
 AS dilatat
la cei cu IM

Radio-  Scintigrafi
izotopic e perfuzie: date
hipertrofie/ defecte
captare <--- cicatrice
 Ventriculo
grafie izotopica:
cinetica ventriculara,
valvulara, obstructie

IRM  Indicatie:
imagini echo
suboptime pt HVS

Cateterism  Presiune
cardiac umplere VS, AS =
crescute (de regula)
 50%:
gradient presiune in
interior camera
expulzie VS
 Po
st-extrasistolic
gradientul creste

Angio-  Indispensa
cardiografia bila daca se are in vede
o interv chirurgicala

Coro  La CMH >


40 ani

BEM  Biopsie
endo-miocardica
 De
exceptie
 

Dx    Necesita dem hipertrofie  


<--- echo

Ddx  Boli congenitale  Suflu sistolic: SA, defect 


 Valvulopatii dobandite SIV, IM valvulara, prolaps valva
 Cardiopatia HT cu dilatatie mitrala, IT, stenoza pulmonara
 CM ischemica  CMH + IC + dilatatie: CMD,
CM ischemica (!!! Anamneza familiala)


Evolutie/  Hx natural heterogen  Evolutie variata 
prognostic  Prognostic ++ <--- optimizare tx  Multi pt: asx/ sx de 
cu IECA, BB intensitate moderata 
 Nu difera intre cazuri familiale/  Mortalitate adulti: 2-3%/
sporadice an
 Moarte subita copii: 6%
/an
 Deteriorare clinica lenta,
% pt sx creste cu varsta
 Progresie CMH --->
dilatatie VS cu disfc sistolica (15%
pacienti)
 Modificari ECG pot
precede modificari echo

Complicatii  Relativ frecv, putin influentate  Moarte subita <--- tahi-  


de tx aritmii ventriculare (50-60%)
 Embolii sistemice/ pulm  Sincopa <--- aritmii/
 Aritmii: FA (20%) crestere brusca obstructie in TEVS
 Extrasistole ventriculare  Evitare eforturi
complexe intense/ competitii sportive
 Tahi ventriculara  FA ---> agravare sx
 Moartea subita  Convertita la RS
electric/ farmacologic (datorita
consecinte hemodinamice ale
pierderii contractiei atriale)
 Endocardita valva
mitrala/ aortica/ endocard septal - 5%
 Leziuni jet
 NU profilaxie

Tx  NU are tx specific ---> tx  2 grupe principale 


standard IC  BB
o Propranol 
Masuri ne-  R
farm estrangere activ fizica ol (neselectiv): 80mg 2-3/zi
o Metoprol
 Di
eta hiposodata, ol: 100-200 mg/zi
o Bisoprolol 
suprimare alcool
 C : 5-10 mg/zi
 BCC 
ontrol G
o Verapamil 
Tx  Tx : 120 mg 2-3/zi 
vasodilatatoare initial pt orice CMD o Efect
idiopatic sx inotrop -ve ---> reduc
 IE hiper-contractilitate VS + 
CA/ ARB precoce, doze gradient subaortic
progresive  Pt sx trb tratati mai intai
 Cr cu verapamil
 Efect lusitrop +ve: 
esc toleranta effort, amelioreaza umplere diastolica
 Efect inotrop -ve:
debit cardiac, FE
reduce obstructia sistolica
BB  A  Diltiazem
ctivare simptica ---> ef  = alternativa la
negative Verapamil
 D  180 mg 1-2/zi
oze progresive --->  Fara rasp al sx la
imbunatatesc sx/ cap verapamil/ diltiazem ---> BB/ BB + BCC
effort/ fc VS  Diuretice
 M  Pt sever sx
etoprolol/ bisoprolol/  Pt reducere
carvedilol presiune umplere + sx congestie
pulm
Diuretice  M  + BB/ BCC
oderatie  Disopiramida
 C  Anti-aritmic, infl
ontrol retentie transport Ca
hidrosalina + reducere  Efect inotrop -ve
dispnee  Vasoconstrictie
Digitalis  In periferica
 100 mg 3/zi sau
dicatii: manifestari IC
NU sunt controlate cu 200 mg 2/zi
 Indicatie: mai ales
IECA/ diuretice
 M la FA paroxistic
 BB/ BCC/ disopiramida
ai ales la FA
 M NU suprima aritmii ventriculare
oduleaza activitate maligne/ reduc frecv aritmii
neuro-hormonala supraventriculare
 Amiodarona
excesiva
 Eficienta in tx
 R
estabilieste fc tahi-aritmii supra-ventriculare/
baroreflexa ventriculare din CMH
 Ameliorare sx +
Anti-aritmic  Tx cap efort
aritmii sx  Influenta asupra
 N fc diastola= discutabila
U s-a dovedit ca  Refractar la tx meds --->
prelungite viata/ progresie boala ---> tx mai agresive
previne moarte subita  Ablatia cu alcool
 A sept
miodarona doze mici  Miectomie
(200 mg/zi) ---> septala chirurgicala
reducere aritmii  Tx de rezerva: pacing bi-
ventriculare cameral
 IC  Pt ameliorare sx/
D: reducere obstructie
  Indicatii: >65 ani +
secundara CMD CMHO + refractara la meds + pot
+ moarte subita beneficia de reducere gradient/
ameliorare cap effort + doresc
resuscitata strategii alternative celei
 chirurgicale
 ICD
amiodarona in
 Indicatii: risc mare
preventie
primara + HVS sever + hx tahi-aritmii
nesustinute/sustinute/ sincope
Anticoag PO  M  Tx chirurgical
ai ales la  Indicatii: CMHO +
 sx severa + refractar la tx medical
 + gradient subaortic > 50 mmHg
sinusal/ FEVS  De electie=
<30% /trombo operatia Morrow (miotomie-
intra-cavitari / hx miectomie septala)
tromboembolism  +/- protezare
 IN valvulara mitrala in IM
R 2-3 semnificativ/ plicatura cu sutura
valva mitrala
CRT Indicatii  Ablatie cu alcool sept
 BRS cu  Reduce obstructie
QRS > 120 ms in tract ejectie VS
 NYHA III-  Alcoolizare
IV (alcool 96% 1-3ml in 5min)
 Refractia prima/ a 2-a ramura septala din
la tx descendenta anterioara=
medicamentoasa procedeu Sigwart
optima + FEVS  Indicatie: bolnavi
<35% sx + refractari la tx medical +
Transplant  C gradient 30-50 mmHg (repaus) +
cardiac MD idiopatic = 75-100 mmHg (manevre
indicatie principala provocare)
 ---> IM localizat,
transplant
 In terapeutic ---> hipokinezie
dicatie: NYHA III + IV septala ---> reducere gradient
sub tx meds maximala subaortic
 OBLIGATORIU +
Sfat genetic  Pt pacemaker temporar (risc BAV III
cu CMD familial + rude temporar/ permanent)
gr I  Pt sx: BB --->
reduce risc moarte subita
 Transplant cardiac
 Staii finale:
dilatare cardica + IC refractara
 

 
 
Aritmii
18 September 2019
14:41
Introducere
 HR normal 60-100
 Clasificare

 
 Clasificare
o Loc dezvoltare
o Aspect QRS
 Alte criterii:
o Mecanism producere
o Durata
 Nesustinuta <30s
 Sustinuta >30s
o Cauza generatoare
o Frecventa rasp ventricular
o Regularitate rim ventricular
o Morfologie QRS (monomorf/ polimorf)
o Frecventa aparitie: paroxistic/ repetitiv
o Rasp la tx: persistent, cronice
 Medicatie anti-aritmica: Vaughan Williams
TAHIARITMII SUPRAVENTRICULARE (TSV)
 
 Frecventa atriala > 100
 Origine deasupra bifurcare His/ proximal de His
 Conducere AV anormala: frecv ventriculara <100
 QRS < 120
o Largit in conducere vent anormala - fascicul accesor/ bloc ramura pre-existent/
aberatie functional frecventa-dependenta
 Clasificare
o Tahiaritmii NS (tahi sinusal, tahi reintrare SA, TS paradoxala)
o Tahicardii atriale (multifocala, prin micro-/macro-reintrare)
o Flutter atrial
o Fibilratie atriala
o Tahi prin reintrare nod AV
o Tahi prin reintrare a jonctiunii AV
 
 
TSV PAROXISTICE
 Clasificare
o AV prin reintrare nodala (60%)
 Microintrare: nodul AV si conexiunile sale atriale
o Reintrare AV
 Macrointrare: + cale accesorie
 Epidemiologie
o Prevalenta: 2,25 /1000
o Incidentia: 35/100.000
o F:M = 2:1 (12-30 ani)
 Etiopatogenie
Reintrare  Cord sanatos
nodala  Regiune nodohisiana- 2 cai longitudinale
 Cale perioada refractara lunga + conducere rapida
 Cale perioada refractara scurta + conducere lenta
 Extrasistola atriala - blocare in calea rapida
 Propagare anterograda pe calea lenta
 Apoi propagare retrograda calea rapida
 Bucla de re-intrare

Reintrare  Mai rar


AV  O parte din cazuri atribuite reintratii nodale (pt ca apare si in
forme ascunse de pre-excitatie)- fasciculele accesorii conduc excitatia numai
in sens ventriculoatrial
 Cai accesorii = perioda refractara lunga + conducere mai rapida
 Sens ortodromic
 Extrasistola atriala- blocare in calea accesorie (rapida)
 Anterograd pe cai fiziologice
 Retrograd pe calea accesorie (rapida)
 QRS normal (secventa normala depolarizare
ventriculara)
 Sens antidromic (mai rar)
 Propagare pe calea accesorie
 Depolarizare ventriculara
 Invadare retrograda cai fiziologice
 Reintrare atrii
 QRS largite, crosetate, deformate, aspect pre-excitatie
maximal
 Compromitere hemodinamica
 
 Clinic
o Palpitatii rapide- debut/sfarsit brusc
o Durata variabila zeci secunde- ore
o + anxietate, lipotimie, sincopa (debut: scadere debit, sfarsit: asistola)
o + angina functionala
o + fen IC (boli structurale)
 
 Paraclinic
o ECG (pare ca se refera la nodale prin microreintrare)
 Frecv atriala: 150-200
 Ritm regulat
 Unde P
 negativa in II, III, aVF
 Cel mai frecvent: ascuns in QRS
 Inainte/ dupa QRS
 Conducere AV = 1:1
 QRS ingust
o EP: dx certitudine, ddx de tahicardie prin macrointrare
 
 Tx
Terminare  Manevre vagale ( sub ECG) > adenozina (6-12 mg IV) > alte
tahi droguri
 Verapamil 5-10 mg IV
 Diltiazem 0,25- 0,35 mg/kg IV
 Digoxin 0,5- 1 mg IV
 CI verapamil ---> digoxin
 Hipotensiune
 Cardiomegalie
 FEVS redusa
 IC manifestia
 Tx cronic cu BB
 IMA
 NU adenozina
 Preferat: BB, mai ales esmolol (durata scurta actiune)
 Tahicardie paroxistica + cord normal
 1st line: verapamil/ adenozina
 Degradare hemodinamica la 12-24h de la debut
 Decompensare cardiaca:
 cardioversie electrica externa
 Overdrive prin stimulare rapida intra-atrial
 Compromitere hemodinamica- cond de
 HR > 180
 Propagare antidromica
 Pre-ex anomalii structurale (stenoze, cardiopatie
ischemica, CM diverse)
 Criterii ferme soc extern (SEE)
 Hipotensiune
 Dispnee paroxistica, ortopnee
 Angina prelungita, functionala
 Tahicardie dependenta
 *** incercare masaj sinus carotidian inainte de
cardioversie electrica

Profilaxie  Indicatii
recurente  Accese frecvente + sx + cord bolnav organic
 Recurente sporadice + cord sanatos + profesii
siguranta
 NU: accese sporadice de TSV paroxistica (1-2/an)
 BB/ BCC/ propafenona/ flecainida

Curativ  Ablatie radiofrecventa cale lenta = de electie


FLUTTER ATRIAL
 
 Frecv atriala: 250-450, regulata, monomorfa
 Conducere AV bloc 2:1
 MACROreintrare atriala- istm cavotricuspidian = circuit reintrare
 
Epidemiologie
 M:F =4,7:1
 
Etiologie
 Rar aritmie cord sanatos
 Complicatii diverse cardiopatii organice severe(valvulopatii mitrale severe, CM, CM
ischemic, EP)/ extracardiace (hipoxemia, PTX, BPOC, tireotoxicoza)
 Co-exista frecvent cu FA
 
Clinic
 Palpitatii, dispnee, lipotimii, angina
 Severitate sx depinde de frecv ventriculara
 Adolescenti/ adulti tineri + cardiopatii congenitale complexe corectate chirurgical ---> tablou
sever, risc moarte subita
 Px: puls venos jugular
 
Paraclinic
 ECG
Tipul I  Macrocircuit atriu drept
 Excitatia il parcurge in sens antiorar
 Rar: orar
 Traseu
 Paralel cu nivel valva TC
 Stramtoare- inel valvular si VCI
 Urca prin sept interatrial
 Reflecta pe perete superior atriu (ocoleste VCS)
 Coboara pe langa urechiua stanga spre inel TC
 Dinti fierastru, 280-320/ min (300/min)
 Aspect izomorf, fara intervale izoelectrice
 Evidente in II, III, aVF
 Putin vizibile/ absente in I, V6
 Amplitudine intermediara in V1 (pot fi separate de mici
intervale izoelectrice)
 Propagare ventriculara 2/1 sau 4/1 ---> frecv ventriculara
=150/min sau 75/min
 Intrerupere prin electrostimulare atriala dreapta

Tipul II  Circuit se poate extinder si la AS


 Frecven atriala= 340-450/ min
 Efecte stimulare dreapta= inconstante
 Rar/ mai ales la copii/ adolescenti/ tineri cu cardiopatii
congenitale: propagare AV= 1:1
 Frecventa ventriculara = 300/min
 Degradare hemodinamica, risc moarte subita
 La adult, propagare 1:1 <--- tx cu chinidina, procainamida,
propafenona
 Scad frecventa unde flutter spre 200/min
 Uneori faciliteaza transmisia integrala
 
 Masaj sinus carotidian NU intrerupe flutter auricular ---> raspuns bimodal caracteristic
 Rapire abrupta frecv ventriculara
 Crestere frecv unde flutter
 
Tx
Conversie la ritm  Soc electric sincronizat= eficient
sinusal  Urgenta/ degradare hemodinamica
 Flutter atrial + IMA
 Flutter atrial + crize anginoase prelungite
 Energii mici, 10-50 (si fara anestezie)
 Droguri
 IA (chinidina, procainamida)
o precedata de diogoxin/ BB/ verapamil
(prevenire accelerare frecv ventriculara)
 IC (flecainida, propafenona)
 Ibutilide
Electrostimulare  Endovenos/ transesofagian/ PPM extern
atriala  Indicatii
'overdrive'  Forme repetitive + refractare
 Pt a evita socuri numeroase, repetate
 Risc anestezic
 CI pt cardioversie electria
 Complicatie cateterism cardiac/ EP

Ablatia  Ataca istmul


 Tx curativ
 Eficienta 90-100% ---> 1st line
 Indicatii
 Forme cronice
 Recurente frecvente + sx severe/ refractare la tx
conventionala

Control frecv  Digitalizare= cel mai sigur, eficace, economic


ventriculara  Se transforma in fibrilatie auriculara (frecv ventr
mai usor controlabila)
 Caracter permanent desi tx agresiva (socuri, overdrive,
antiaritmice)
 Digitalizare/ BB/ verapamil = solutie
 Medicatie ineficienta/ restrictii (hipo, IC, EA)
 Ablatie totala nod AV + PPM VVIR

Mentinere ritm  Dupa conversie electrica/medicamentoasa


sinusal  Droguri antiaritmice

Tx anti-tahicardic  Pt flutter recurent la pt cu stim cardiace pt boala nod


sinusal (care au si fc anti-tahicardica) + programate pt acest deziderat tx
FIBRILATIE ATRIALA
 
Epidemiologie
 4% bolnavi cu cardiopatii organice
 Incidenta creste cu varsta
o 55- 64 ani
 6,2/ 1000 barbati
 3,8/ 1000 femei
o > 85 ani
 75,9 / 1000 M
 62, 8/ 1000 F
 X 1,5 mai frecventa la M
 
Etiopatogenie + consecinte hemodinamice
 Factori risc: varsta, sex M, DZ, HTA, cardiopatie ischemie, CM, obezitate, hipertiroidia, boli
valvulare (in special mitrale reumatice)
o ICC= cauza/ consecinta
o 50% bolnavi cu stenoza mitrala +/- ICC
 Predictori eco
o Dilatare atriala
o HVS
o Disfunctie sistolica VS
 3 forme (durata, mod terminare)
Paroxistica  < 7/7
 Adesea <24h
 Convertire sponta/meds ---> RS
(usor)
 1/3 subiecti

Persistenta  > 1/52


 Deobicei- necesita cardioversie
electrica

Permanenta  Tentative de cardioversie elec/


meds au esuat
 
 Fibrilatie atriala paroxistica colinergica
o Jum 2 a noptii, barbati tineri fara boli cardiace organice
o Datorate: bradicardie nocturna prin hipertonie vagala ---> accentueaza dispersia
temporala a perioadelor refractare din miocard atrial ---> circuite micro-reintrare
o Stim vagala scurteaza durata perioada refractara a miocard atrial
 Forma adrenergica
o Stim simpatoadrenergica ---> instalare diurna a FA paroxistic la bolnavi cu cardiopatii
organice (mai ales ischemice)
o Factori precipitanti: effort, stress, alcool, cafeina, ceai
 
 Consecinte
Debit cardiac  Reducere cu 25-30%
 Factor precipitant ICC
 Cauze: desfiintare sistola atriala, sistola ventr ineficienta,
IM/ IT functionale
 Se accentueaza in timp (evolutie boala cauzala/
remodelare dilatativa ventriculi)

Remodelare  Dilatare atriala progresiva= cauza + consecinta


cardiaca  Remodelare atriala
 Modificari miocite atriale
 Perturbare flux transmembranar Ca
 Scurtare perioada refractara atriala
 Fragmentare fibre miocardice pe benzi/ insule
fibroza (rol in intretinere) ---> FA naste FA
 Perioade aritmice devin tot mai lungi, recurente mai frecv,
obtinere RS= tot mai dificil
 + SM/ SA severa, CMH, amiloidoza: efecte hemodinamice
catastrofice
 Disfuncie diastolica pre-ex
 Contractie atriala + lungime diastola= contribuite
major la debit cardiac acceptabil
 FA= inductor edem pulm acut/ hipotensiune
severa
 Cornarieni:
 accentuare dezechilibru necesar O2
 Criza de angor functional prelungit (dupa IMA/
CABG)
 Sindrom pre-ex
 Cai accesorii cu perioade refractare scurte conduc
pref numeroasele unde de fibrilatie ---> ventriculi
 Succesiune rapida QRS largite, deformate, aspect
pre-ex maximal
 Risc echivalent FA= moarte subitv din TV

Accidente  Embolii cerebrale- % crescuta la bolnavi cu fibrilatie


Trombo- auriculara (6,7% 50-59 ani ---> 36,2% dupa 80 ani)
embolice  FA valvular= x17 mai multe embolii
 FA nevalvular: 3-5%
 + infarcte fara manifestari clinice (dx pe CT)
 
Clinic
 F diferita
 Asx (20%) ---> sx severe, sincopa
 Acuze principale: palpitatii, dispnee, ameteli, sincope, oboseala, angina
 Complicatii: embolii cerbrale/ periferice/ pulm/ IC/ tahicardiomiopatii (frecv ventr 110-120
timp lung)
 Px
o Puls neregulat, inegal ca intensitate
o Deficit de puls daca frecventa centrala e crescuta
 
Paraclinic
 ECG
o Unde f fibrilatie
 Amplitudine/ durata/ directia continuu schimbata
 Frecventa 350 -600
o Ritm ventricular neregulat, 120-150/ min
 EP: dx certitudine in caz de frecventa crescuta, QRS larg
 
Tx
 Prevenire accidente embolice = obligatorie
Restabilire RS  Soc extern/ meds
 Conversie urgenta a FA
 Compromitere hemodinamica
 FA + sindrom pre-ex (indif de vechime)
 Conversie electrica electiva
 FA persistenta, fara degradare hemodinamica
 Precedata de anticoag PO
 Prealabil: droguri antiaritmice (scad prag
defibrilare, cresc rata succes)
 200 J > 360 J
 Conversie meds
 FA paroxistic, stabile hemodinamic
 Avantaje: ameliorare sx, crestere debit,
profilaxie accidente emb, intrerupere remodelare
 Dezavantaje: tx lunga durata + riscuri
 Scopuri meds
o Obtinere RS
o Facilitare conversie electrica
o Transformare FA ---> flutter atrial
(apoi terminat prin pacing anti-tahicardic/ ablatie/ soc
extern/ endocavitar)
 Chinidina, propafenona, flecainide,
amiodarona, dofetilide
 Paroxistica/ recenta: succes in 4h la 70-80%
(fara EA notabile)
o 600 mg propafenona
o 300 mg flecainida

Mentinere RS dupa  Profilaxie antiaritmica (90% dezv recurente altfel)


conversie paroxistica  IC (propafenona, flecainida) = cele mai eficiente
 CI: hx de IMA
 2nd line/ pt cu HTA/ ischemie activa/ IC: amiodarona

Control frecventa  Prevenire IC, ameliorare cal viata


ventriculara  Metode
 Digoxin/ verapamil/ diltiazem/ BB
 Ablatia AV + PPM VVIR
 Avantaje
 Control acceptabil sx
 Evitare risc proaritmic
 Dezavantaje
 Persistenta contractii neregulate
 Amliorare hemodinamica mai modesta
 Risc bradicardia iatrogena sx (necesita
implantare PPM)
 Obligatoriu tx anti-coag PO
 Indicatii 1st line
 FA fara sx
 FA veche
 CI pt tentativa conversie (incl prob redusa
succes)
 Risc proaritmic important
 Glicozide cardiace
 Indicate
o in IC/ hipotensiune
o Mai ales la pt in varsta
 Prin efect vagotonic- control bun doar in
repaus (NU previne crestere frecv la efort)
 Restul pt: BB/ diltiazem/ verapamil ( verapamil
previne remodelare atriala)
 Supradozare ---> reducere cap efort tineri
 Risc remodelare/ tahicardiomiopatie
dilatativa ---> apreciere prin Holter

Interventional  Eliminare zone automatism


 Modificare subtrat care permite intretinere- izolare
cu radiofrecv a vene pulm de la nivel AS
 FA permanent + f sx + tx med ineficienta/ EA
importante ---> ablatie AV + PPM VVIR
FIBRILATII VENTRICULARE
 
 Cord normal/ afectare structurala
 Mecanisme
o Tulburari formare impuls: automatism crescut, activ declansata
o Tulb conducere: de tip reintrare
 Activ declansata de postpotentiale ---> extrasistole, TV polimorfe
 
 
EXTRASISTOLA VENTRICULARA
 
 QRS depolarizare precoce, origine ventriculara,>120ms
 
Etiologie- cauze frecvente
 Cardiopatie ischemica
 Miocardite
 Prolaps VM (PVM)
 Displazie aritmogena VD
 Favorizate de: ischemie, inflam, hipoxie, dezech electrolitice
 Cord sanatos: emotii, stress, alcool, cafea, ceai, tutun
 
Clinic
 Palpitatii
 Disconfort toracic/ gat (forta contractila mai mare)
 Px: batai premature + pauza mai lunga post-extrasistolica
 
Paraclinic
 ECG
o Unda P absenta
o QRS >120 ms, aspect bloc ramura
o Pauza compensatorie
 Frecventa: izolate/ bigemene/ trigemene/ cvadrigemene
 Morfologie: monomorfe/ polimorfe
 Asociere: unice, dublete, triplete, tendinta de organizare in TV
 Holter ECG 24h
 
Tx
 3 criterii: nr, forma + mod grupare, boala pe care o complica
EV in absenta  Psihotx
cardiopatii organice  Inlaturare precipitanti
 Palpitatii: anxiolitic doze mici + BB
 Extrasistola frecvent + salve TV nesustinuta/ > 30
EV/ora ---> caracter benign la pers fara anomalii DACA QRS =
monomorf ---> NU necesita tx

EV + cardiopatii  Fundament
organice/ complicatii  tx corectie ischemie in sindroame coroanriene
acute (tromboliza, angio, reversie med spasm)
 Control hemodinamic IC sever/ EPA
 Tx specific miocardite/ pericardite
 IMA/ angina pectorala instabila
 Suprimare: lidocaina bolus + perfuzie
o NU de rutina
o Aritmii de alarma NU au risc
prognostic clar
o NU reduce mort spitaliceasca
 IC severa/ EPA
 Asociere frecv cu EV
 Tx= compensare bolnav
 Rareori: antiaritmice
o Amiodarona/ mexiletin (absenta
efect inotrop -ve)
 BB- diminuare EV, reducere prevalenta
moarte subita
 Aritmii ventriculare miocardite/ pericardite
 Tx justificat de EV frecvente/ TV nesustinuta
 Amiodarona = de electie
 Durata 2-3/12
 IM vechi, FEVS >35% + EV asx
 1st line= BB (suprima EV repetitive,
prelungesc viata)
 Amiodarona
o Activ pt EV
o Reduce prevalenta moarte subita
o NU influenteaza mortalitatea
generala
 Encainide/ flecainide
o Suprima EV
o Cresc mort generala
 Moricizina
o Controleza EV
o Efecte proaritmice pronuntate
o Nu creste mortalitate generala
 IM vechi + FEVS mult deprimat + potentiale tardive +
EV numeroase, repetitve, sx
 Revascularizare artera zona infarct + alte
leziuni/ anevrisectomie
 BB = de electie (daca sunt eficiente, bine
tolerate)
 Raspuns incomplet= amiodarona/ alt agent
(testare EP)

CMD/ CMH  Risc major moarte subita


 >90%: EV complexe
 >50%: TV nesustinute
 CMD + IC
 Control decompensare ---> abolire EV
 IECA ---> control IC + aritmiei extrasistolica
 Moartea subita in CMH
 = Obisnuit
 Mai ales pt tineri <20 ani, fhx de CMH/ moarte
subita, hx sincope
 Holter/ECG:
o EV frecvente + multiforme
o TV sustinute/ nesustinute, precipitate
de effort
 BB
o Antiaritmic + inotrop negativ
o Diminua grad obstructie, creste debit
o Amelioreaza cap effort, sx
o Infl asupra durata viata: neclar
 Amiodarona
o Indicatii: sincope prin aritmii
ventriculare
o Protectie fata de FA
o Profilaxie moarte disritmica: rol incert
TAHICARDIA VENTRICULARA
 
 = succesiune min 3-4 complexe ventriculare consecutive, aceeasi/diferita morfologie cu frecv
> 100/min
 = cea mai frecv cauza de moarte subita cardiaca
 
Etiopatogenie
 Substrat cel mai obisnuit= cardiopatie ischemica
o Zone cicatriceale/ ischemie permanenta/ episodica (promotoare de instab electrica)
o IMA:
 focare automatism ectopic ---> depolarizare diastolica lenta
 Micro-reintrari la limita infarct- miocard viabil
o Dupa IMA
 Mecanism eletrofiziologic = miscare de reintrare
 Predictori TV spontan + letal:
 reducere FEVS
 TV nesustinuta
 Sincope
 potentiale tardive ventricular
 studiul EP inductor de TV sustinuta
 Alte CM non-ischemice
o Etiologii
 CMD/ CMH
 Sarcoidoza
 Miocardita acuta
 Displazie aritmogena VD
 Boala Chagas
 Distrofii musc
o Mecanism aritmogenic = circuit re-intrare din sistem His-Purkinje
o Tx- abolire circuit
 Antiaritmice
 Ablatie
 Cardiostimulare anti-tahicardica cu PPM extern/ implantat
 TV pe fond QT
o Determinare genetica
o Secundare
 dezech eletroclitic
 bradiaritmii majore
 tx cu meds
 Alungire durata potential monofazic miocard ventricular
 ---> accentuare grad dispersie temporala perioada refractare (din
fibre adiacente)
 ---> fenomene micro-reintrare (forma de re-excitatie focala)
 Atat monomorfa/ polimorfa si in absenta boli structurala (= boli ECG ale inimii)
 
Clinic
 Palpitatii, angina, astenie, dispnee, sincopa
 Degenerare in FV ---> moarte subita
 100-120 + cardiopatie organica
o Predictor de moarte subita (indica substrat pt aritmie maligna)
 <150 + fara anomalii structurale: nu compromite hemodinamica
 150-200 + inima normala/ FEVS normal
o Tolereaza aritmia zeci minute- ore
o Interval toleranta mai scurt: cardiopatii organice + ICC/ EPA/ soc cardiogen
 >200
o Brusc: dispnee, vertij, amauroza, sincopa (oprire cardioresp)
o TV ---> FV pasagera (mai ales cei cu cardiopatie ischemica)
 
 
Paraclinic
 ECG
o 100-250/min
o Ritm regulat/ discret neregulat
o QRS > 120 ms
o Disociatie AV, capturi/ fuziuni ventriculare
o TV polimorfe = 'torsade'
 Debut prin EV tardiva, fenomen R/T
 Uneori ciclu cardiac care precede EV mai lung
 Succesiune rapida QRS cu frecv = 150-300/min, dureaza 5-30s
 Complexe QRS
 Faza rapida: varf ascutit
 Apoi- faza lenta: sens invers, varf rotunjit
 Amplitudine descreste progresiv de la 3 mV ---> 0,8 mV
 Odata cu inversarea sensului de orientare a vf ascutite-
rotunjire
 Inversarea ---> torsiune
 Studiu EP: dx + mecanism inducere + detalii prognostice
 
Tx
TV ischemice  4 metode
 ICD
 Medicatie antiaritmica
 Ablatie cateter
 Chirurgie excizie/ crioablatie focare ectopice/ cai reintrare
 Preferate: antiaritmice, ICD
 ICD > antiaritmice (sotalol, amiodarona, BB) in reducere moarte
subita
 Antiaritmicele au eficient profilactica demonstrata
 Revascularizare miocardica: anevrisectomie/ excizie in orb
cicatrici ---> ef benefice

TV non-  Nu difera substantial de TV ischemic


ischemice CMD  ICD = alternativa med (mexiletin,
amiodarona, BB) pt profilaxie recidive tahicardice

CMH  ICD > BB, disopiramid, amiodarona

Grup *  TV declansate de catecolamine/ stres/


isopropil-NA + cord sanatos/ cardiopatie organica
 BB/ BCC
 O parte din pt: QRS + BRD +
deviate axiala stanga (origine in portiune inferioara
SIV): adenozina

CM VD  Amiodarona
izolata

TV  Cauza frecv= toxicitate digitalica


birectionala  Tx etiologic

Sindroame  4 au rol major


alungire QT  ICD
 BB
 Cardiostim electrica
permanenta
 Ablatia chirurgicala a
ganglional simpatic cervical superior stang
 Suprimare TdP
 MgSO4 IV (favorabil SI in
absenta hipoMg)
o F eficace in TdP
produs de chinidina
 Ef similare abolire: lidocaina,
mexitilul, propranolol ---> scurtare QT
 Admin cronica: BB
 Efect preventiv
 Reduc prevalenta moarte
subita la QT lung congenital

   

BRADIARITMII
 
 Bradicardie= HR <60
 Consecinte hemodinamice depind de
o Disfunctie ventriculara stanga
o Dilatare/ HVS
o Obstacole ejectie ventriculara (CMH, SA valvulara, SP infundibulara / valvulara)
 Bradicardie sinusala sportivi/ in timpul somnului la pers sanatoase
o Ajunge la 35-40
 Mecanism Starling
o Debit cardiac= adecvat <--- crestere debit sistolic + crestere umplere diastolica
ventriculara
 Reducere frecv la patologie pre-ex ---> efecte negative sistemice
 Conductibilitate
 Cardiostimulare electrica
o = tx de electie la bradicardii sx (previne accidente neuro, moartea subita)
o Electrozi
 Endovenos: in contact cu endocardul AD/ VD
 Epicardici: in miocard, prin toracotomie

 
 Clasificare
o Persistenta
o Intermitenta: +/- bradi spontana documentata
 Sincopa fata etiologie
o Utilizare loop-recorder (Holter termen lung)
o Pauza >6s + asx ---> cardiostimulare permanenta
 Sincopa + bloc ramura + PR lung >300 ms ---> cardiostim permanenta (mai ales varstnici +
boala cardiaca structuala)
 
 Indicatii cardiostimulare
o 3. cand sx sunt probabil datorate bradicardiei, chiar daca nu exista dovezi clare
 
 
ARITMIA RESPIRATORIE
 
 = variatia RS cu ciclul inspirator
o In inspir: frecventa nod sinusal > expir ---> aritmie
 Variatie fazica a ciclului sinusal (interval P-P)
o (Durata maxima ciclu sinusal) - (durata minima a ciclului sinusal) > 120 ms
 
Etiologie
 Cea mai frecventa forma de aritmie- aspect normal la tineri
 Incidenta scade cu varsta/ disfunctie sistem nervos veg (neuropatie DZ)
 Fav de: sens vagala crescuta/ intoxicatie digitalica
 
Clinic
 Puls neregulat, variabil cu fazele resp
 Ameteli, sincope
 
Paraclinic
 ECG
o Unde P normal, morfologie diferita in fc de focar
o PR > 120 ms
o Variatii fazice ale ciclului sinusal P-QRS-T
 
Tx
 Cresterea frecv cardiace: efort fizic, tx farma (efedrina, atropina)
 
 
BLOCUL SINOATRIAL
 
 = depolarizare nod SA intarziata/ nu se poate transmite miocardului atrial
 
Etiologie
Afectari acute/ tranzitorii  Supradozaj
amiodarona
 Digitala
 Boala ischemia
coronariana
 Post-chirurgie
cardiaca
 Soc electric
extern

Afectari cronice  Boala mitrala


 Amiloidoza
 Mixedem
 Post-op
 Dupa stari
infectioase
 
Clinic
 Ameteli, presincopa/ sincopa
 
Paraclinic
 ECG
o Pauza datorata absentei undei P (durata= multiplu al intervalului P-P)
 3 forme: gradul I, II, III
o I, III: nu pot fi ID pe ECG, doar la EP (inregistrare potential nod sinusal, timp
conducere SA)
 
Tx
 Sx, tranzitorii: atropina 0,5 mg IV
 Severe, cronice: CRT atriala/ bicamerala
BOALA NODULUI SINUSAL= SINDROM BRADI-TAHI = SICK SINUS SYNDROME
 
 Cea mai severa forma a disfunctiei nodului sinusal
 Forme de manifestare
o Bradicardie sinusala
o Oprire sinusala
o Bloc SA
o Ritm jonctional
o FA
o TSV
 Progresie lenta (10-30 ani)
 Prognostic nefavorabil: evenimente tromboembolice (5.3% incidenta AF)
 
Etiologie
 Substrat variabil
o Componenta familiala
o Componenta degenerativa
o Componenta ischemica
o Malformatii congenitale
o HTA
o CM
o Amiloidoza
o Post-chirurgie cardiaca
o Droguri anti-aritmice: BB, amiodarona, verapamil, digoxin
o Idiopatic
 Poate avea baza familiala
 Pactienti cu opriri sinusale
o Ritmuri ectopice atriale
o Ritmuri AV jonctionale de scapare
 Unii pt cu FA persistenta/ flutter pot avea disfunc latenta de nod sinusal ---> manifesta dup
cardioversie
 Absenta rasp cronotrop adecvat la effort
 Boala cuprinde
o Afectarea formare impuls nod sinusal
o Tulburari de conducere catre AD
o Gama variata de anomalii atriale- baza dezvoltare TSV
o +/- tulb conducere AV
 
Clinic
 Sincopa/ presincopa (opririi sinusale/ bloc SA- de multe ori reflex)
o Sincopa = ce mai important sx
 Unele pauze- urmate de TSV ---> hipotensiune, ameteala, sincopa
 Dispnee, fatigabilitate, palpitatii, reducere cap efort, tulburari cognitive (bradi <40, incomp
cronotropa, confuzie, ameteli, iritabilitate)
 Incompetenta cronotropa = imposibilitate atingere 85% din HR maxim teoretic/ varsta
 
Paraclinic
 ECG+ sx specifice
o Pauze sinusale > 3s = simptomatice
o Bloc SA (pauza= multiplu de P-P)
 Sincopa cauza nedeterminata
o Cauza= disfunctie paroxistica de nod sinusal
o Nedetectata de Holter 24h/48h
o Implantare loop recorder
 Relatie sindrom nod sinusal- sincopa neuro
 Modulare autonoma
o Masaj sinus carotid
o Scadere frecv sinusala la Valsalva
o Blocada farmacologica ---> scadere HR intrinseca
 Test efort: evaluare rasp cronotrop
 Numeroase sincope <--- arc reflex anormal
 O bradicardie evidenta def sindrom de nod sinusal bolnav
 Bradicardie intermitenta/ opririi sinusale = semnif mai putin clar
 EP
o Timp recuperare nod sinusal
o Timp conducere SA
o Perioada refractara nod sinusal
o Electrograma SA
o Efecte blocada autonoma
 
Tx
 Solutia optima= CRT permanenta bicamerala (+ modulare frecv, fc anti-tahi) urmata de tx
antiaritmic
 Niciun studiu NU a aratat beneficiu supravietuire pt cu stim bicamerale, in regim stimulare
atriala
 Stimulare tip atrial (AAIR)/ bicameral (DDDR)
o Considerate in BNS pt preventie FA/ sindrom pacemaker
 Preventia FA NU a demonstrat reducere AVC/ mort
 Maj pt cu BNS au conducere AV prezervata
o ---> NU au nevoie de stimulare VD
o Considerare:
 mod stim AAIR
 programare interval AV lung (minimizare stim VD)
 Algoritmi specifici
 Stimulare de gen backup de VD la o frecventa minima
 20% din BNS= candidati pt AAIR
 Considerare generator puls cu posibilitate modulare frecventa la pt cu incompetenta
cronotropa
o AAIR= f economic
o Subutilizata- temeri legate de aparitie FA/ progresie catre AV
o Temeri minimizate- selectie speciala
o Risc progresie AV <1%: la pt cu conducere AV normala/ fara intarziere conducere
intraventricular (ECG)
o Prob FA mica <1,5% /an: <70 ani, fara hx FA paroxistica, nu prezinta intarzieri
conducere intra-atriala
 In sindrom bradi-tahi + multe episoade de FA paroxistic: considerare ablatie focare ectopice
vs pacing + tx antiaritmic
BLOC AV
 
 Boli AV= incetinare/blocare sau accelerare conducere (pre-excitate ventriculara)
 Bloc AV= intarziere/blocare cand jonctiunea AV NU este refractara fiziologic
 Grad I, II (Mobitz I, Mobitz II- Wenckebach) III
 
Epidemiologie
 Frecventa
 Varsta
 
Etiologie
 Tranzitorii/ permanente
 Congenitale/ castigate
 Cauze castigate
o Leziuni degenerative (cel mai frecvent)
o Cardiopatia ischemica cronica
o IMA
o Boli infiltrative/ colagen
o Boli infectioase
o Neuromiopatii
o Iatrogene: med (amiodarona, digoxin, BB, verapamil), postproteza valvulara,
postablatie cu radiofrecventa
 Cauze reversibile ---> prgonostic favorabil
 Afectiuni structurale cardiace ---> impact major prognostic
 
Clinic
 Sincope Morgangi-Adams-Stokes
 Lipotimii
 Ameteala
 Semne de insuf cardiaca
 Angina pectorala
 Semne insuf cerebrala: delir, stari confuzive severe
 Crize sincopale
o Instalare brusca
o Fara semne premonitorii
o Ortostatism/ clinostatism
o Cauza: scadere brusca debit cardiac, oprire cord (5- 15s), reducere brutala irigatie
cerebrala
o Reluare rapida constienta
o Traumatisme prin cadere bursca
 Px
o Bradicardie severa: 20-40/ min
o Ritm regulat
o Crestere secundara TAS
o Disociatie puls jugular- arterial
o Ausc: zgomot de tun (intarziere Z1 prin suprapunere sistola atriala + ventriculara)
 
Paraclinic
 ECG
Bloc AV I  PR > 200 ms
 Nivel nod/ fascicul His

Bloc AV II  Alungire progresiva PR ---> unda P blocata


Mobitz I

Bloc AV II  Alterneaza unde P conduse/ unde P neconduse (2:1 - 2


Mobitz II neconduse: 1 condusa)
 Pauza ce urmeaza undei P= dublu interval P-P de baza

Bloc AV inalt  Forma severa bloc grad II


 2 sau mai multe unde P consecutive sunt blocate

Bloc AV III  Disociatie complet


 Toate undele P sunt blocate
 Frecventa QRS mai redusa cu cat focar scapare este mai jos
 Poate aparea si FA permanent
 
Tx
 
Bloc AV I  fc ventriculara - normala: nu necesita tx
 PR mult alungit + IC severa: stimulator bicameral/ CRT (tricameral)

Bloc AV II  Indicatie de cardiostimulare perm= controversata (daca intarziere


Mobitz I conducere nu se produce sub AV/ nu exista sx)
 Unii autori: stimulator chiar in absenta bradi sx/ boala structurala
 Supravietuire mai buna la stimulati (mai ales cei cu predom
diurna)

Bloc AV II  Cu QRS larg- cardiostimulare electrica permanenta


Mobitz II  Progresie catre AV III + aparitie sx = f mare

Bloc AV III  
 
 Pt cu bloc AV I (??)
 Pacing indicat doar daca PR nu se poate adapta cu crestere HR + PR > 300
ms
 ---> sx umplere inadecvata VS
 ---> crestere presiune in capilar pulmonar (sistola atriala + vent = simultan)
 Ameliorare a sx cu pacing
 
 Inainte de implantare: ? BAV reversibil
 IMA
 Tulb electrolitice
 Droguri (digoxin, BCC non-DHP, BB)
 SAS
 Inflamatie
 Hipotermie periop
 Hipotermie factori evitabili
 
BAV congenital
 Rar
 2o dezvoltare embrio anormal AV/ lupus matern
 Boli asociate ---> BAV III
 Transpozitie vase mari corectata
 ostium primum atrial
 DSV
 Depistare la embrion 18-20/40
 BAV congenital izolat: frecventa neobisnuti de mica > sx consecutive
 ECG: BAV III, stabil, QRS fin
 Evolutie bine cunoscuta
 Pacing
 Sx NU sunt principalul criteriu
 Criterii pacing timpuriu
o HR mediu
o Pauze intrinseci
o Toleranta efort
o Prezent bloc prin Ac materni
o Structura cardiaca
 Pacing timpuriu --->
 imbunatarire rata supravietuire
 Limitare risc sincope
 Stopeaza evolutie disf miocardica progresiva/ IM
 
STOP CARDIAC
 
 >700.000 decese Eu/ annual
 Revenire spontana= f rara
 Ddx de forme tranzitorii colaps CV (sincopa vasovagala, hipotensiune posturala,
sincopa neurocardiogena) - fara risc vitale, reluare spontana
 
 Cel mai comun mecanism = FV (50-80% cazuri)
 Sanse crescute- manevre + defibrilare precoce
 Bradiaritmii severe persistente, asistola, PEA (disociatie electromecanica) = 20-30%
 TV fara puls = mai putin comun
 Alte cauze: EP masiv, hemoragie interna ruptura anevrism aortic, ruptura cardiaca +
tamponada post-IM
 
Etiologie- cauze structurale
 Boala coro ischemica (leziuni atero, anomalii coronare, IM- acut/cronic)
 Hipertrofie miocardia (secundara, CMHO/ne-obstructiva)
 CMD
 Boli infiltrative + inflam (miocardita, displazie aritmogena VD)
 Boli valvulare
 Anomalii structurale EP (sd WPW, tulb conducere)
 
 Factori favorizanti
 Alterari flux: ischemie tranzitorie, reperfuzie dupa ischemie
 Stari debit scazut: IC acut/ cronic, soc cardiogen
 Anomalii metabolice: tulb eletrolitice- hipoK, hipoO2, acidoza
 Tulburari neurofiz: fluctuatii autonome
 Toxice: meds pro-aritmice, toxice cardiace, interactiuni med
 
Clinic
 Precedat de: angina crescendo, dispnee, palpitatii, fatigabilitate, acuze nespecifice
(zile, sapt, luni)
 Nu sunt specific predictorii
 Tranzitie clinica ---> STOP pana la 1h inainte stop
 Modif activ electrica, crestere frecventa, sistematizare EV in min-h inainte
 Prob resuscitare succes
 Interval debut- instituire maenvre resuscitare
 Loc
 Mecanism
 Status clinic
 ROSC/ suprav scad linear pana la min 10
 Min 5: suprav in afara spital < 25-30%
 Prognostic termen scurt: favorabil
 Stop cardiac in urma eveniment acut
 Dezechilibru metabolic tranzitor
 Prognostic dupa externare spital: depind de mecanism
 TV= cel mai bun prognostic
 TV > FV
 PEA/ asistola= prognostic nefast
 Putini supravietuiesc fara interventii in primele 8 min (+ afectare cerebrala)
 
Tx- 5 etape
Suport vital baza  Eliberare cai aeriene
 Manvra Heimlich (?corp strain)
 Compresiuni toracice

Defribrilator  Daca accesibil

Suport vital  Ventilatie adecvata


avansat  Control aritmii
 Restabilire perfuzie organe
 
 Defibrilare +/- pacing cardiac
 IOT
 Linie venoasa
 
 Viteza defribrilare= elemnet important in resus
succes (ROSC/ protectie SNC)
 
 Protocoale FV/ TV fara puls
 Protocoale bradiaritmii/ asistola/ PEA

Tx post-resuscitare  Dominata de instab hemodinamica


 Encefalopatie anoxica (predictor puternic deces
intra-spitalicesc)

Mx termen lung  Fara afectare SNC: ICD


 Mecanism tranzitor: tx anti-ischemic
farmacologica/ interventionala (deobicei suficienta)
 
 

 
.
 

 
 
Valvulopatii
17 September 2019
17:05
 
  STENOZA MITRALA INSUFICIENTA STENOZA AORTICA INS
MITRALA
Definitie  Suprafata <4-    Fiziologic:  
6 cm2 arie 2-3 cm2
 Critica: <1
cm2

Epidemiologie  Scadere in  In scadere  Cea mai 


tari dezvoltate (reducere datorita profilaxie frecventa boala valvulara ra
reumatism acut) reumatism acut in Europa/ America N p
 F:M =2:1  IM  Congenitala: 
degenerativ= predominant tineri lo
 Degenerativ
a: varstnic (2-7% > 65 ani)
 Incidenta
reumatismala a scazut

Etiologie  99%: boala  Acuta  Congenitala 


reumatismala  Endoc  Uni/ A
 Urmare inf ardita bi/tetra-cuspidie v
Strep beta-hemolitic A  IMA  Valv a
(dist cativa ani)  Traum a tricuspa cu morf
 25%: SM atisme anormala (cuspe
izolata  Dehis hipoplazice, fuziuni
 40%: SM + centa de proteza comisurale)
IM valvulara  Dobandita
 Sindrom  Cronica  Deg
Lutermbacher= SM post-  Inflam enerativa
reumatismal + DSA : reumatism acut,  Reu
 Varstnici LES matismala
 Calci  Degen   D
ficare inel- de regula erativa: prolaps VM, r
posterior calcifieri inel mitral a
 Dete  D
rmina mai des: IM infectioasa: a
usoara/ moderata endocardita a
 Extin  Struct a
dere la cuspe ---> urala
limitare mobilitate o
 Cauze mai cleft/
rare: congenital (copilarie) fenestrare VM,
 Hipo VM in parasuta C
plazie inel mitral o
 Inel dilatare VS +
supravalvular mitral inel, rupturi
 Valva cuspe/
mitrala cu dublu cordaje/ pilieri,
orificiu retractie pilier,
 Valva disfunctie de
mitrala in parasuta proteza
(insertie anormala  Functi
cordaje la nivel 1 sg onala: CMHO (/CHO),
m papilar) disfunctie m papilari
 F rar: (ischemica)
remodelare valvulara
 Carci
noidul malign
 LES
 PR
 Muc
o-polizaharidoza
(sindrom Hunter-
Hurler)
 Boala
Fabry
 Boal
a Whipple
 
 SM
functionale - obstruare
orificiu mitral
 Tum
ori (mixoame)
 Trom
bi intra-atriali
protruzivi
 Endo
cardita infectioasa
cu veg mari
 Preze
nta membrana
congenitala in AS
(cor triatriatum)

Fiziopatologie  Crestere  Crestere  Bradicardie 


presiune repaus + effort presiune AS favorizeaza umplere --
(mai mare) in AS  Tahicardie ventriculara a
 HTP compensatorie  Leziuni jet:
 HVD ---> ulceratii, disectie aorta
dilatare VD + aparitie insuf
pulmonara si insuf
tricuspidiana
 Diltare AS:
aritmii- FA, trombi
intracavitari
 Tahicardie
altereaza umplere
deficitara VS prin scurtare
diastola
 VS normal,
FEVS normal

Clinic  Asx repaus  Subiectiv  Subiectiv 


daca arie >1,5 cm2  Variab  Sx
 Factori il cardinale: angina,
precipitanti: efort, emotii,  Acuta: dispneea, lipotimie,
infeciti, febra, sarcina, edem pulmonar sincopa (initial la
tahiaritmii acut/ soc cardiogen effort)
 Sx principal=  Cronic  Stadi
dispnee effort (+tuse, a - relativ bine i avansate:
wheezing) tolerata: dispnee o
 Alte sx: efort, astenie, paroxistica
 Hem fatigabilitate nocturna + 
optizie  Alte ortopnee
 Dure acuze: palpitatii, stari o
re retrosternala lipotimice/ sincope, acut
(HTP/ ateroscleroza embolii periferice o
coronariana (mai rar ca in  Obiectiv
asociata/ obstructie stenoza)  Suflu
embolica coronare)  Obiectiv sistolic rugos in
 Palpi  Suflu focar aortic,
tatii holosistolic apical, iradiere vase gat b/l
 Disfo iradiere axila  Unii
nie- compresie nerv  Impul pt: iradiere in apex
recurent larigean de s apexian deplasat ---> tonalitate
AS/ artera lateral inalta (fenomen
pulmonara (sindrom  Z1 Gallvradin)
Ortner) diminuat  Pulv
 Disfa  Z2 us parvus et tardus
gie- compresie dedublat (+  PAS
esofag de AS dilatat accentiat, in HTP si PP = scazute
 Hepa sever)  Imp
talgia de congestie  Z3: uls apexian:
(indusa/ agravata de flux transmitral inferior, stanga
effort) crescut  Z2
 Sx  Clic diminuat/ absent
debit cardiac scazut- sistolic (prolaps (cuspe intens
astenie, vertij, valva) calcificate)
lipotimie, sincope  Uruita  IC
(rar) diastolica in regurg
 Sx si severe
semne embolii  Avans
sistemice at: congestie
 Px (hepatomegalie,
 Facie jugulare turgescente,
s mitral: cianoza reflux hepato-
buze + pometi jugular, edeme
 Semn periferice, raluri
e congestie staza pulmonara)
pulmonara +  
sistemica (edeme
periferice, ascita,
hidrotorax, jugulare
turgescente +
reflux)
 Examen
cardiac
 Acce
ntuat Z1
 Clac
ment de deschidere
valva mitrala
o
tensionare
cuspe in
diastola
o
suple
o
calcificare
intensa
 Uruit
ura diastola: trecere
diastolica sange prin
orificiu ingustat
 Suflu
sistolic: + IT
functionala asociata
 Acce
nture +/- dedublare
Z2 (HTP)
 Suflu
Graham-Steel (IP
functionala)
 IC
dreapta ---> pulsatie
cord vizibile in
epigastru = semn
Harzer

Paraclinic        

ECG  Poate fi norm  Norm in  HVS 


in SM larga forme usoare  Uneori 
 Dilatare AS  Dilatare AS, dilatare AS in
 Aritmii VS, FA frecvent  FA (tarziu) 
supraventriculare- FA  Dilatare VD  Blocuri AV
 HVD (HTP) diferite grade (modificari
 BRD  IM acuta valva catre nod AV)
ischemica: anomalii ST, T

Rx toracic  Mod cardiace  Dilatare AS,  Poate fi 


o Arc VS normala 
inferior drept  Calcifieri inel  HVS (arc 
bombat- dilatare AD mitral inferior stang a
o Imagi  Edem proeminent)
ne dublu contur interstitial (Kerley B):  Calcifieri
(dilatare AS) acuta/ tardiv cronic valva aortica
o Arc  Dilatare
mijlociu stang poststenotica a aortei
rectiliniu/bombat ascendente
(dilatare art pulm)
o Ampr
entare/deviere
esofag de AS dilatat
(cu subst bariata)
 Mod
pulmonare
o Staza
venoasa - evidenta
mai ales in lobii
superior
o Opac
itati hilare imprecis
delimitate- aripi de
fluture
o Ede
m interstitial- Kerley
A, B

Echo  ETT  ETT  De electie 


o De o Param  ETT
electie etri:  Crite
o VM  rii severitate
ingrosate, regurgitare la o
mob/deschidere vena contracta o
limiata  transvalv > 40
o Reu  mmHg (cu fc
matismala: fuziuni  sistolica
comisurale,  ETE normala)
ingrosare margini o Vizuali  ETE
libere cuspe ---> zare VM + aparat  Utilit
deschidere in dom subvalvular ate limitata
in timpul diastole o Cuanti  Info
o Gradi ficare mai precisa despre dimensiuni
ent mediu o Vizuali inel aortic
transvalvular mitral zare vegetatii/  Eco stres/
> 10 mmHg = SM trombi dobutamina
severa  Ddx
o Critic sever de moderat
a: < 1 cm2 (mai ales in
 3D: mai gradient scazut
precisa datorita debit
 ETE scazut)
o Sensi  Ddx
bilitate crescuta pt SA stransa + debit
ID trombi scazut de SA
intracavitari/ moderata + IC (alte
vegetatii etiologii)
endocardita  Apre
o Nece ciere rezerva
sare inainte contractila-
valvuloplastie pt prognostic
excludere trombi chirurgical
intra-atriali/
urechiusa stanga
 Stres (fizic/
dobutamina): discordanta
intre clinic si aspect echo

Cateterism  2nd line  Discordanta  Discordanta 


cardiac  Cuantificare clinic- echo clinic- echo
stenoza si HTP    
 Cand exista
discordanta intre clinic si
echo

Coronarografi  Indicatii Angio: ca in SM  Evaluare 


e preo-op coronariana pre-op p
 Suspi
ciune/ hx boal
coronariana
 FEVS
redus
 Barb
ati >40
 Feme
i menopauza
 Cel
putin 1 factor risc
CV

Alte    RMN  Test efort: 


 Evalua  CI la c
re severitate, pt SA + sx 
masurare cavitati,  Util o
FEVS pt demascare sx/
 Nu de stratificare la asx cu
rutina stenoza stransa
 CT:
 Vizu
alizare f buna-
cuspe
 Utila
mai ales in malf
congenitale
 Calib
ru aortic
 RMN
 Cavit
ati, severitate, ID +
cuantificare fibroza,
prognostic

Dx        

Complicatii  Cea mai  Accidente  Sx ---> 


frecventa: FA (mai embolice mai rare supravietuire la 5 ani = 
frecvent in urechiusa 15-50% c
stanga)  Tulburari 
 Embolii ritm si conducere
sistemici (si in absenta FA,  Moarte
dar cu AS dilatat- staza) subita
 Endocardita  IC
infectioasa
 Progresie
catre HTP
 IC

Tx  sx + arie <      
1,5 cm2 ---> interv/
chirurgical
 asx + arie <
1,5 cm2 + risc embolic
crescut ---> interv

Medical  Dispnee:  NU 
Acut  Stab
diuretice, nitrati retard hemodinamica: influenteaza prognostic in
 FA: control  Ritm sinusal sx
tx edem, agenti
ritm/ control frecventa  Control 
inotropi pozitiv,
 NOAC NU factori risc ateroscleroza, IA
balon
sunt indicate in HTA 
contrapulsatie
valvulopatii reumatismale  Fara
 Nitr
 Anticoagular indicatie chirurgical/
ati + diuretice-
e: si la SM, ritm sinusal + reduce p interv: digitala, diuretice,
 Accid IECA/ sartani (evitare
umplere
ent embolic hipo)
 Trom Croni  Nu 
bi atriu stanga/ c exista specific a
contrast spontan  Tx: im
dens cu p
vasodilatatoare
(incl IECA) =
ineficient la pt
fara IC
 IC:
BB, IECA,
antialdosteronice
 Con
trol ritm/
frecventa,
anticoag

Interventional  De electie pt:  Edge-to-edge  Valvuloplasti  


arie valv <1,5 cm2 + (MitraClip) a cu balon
 Sx +  Simila  Inter
anatomie favorabila r operatie Alfieri mediara pana la
VM (sutura margini libera TAVI/ protezare
 Anat valva mitrala in  Indic
omie nefavorabila + portiunea mediana) atii
risc operator  Capse o
crescut metalice hemodinami
 CI  Indica c cu risc
 Arie tii limitate: risc inalt, cresct pt
> 1,5 cm2 varsta avansata, FVS chirugie
 Trom alterat o
bi intra-atriali  Reduc urmeaza
 Regu e IM < chirurgia interv
rgitare mitrala   chirurgicala
mod/ severa non-cardiaca
 Calci  TAVI
fieri severe VM  Pt cu
 Abse risc operator
nta fuziuni crescut
comisurale  In
 Boala centru cu serviciu
aortica/ chirurgie
tricuspidiana severa  1-
asociata care 2% necesita interv
necesita chirurgie chirurgicala
 Boala imediata
coronariana -
impune CABG

Chirurgical  Indicatii: sx +  Reparare/  Tx de electie 


arie < 1,5 cm2 + CI pt inlocuire proteza  Proteza 
interv mecanica/ tisulara mecanica/ tisulara si
 95%:  Reparare=  Indicatii re
tisulare/ metalice preferata (daca e posibila)  SA 
 Mai - mort periop + term lung stransa + sx
rar: comisurotomie mai mica  SA
pe cord inchis/  Indicatii stransa + asx + disf
deschis  IM VS/ sx in test effort
 Metalice ---> severa + SX  SA
anticoag permanent INR  Asx + moderata + 
2,3 - 3,5 disfunc VS/ FA/ HTP urmeaza CABG/
(PAP > 50 mmHg) chirurgie aorta
 IM acute ascendenta/ alta
severe= urgenta valva cardiaca
chirurgicala  Varsta
inaintata nu e o CI

 
 
Endocardita infectioasa
18 September 2019
08:39
Dx
 Duke modificate: 2 majore/ 1 major + 3 minore/ 5 minore
Majore  2 hemoculturi pozitive
 Dovezi eco de injurie
endocardica
 Vegetatii
 Abscese
 Dehiscenta
partiala proteza
 Regurgitari
valvulare nou-aparute

Minore  Conditii predisp


 Febra >38
 Fen vasculare
 Emboli septici
arteriali
 Infarcte pulm
septice
 Anevrisme
micotice
 Hemoragii
intracraniene
 Hemoragii
conjunctivale
 Hemoragii
Janeway
 Fen imunologice
 GN
 Noduli Osler
 Pete Roth
 FR +ve
 1 hemocultura pozitiva
 
Complicatii
 IC (distractii valvulare)
 Accidente embolice
 Absces splenic
 Insuf renala
 Miocardita
 Pericardita
 
Tx
Abx  Pref: abx tintita (abxograma)
o 2-6/52: endocardita pe valve
native
o 4-6/52: endocardita pe proteze
 Proteze: + rifampicina 1200 mg/zi,
minim 6/52
 Agenti neID ---> empiric abx spectru larg

Chirurgical  Pref la distanta de even acut, dupa


eradicare infectie
 Indepartare veg + inlocuire
 Tx chirurgical acut: mort ridicata
 Tx chirurgical de urgenta- indicatii
 Infectie necontrolata de abx
 Distructii valvulare imporante
 IC
 Prevenire embolica in veg > 10
mm
 
 
 
Profilaxie
 Igiena orala
 Profilaxie: considerata pt pacienti cu risc inalt/ proceduri risc crescut
 Pt risc inalt
o Proteze valv/ materiale intra-cardiace pt reparare valv
o Hx de endocardita infectioasa
o Boli cardiace cianogene: necorectate / defecte reziduale- sunturi/ conuducturi
paleative
o Boli cardiace congenitale: complet/incomplet corectate, cu implantare material
protetic interv/ chirurgical
 Proceduri risc crescut
o Manevre stoma- manipulare gingivala/ regiune periapicala dinte/ perforare
mucoasa orala
 NU: examinare endo resp/ digestiv/ urinar
 Administrare
o 30-60 min pre-procedura
o Amoxicilina/ ampicilina 2g PO/ IV
o Alergie: clindamicina 600 mg PO/IV
Epidemiologie
 
 Incidenta > 30 ani
 Max in decade 7-8 viata
 M:F=2:1
 Afectiuni predispozante
o Malf congenitale
o Boala valvulara
o HVS- predom septala
o Proteze
o Cateter venos
o Dispozitive intra-cardiace (endocardita dreapta)
o IVDU (endocardita dreapta)
 Precoce < 1 an de la interventie
 Tardiva: > 1 an de la interventie
 
 
Etiologie
 Hemoculturi pozitive (85%): strep orali, enterococi, staph (aureus)
 Hemoculturi negative
o Pt tx anterior cu abx
o Micro-organisme fastidioase: anumiti Strep, bacili G- HACEK, Brucella, fungi
o Bacterii intracelulare: Coxiella, Bartonella, Chlamydia
 
Clinic
 Sx generale inf: SGA, febra/subfebril, transp nocturne, inapatenta, scadere G, artralgii,
milagii
 Sx disf valvulara
 Sx accidente embolice
o Cerebrale (afazie)
o Retiniene (pierdere vedere)
o Renale (colica)
o Ischemi acute membre inf
 
Examen obiectiv
 Cel mai caract= suflu nou/ schimbare sufluri existente
 Semne embolice: splenomegalie, def neuro, hematurie
 Mod cutanate (avansat): petesii, hemoragii subunghiale, Osler, Janeway
 
Paraclinic
Lab  Leucocitoza (neutrofilie)
 Anemie normocroma normocitara
 VSH, CRP crescut
 CI circulante
 FR
 Crioglobuline, Ig
 Proteinurie, hematurie
 Hemoculturi = esentiale
 Minim 3 in 24h
 Abxograma

Eco ETT  1st line


 -ve: repetare la 7/7
 ID vegetatii, abscese perivalvulare, fistule, anevrisme valculare/
pseudoanevrisme, dehiscente proteza

Eco ETE  Indicatie: suspiciune inalta + ETT -ve


 Info mai exacte

IRM/CT  NU de rutina

Examen  
morfopatologic
 
 
Pericardita
18 September 2019
11:04
 
 Acuta: uscata/ exudativa/ fibrinoasa
 Cronica: exudativa/ adeziva/ constrictiva
 
PERICARDITA ACUTA EXUDATIVA
 
Epidemiologie
 1% autopsii
 5% pacienti cu durere toracica non-ischemica
 
Etiologie
Infectii  Viusuri: Coxsackie, EBV, echo, rujeolic, rubeolic,
VZV, CMV, HIV
 Bacterii: pneumococ, meningococ, gonococ,
Haemophilus, Koch
 Fungice
 Parazitare

Autoimun/  LSE, PR, SpA, scleroza sistemica


Inflam

Post-IMA  Precoce/ tardiv (pericardita epistenocardica)

Patologie structuri vecine  Miocardita


 Anevrism/ disectie aorta
 Pneumonie

Boli metabolice  Insuf renala


 Mixedem
 Cetoacidoza metabolica

Traumatisme toracice  Post-resp


 Post-toracotomie
 Post-angio
 Post-PPM

Neoplazii  Tumori pericardice/ mets- pulm, mamare, leucemii,


limfoame

Sarcina  Rar

Idiopatica  
 
 
Clinic
 Subiectiv
o Prodrom (Febra <39, mialgii)
o Durere toracica
 Iritativa
 Iradiere trapez
 Pleuritic
o Dispnee, tuse neproductiva
 Obiectiv
o Z cardiace asurzite
o Frecatura pericardica
o Impuls apical slab palpabil
o Crestere arie matitate cardiaca
 Tamponada
o Cant mari/ mici acumulate rapid
o Afecteaza umplere diastolica ---> reducere debit, creste PV
o Tahicardie, puls paradoxal, hipotensiune, jugulare turgescente
o Tx: pericardiocenteza
Paraclinic
 
ECG  Tahicardie sinusala
 TSV paroxistica
 FA paroxistica
 Microvoltaj
 Alternans electric
 Anomalii evolutive ST/T difuze
I  Supradeniv ST concava
superior
 Deviatie PR in directie
opusa polaritate unda

II  Revenire izoelectrica
 Aplatizare progresiva
unde T

III  Negativitate difuza


unde T

IV  Revenire aspect ECG


anterior instalarii

Eco  Semne compresie


 Colaps diastolic AD, VD
 Distensie VCI
 Disparitie colaps inspirator VCI
 Cord pendulant = swinging heart

Probe bio  Inflam: crestere VSH, CRP, LDH, leucocitoza


 Dx boala baza: trop I/ CK-MB, teste imunologice,
markeri tumorali

Rx  Cord in carafa
 Anomalii pulm/ mediastinale

Pericardiocenteza  Stabilire etiologie


 Evacuare urgenta in tamponada

Explorari  Indicatie: teste anterioare neconcludente


complementare  CTM/ IRM/ scintigrafie Ac antimiozina cu Indiu
 Pericardioscopie
 Biopsie pericardica
 
Complicatii
 Tamponada
 Recurenta
 Cronicizare/ evolutia spre pericardita constrictiva
 
Tx
Medical  AINS
 Ibuprofen 300-800 mg la 6-8h (de electie)
o + prot gastrica
o Zile/ sapt, pana dispare colectia lichidina
 Colchicina 0,5 mg BD
o Monotx sau + ibuprofen
o Primul episod/ prevenire recurente
 Steroizi
o Utilizare si in boli colagen/ autoimune +
pericardita uremica
 Pericardiocenteza
 Urgenta: in tamponada
 Electiv: revarsare mari + sx + >1/52 sub tx
 Fluoroscopic/ eco
 CI: disectie aorta
 

Chirurgical  Drenaj: hemopericard post-traumatic, pericardite


purulente
 Pericardectomia: revarsat in ciuda tx/ fenomene
constrictie
PERICARDITA CRONICA (exudativa/ adeziva/ constrictiva)
 
 Persistenta > 3/12
 Sx
o Palpitatii, durere toracica
o IC drept in forme efuzive importante
 Tx sx (similar pericardita acuta)
o Boli autoimune: instilatii pericardice CS
o Recurente frecvente: fenestrare pleuro-pericardica, pericardiotomia percutana cu
balon
o Revarsate persistente/ recurente mari refractare la alte tx : pericardiectomie chir
 
 Pericardita CONSTRICTIVA
o Pericard ingrosat, fibrozat, calcificat
o Complicatie grava- defect sever umplere ventriculara
o Sx de IC dreapta, debit scazut
o Px:
 Jugulare turgescente
 Hepatomegalie
 Edeme
 Puls paradoxal (semn Kussmaul) = caracteristic
o Tx: pericardiectomie

You might also like