= Tetul narativ lterar in proza junea la persoana | *Yslor tice tn legendele popoarelor =Contextul de comunicare ionimele si antonimele surile cuvintelor itele polisemantice =Diftongul,triftongul, hiatul =Despartirea in silabe dactarea unei naratiuni la persoana | Competente specifice 13, 1.4,2.1,2.3, 264, 3,3,3.4,4.2,4.3, 44,5.2.10 in familie, acasa Lectia 1. Textul narativ literar in proza 1. Noteazi, in caet, primele idei/imagini care prin minte cand auzi cuvantul acasd. 2, Creeaza un blazon al fa- mile’ tale, pe baza mo- delului oferit. Noteaza: sin mijloc, numele tau sin primul cadran din stanga sus, crie-ipre- numele si statutul in cadrul familiei (fratele mai mare, sora mijlo- Gesam.d); = in cadranul din dreapta, sus, mentioneaza cat mai ‘multi membri a familii tale, precizénd si statu- tul lor (tata, mam§,frate, bunic s.a.m.d); w= in cadranul din stanga, jos, precizeaza cum vi petreceti timpul liber in familie; win cadranul din dreapta, os, noteaza un obice, 0 traditie a familie’ tale; = pebanda de jos, scrie cea mai important valoa- rea familii tale. Prezint-ti blazonul in fata clasei. Nu vita si-lin- cluziin portofoliv. 3, Asculta textul aléturat in lectura profesorului. ADINA POPESCU (n. 1978) Este scriitoare, jurnalista si realizatoare de filme documentare. A debutat la 17 ani, in reviste cultu- rale. Plicerea de a scrie pentru unii dintre cei mai ‘exigent cititori ~ copiti - este dovedita de volume le Doar un zbor in jurul lumii, Mirigpodul hoinar si alte povesti, Mari po- Vesti romanesti pe infelesul celor mici, Aventurile lui Doxi in benzi desenate (acesta din urms, in colabo- rare cu Alexandru Ciubotariu). in 2015, a publicat Cartea Pricoliciului, primul volum din romanul fan- tasy 0 istorie secretd a Tail Vampirilor. In acelasi an, apare cartea Povestiri de pe Calea Masilor, care evoca lumea copilariei in anii comunismului. Un paianjen care se crede Spiderman este un text inedit. Text de baza Un pdianjen care se crede Spiderman de Adina Popescu — Fugiti! Un paianjen URIAS fn camera mea! ‘Am tresarit, tocmai atipisem atarnat cu capul jos de firul meu cel mai lung, de care sunt tare mam dru — mi-a luat aproape o siptimana sa-1 fac. e foarte placut ca o voce ascutité si razgaiata tulbure somnul de dup-amiazi. M-am cajarat am putut de repede pe unul dintre firele mele. daca am avut timp si-I strang gi s’-1 pun cu pastrare, pentru cé un astfel de fir nu trebuie s& se piarda, e pacat! Apoi mi-am lsat de izbeliste buna- tate de plasd, fesut cu mult migala, si m-am ascuns fn cartea mea preferat’, Alice in Tara Minunilor, in locul acela secret dintre coperta si prima pagina. 1 ‘Am auzit pagii mamei tropaind pe scari. — Unde e? Uriag?! Fetita asta cu siguranfa exagereaz, mi-am zis, cu amaraciune. As putea, la 0 adica, sa locuiese intr-un degetar ca intr-un palat. Sunt atat de mic, inca de obicei nu ma observa nimeni. Nici macar musculitelor care mai intr pe geam nu le e fric& de mine. Urias! Trebuie s recunosc c4 am avut un sentiment de mandrie. $i m-am umflat in pene, mai ceva ca pasirea Dodo din cartea in care ma pitisem. — Vite, acolo! In coltul ala, unde e raftul cu cai Mami, iti jur c& e foarte, foarte mare... $i foarte scar bos! s-a auzit din nou vocea Mariei. De data asta, era gata si izbucneascé fn plans. Scarbos? Ma rog, nu comentez. — Nu vid niciun un paianjen aici! a spus mama, impaciuitoare. ‘i s-o fi parut. — Ba da, este acolo! a insistat Maria. Pun pariu ci s-a ascuns printre cérti. E smecher. Cauta-I! Mi-am dat seama imediat ca, spre norocul meu, ‘mama nu avea niciun chef sa ma caute. — Maria, daca sunt paianjeni, tu esti singura vi- novati. Te-am rugat de nu stiu cate ori s-ti faci curat in camera. Ti-am explicat, la casi nu e ca la bloc, pot sa mai apara paianjeni, gandaci, chiar si goareci, daca nu faci curatenie, Eu n-am_ timp sa le fac pe toate, a oftat mama. 2 ‘Maria si parinfi ei se mutaserd in urma cu trei luni in casa in care am venit pe lume. Este o cas veche,potrivita pentru o familie. ins& tatl Mariei era mai mult plecat, hicra undeva in strainatate, uneori fetita simama vorbeau cu el pe Skype - asta e un program, pe calculator care apropie familiile aflate la distant sie care pSianjenii nu-I au, pentru c& pur si simplu n-autcalculatoare. $i, de obicei, n-au nici familie; eu, unul, nu-mi amintesc sé fi avut vreuna. De aceea, 0 invidiam pe Maria. ins ea nu pirea si-si dea seama c& sunt avantaje in a o avea cel putin pe mama prin preajm’, pentru ci exist cineva care si-ti fac’ or- dine in camera, si-ti alunge fricile si tot soiul de monstri inchipuiti (de pilda, pe mine) gi, mai ales, ai cu cine si te certi $i dup-aia sa te impaci. Sau poate c& fetita devenise atat de rasfatata pentru ca fi era dor de tatal ei. 3 — Promit si fac curat maine... Dar gaseste pa- ianjenul ala oribil! Te rooog! a implorat-o Maria pe mama ei. ‘Am simtit o zdruncinatura si am scos un pic capul din carte si vd ce se intmpl. Mama incepuse si ia crtile de pe raft, una cate una. — Uitte si tu cat praf s-a adunat aici! a rSbufnit a. Nici nu mi mir c& ti-e pling camera de piianjeni side alte mizerii. Mizerii? Aproape ci m-am inecat de furie. 4 in primul rand, camera nu e plina de paianjeni. Sunt doar eu. Asa a fost dintotdeauna, chiar si pe in familie, acasa Unitatea I vremea cand in camera de la etaj nu mai locuia ni- meni in afara de mine. Ce vremuri! Puteam sa fac tot ce-mi poftea inima. Adica sa atarn fire lungi din tavan, si ma dau huta si s& sar de pe unul pe altul, de ziceai ci-s Spiderman. Nu mé deranja nimeni. ins mA simfeam foarte singur. Mi-as fi dorit sé fi avut micar 0 sora care si ma aplaude cand ma dideam fn spectacol. Apoi, au venit Maria si parintii ei si nu ‘m-am mai simtit atat de singur. Totusi, a trebuit si ma adaptez situatiei, finde’ nu-i usor si traiesti la ‘comun cu oamenii, Ma ascundeam prin colturi gi prin alte locuri ferite, imi teseam panza doar noaptea, iar odati a nimerit peste mine 0 soseta murdara, cand Maria tocmai se intorsese de la ora de sport. Am fost {ntelegator, pentru ca scoala incepuse de putina vre- ‘me — Maria trecuse in clasa a VI-a. Camera era plind de carti si de caiete, iar fata devenise mai dezordona~ 8 decat inainte. Uneori, o urmaream din coltul meu cum scrie compuneri pentru scoala, le citea cu voce tare, ca si-si dea seama cum sund. Odat’, dupa ce a venit in vizit’ un coleg si au facut impreun’ tema Ja mate (dar, de fapt, mai mult au ascultat muzic3), s~a apucat chiar sa scrie 0 poezie pe care n-a citit-o cu voce tare, insi a tot sters si a mazgalit la ea, of tnd melancolica, pana cand s-a enervat, a mototolit hartia gi a aruncat-o chiar in directia mea. Nu m-a nimerit, dar mi-a incurcat vreo trei fire din panza si 1Unitatea I in familie, acasi 12 dup-aia m-am chinuit o zi intreaga sa desprind de pe ele cuvinte gen ,iubire si ,amintire‘. Agadar, de cand s-a mutat fata asta in camera mea, n-am mai avut o clip de liniste. Totusi, am inceput sii consider pe Maria, pe mama ei si chiar pe tatal ei, desi era mai mult plecat, familia mea. «5 jn al doilea rand, un piianjen nu eo mizerie...e un paianjen... $i uite-o pe mama cum goleste raftul de toate cartile lui Roald Dahl, are in man acum Marele Urias Prietenos, o las deoparte gi se intinde spre... hm... Alice in Tara Minunilor gi spune cu duiosie: — Ce drag mi-a fost cartea astea cdnd eram mic! imi citea bunica din ea... — Te rog, n-o deschide, n-o deschide! Lasa cartea aia in pace! i-am strigat eu. 6 ins& mama nu m-a auzit si a deschis cartea. Maria, la randul ei, a tipat de s-a cutremurat intreaga casi, iar tencuiala de pe pereti a inceput sa cada: — P&iajenul! Uite-I! OMOARA-L! Nu mai e timp, trebuie s-o sterg cat mai repede. Alerg cu toate cele opt picioruse ale mele prin pagi- nile c&rtii, sar de la un capitol la altul, de la o fraz& la alta, ma impiedic de cate un punct sau de cate 0 virgul8, imi trag sufletul la cate o ilustratie, imi fac oc mai departe, printre lepurele de Martie si P&lari- cerul Nebun. Suflarea mamei atat de aproape spulbera un intreg pachet de carti de joc, o s& mi se taie capul! Deodata, ma trezesc fata in fat’ cu Alice gi o rog, 0 implor: ,,Da-mi din bautura ta fermecata, ca sa crest ‘mare, mare... ca si ma fac un paianjen URIA$!" Poate doar aga mama gi fata o vor lua la fuga, iar eu vot sepa cu viata. — De p&ianjenul sta amirat te-ai speriat tu? rade mama, cu cartea deschis’ in fafa. Uité-te gi tu cat © de mic... cit 0 gamilie de ac... Oare biutura fermecata pe care mi-a dat-o Alice a avut efectul invers si m-am fécut att de mic, in~ cat mai am un pic si o s& dispar de tot? Sau totul se {intampli doar in imaginatia mea? 7 ‘Mama deschide fereastra, afar’ e un soare bland de toamné, o lumina de miere. Ea scutura cartea, eu imi scot la repezeal firul salvator, cel pe care il pusesem la pistrare, si ma las pe el in jos, spre o alt lume. — Du-te cu bine! aud vocea ei, in urma mea. 8 — Maria! strig eu. Uitd-te la mine! Sunt Spiderman! $i ma dau huta pe fir, ca un acrobat veritabi frunze ingdlbenite se desprind din copacul de dea~ supra mea si cad lin pe langa mine - e un decor grozav, mai ceva ca-n filme! ins Maria nici nu mé mai baga in seama. Ea nu va fi niciodat3 acea sora mai mic& pe care mi-o doream, care si ma aplaude gi si m8 admire, s-mi spuna ct sunt de grozav. Va raméne in casa mare si veche impreuni cu mama ei, se va intoarce gi tat si vor trai fericiti. Iar eu? Eu o voi porni prin lume, poate imi voi gisi la randul meu o familie, doar a mea. 9 1. Imparte foaia de caiet in patru cadrane si noteaza impresile tale, completand enunturile date. Cel mai thse . Pritiae ‘Nu mi-a pleut... Cel maisimpatic __Textul mi-a amintit ‘personaj este... . de... 2. Noteaza o intrebare pe care ai vrea sa i-o adresezi ‘Adinei Popescu privitor la textul Un pdianjen care sse crede Spiderman, 3. Si autoarea textului are o intrebare pentru tine: Daca ai avea un astfel de paianjen-cititor in ca- meri, ce volum din biblioteca ta i-ai recomanda si de ce?" Raspunde in scrs si trimite mesajul tau pe adresa edituri.In acest fel, raspunsul tau va ajun- ge la Adina Popescu, iar scriitoarea va afla prefe~ rinele tale de lecturd.in familie, acas Unitatea I Lectia 2. Naratiunea. Actiunea. Timpul si spatiul ‘L Lucrati in grupe de 2 - 3 elevi. Fiecare grupa va primi unul dintre cele noua pasaje ale textului delimitate prin simbolul «. Recititi mpreuna fragmentul care v-a revenit. Identificati cuvintele-cheie si apoi formulati ideea principald. Notati-o pe un biletel. 2.Fiecare grupa afiseazi pe tabla ideile principale, pe masurd ce termina sarcina. Doi elevi vin in fata clasei si ‘ncearca sd aseze ideile in ordinea din text. Colegii din banci ii pot ajuta, daca este cazul, Odata ce ideile prin- ’ cipale sunt puse in ordine, tot elevii le noteaza in caiete. 3. are tise pare cea mai amuzanta scena? Dar cea mai tristé? Noteaza-ti parerea in caiet si compara-ti raspunsul cu cel al colegului/colegei de banca. Timpul si spatiut 1.1n aceleasi grupe, selectati din pasajul care vi s-a repartizat cuvintele referitoare la spatiul in care se petrece ‘ntamplarea. Corelati indici spatiali identificati cu personajele care apar in locurile respective. 2.Schiteaza intr-un desen spatiul in care se petrec intamplarite in pasajul dat. 3. Cand se petrece intamplarea? in ce anotimp, in ce parte a zilei? Indica pasajele din textul integral care te ajut ‘ rspunzi la aceste intrebair 4,Reciteste textul si identifica pasajele care trimit la etape anterioare actiunii aflate in prim-plan, cea in care Paianjenul este in pericol si fie prins de mama Mariei. ‘Textul narativ prezintd derularea unor intémplari in ordine logica si temporalé. jn functie de timpul si spatiul in care se petrece actiunea, de personajele cu rolul cel mai important, textul narativ poate fi delimitat in secvente distincte, asemanatoare cu scenele dintr-un film. Indicii de timp trimit, de obicei, la actiunea din prim-plan, care reprezinta firul principal al naratiunii. Uneori, acestia se referd sila alte momente, petrecute inainte sau dup actiunea din prim-plan. yore ni 1. Precizeazai daca actiunea din prim-pla rememorarile paianjenului se petrec in acelasi spatiu. Se- lecteaza din text exemple prin care sa if! sustii raspunsul 2. La ce se refer pasajele ce surprind etape anterioare in raport cu actiunea din prim-plan? Poti avea in vedere urmatoarele variante: a.oferd re ajutd la intelegerea actiunii din prim-plan; », reprezinta reflectile paianjenului pe marginea intamplaritor; oferé mai multe detalii despre personaje. 3. Imagineazi-ti ci urmeazi sa faci un film, pornind de la textul Un paianjen care se rede Spiderman. Trebuie si decizi cate scene vei filma, avand in vedere schimbarile care apar de la 0 secventa la alta a textului,referitor la: J ‘= spatiul in care se petrece actiunea; ‘= timpul in care se petrece actiunea; ‘= personajul/personajele care apar in prim-plan, Pe baza schitelor elaborate la exercitiul 2 din secventa Timpul si spatiul, creeaza o banda desenatii pentru acest text. Gaseste metode potrivite pentru a indica momentele rememorate, anterioare intamplarii din prim-plan. 13ere wt in familie, acasi “4 Lectia 3. Naratiunea la persoana I. Autorul, naratorul, personajul 4.Cine este autoarea textului? Ce aspect din prezentarea scritoarei (de la pagina 10) tis-a parut cel mai interesant, privtor la biografia sau la cariera acesteia? 2. Precizeazi cine relateaz’ intamplile. . 3.La ce persoand a verbului este relatataintamplarea? 4, Care sunt personajele textului? 5. Cel care relateaza intamplarea este si personaj? Mentioneaza un text studiat anul ‘recut in care ai intalnit o situatie asemanatoare. intr-un text narativliterar, exist narator si personaje, prin intermediul carora cititorul afla ce si cum se intampla ‘ntr-o naratiune. Naratorul poate relata o intamplare, folosind persoana a Ill sau persoana |. Cand este folosita persoana |, naratorul este in acelasi timp si personaj, Acesta relateaza evenimentele din per- spectiva sa. Personajele indeplinese actiunile, avand contributii diferite ta evenimentele relatate. intr-un text narativ literar, personajele pot sa fie fiinte umane, dar si finte necuvantatoare sau obiecte. Personajele si naratorul nu exista in reaitate ci traiesc doar in paginile c&rti, in tumea inventata de autor, adica in fictiune. Autorul este o persoana cu identitate concreta in lumea real, care construieste o lume imaginara, fictionala. Autorul si naratorul nu pot fi confundati, pentru ca ei apartin autorul face parte din lumea reala, in vreme TEXTULNARATIV —-NARATOR —-PERSONAJE 1. Observa schema de mai sus si prezinta-le colegitor cum infelegi diferenta dintre cele doua lumi. 2, Explicd de ce, in acest text, naratorul nu poate fi confundat cu autorul. 3. Numeste figura de stil prin care o fiinta necuvantatoare dobandeste trasaturi umane si mentioneaza prin ce difera paianjenul-narator din acest text de un paianjen obisnuit. 4, Reciteste textul si observa mai atent felul in care paianjenul relateaza intamplarile. Se refera acesta strict la faptele relatate? Sunt incluse gandurile si sentimentele paianjenului fata de ceea ce se intampla, fata de familia Mariei? Justifica-ti raspunsul, oferind exemple din text.in familie, acas& eETCEBt 5. impartiti-va in trei grupe. Fiecare grupa va realiza un poster in care s surprinda pro- filul unuia dintre cele trei personaje din textul Un paianjen care se crede Spiderman: Maria, mama sau paianjenul. Lucrati mai intai in perechi, timp de cinci minute, folosind o © schema precum cea de mai jos. Discutati apoi, in grupa voastrd, despre ce ati notat si selectati doar ideile diferite. Notati-le pe poster. Un membru al fiecirei grupe va prezenta rezultatul activitatii voastre si va raspunde la eventualele intrebari ale colegilor. Ce face si ce spune personajul? Ce simte personajul? _ / Numele personajului vA . Ce gandesc alte personaje Ce parere ai tu despre personaj? despre el/ea? ©. Lucrati in grupe de cate cinci elevi. Realizati o punere in scend a textului, fiecare avand unul dintre urma- toarele rolur autor narator-person: eRe A ee alent ec] ntacmetiunrl aaa ES hy Ce Com ed Boe None BUST aal aco) reac eeu eeu et Cami eT Oech anaemic Peery acu red Dupa ce realizatiinterpretarea, fiecare membru al echipei raspunde la urmatoarele intrebari: © Ce rol am interpretat? = Am aparut pe scena? Daca da, in ce ipostaza? Dacd nu, de ce nu am aparut? ® Am interactionat cu alti membri ai echipei? Cu cine si in ce fel? ‘= Cum ag putea defini rolul pe care l-am interpretat? 7. Compara papusarul din imagine cu autorul unui text, cu naratorul care spune povestea si cu personajele. Ce ipostaza crezi ca i se potriveste mai bine? Explicd. Rescrie textul din perspectiva Mari |. Observa ince fel se schimb povestea sau imaginea personajelor. 15In familie, acasa 16 Cum tise pare ideea de a alege un paianjen ca narator? Explici,referindu-te la impactul pe care l-a avut textul asupra ta. Ce emotii apar in relatarea paianjenului? Alege dintre cele de mai jos gi indici momentele pe care le asociezi fiecarei emoti. PSianjenul considera ca familia lui este alcdtuita din Maria, mama sitatal ci. | aBs@ONt.>) 0)-\s1, Cum explici aceasta perspectiva a paianjenului? F Paianjenul pare a fi un cititor pasionat. Care este cartea lui preferat? Tu ai 0? Daca nu, ti-a stamit naratorul curiozitatea s-o citesti? Precizeazi ce anume te-ar motiva sa faci acest lucru. Pe un raft din biblioteca Mariei exista un raft cu multe carti ale lui Roald Dahl. Ce spune acest detaliu despre fata? Tu ai citit Marele Urias Prietenos? ‘intext, apar referinte la diferite personaje din carti, benzi desenate or’ filme. Documenteazé-te si apoi asociaz’ aceste personaje, mentionate in coloana din stnga, cu descrierea care li se potriveste, din coloana din dreapta. Paianjenul are temeri, bucuri a fl ca o fiintS umana. De ce crezi cd igi doreste si elo familie? Ce consideri ci inseamna familia pentru et? Caracterizeaz’ familia Mari, folosind trei adjective. 7 De care dintre personaje te simti mai apropiat/apro- piaté? Justticd-ti optiunea. De ce crezi ci paianjenul se crede Spiderman? Ce parere ai despre titlul Un paianjen care se crede Spiderman? Acorda note de lala 5 pentru: cit de potrivit este pentru continutul textulu, cat de atractiv gi de surprinzitor este; cat de usor dein familie, acasi Leber ‘= Sesereazi un alt titlu pentru textul scris de Adina Popescu si explica-ti optiunea. © Seszatiile urmatoare prezintd personaje din Alice in Tara Minunilor de Lewis Carroll. identifica personajele ‘entionate in textul Adinei Popescu si descrie felul in care sunt reprezentate. lustrati de John Tenniel (1820 ~ 1914), The Bodleian Library 6. Ghiar daca uneori fac observati, asta nu inseamna ci ei nu tin la tine, Discutatiin grupe de 4-5 elevi aceasta afirmatie, avand in vedere si reprosurile pe care mama ile face Mariei. Sin ce mAsurd crezi cd Maria este influentata de faptul ca tat ei nu este acasi? 16. Formuleazi intr-o propozitie ideea pe care ai apreciat-o cel mai mult in textul Un pdianjen care se crede Spiderman. ‘Alege una dintre sarcinile urmatoare: 2. Imagineazi-ti cd esti autorul/autoarea textului Un paianjen care Se crede Spiderman. Scrie un mesaj pentru elevii clasei a VI-a in are sa prezinti o idee despre familie pe care ai vrut sa le-o comu- nici cititorilor prin acest text. '. Imagineaz8-ti ci esti Maria. Scrie-i un e-mail tatalui, prin care sa-i spui cum te simti cénd el este plecat departe, desi puteti vorbi pe Skype. . Imagineazi-ti cd esti paianjenul-narator si ca o consideri pe Maria : sora ta. Scrie-i un mesaj fetitei, in care sa-i spui ce parere ai de- ; spre ea si despre ceilalti membri ai familiei ei. Portofoliy Se jin ce masura crezi ca fiecare membru al unei familii_— Completeaza, in caiet, urmatoarele afirmatii ar trebui sa-si asume un rol, o responsabilitate? Tum pin ceea ce am invstat, cel mai important mi se pare... ce responsabilitati ai in cadrul familiei? Scrie r85- Cot mai i punsul tau intr-un text de 90 ~ 100 de cuvinte. : a aa ae Sea ae ef 7Unitatea I In familie, acasa Lectia 5. Noi pagini — alte idei Ai ctit in prima parte a sectiunii de lectura despre Maria gi despre paianjenul din casa ei, care simte ‘omenesti si care si-ar dori sa aiba macar o sora care s8-i aprecieze talentele. Daca in textul Un paianjen crede Spiderman tatal se afla la departare, in romanul Povesteste-mi ceva de Sharon Creech, mama fetite! ‘manca Tree este cea care a disparut. Sal(amanca) pleaca, impreund cu bunicii sai excentric,s& refaca d care -a parcurs mama ei inainte de accidentul rutier in care si-a pierdut viata. Ca s& nu se plictiseasca pe: bunicii fi cer lui Sal sa le povesteasca ceva. lar ea le povesteste despre cea mai buna prietend asa, Winterbottom, si despre problemele din familia acesteia.insd, cu fiecare poveste, Sal sida ins seama ca mai mutt despre sine si despre propria familie. Citeste fragmentele urmitoare din Povesteste-mi ceva de Sharon Creech si noteaza- in caiet primele imy ce tia placut, ce intrebari ai, de ce ai viea/nu ai vrea sa citesti toata cartea. ‘Abia terminasem povestea (...], cand bunicul a tras masina pe dreapta gia iesit de pe gosea. Zicea ca a obosit de la atta condus gi cd incepeau sa i se un- duiascé in fata ochilor lintile albe de pe mijlocul dru- mului, Mai tarziu, in timp ce intram in Madison, statul Winsconsin, bunica a spus: — Parc mi-e si mila de doamna Winterbottom. Din ce povestesti tu, nu pare a fi prea feri — Cu tofii par cam suciti, dacd ma intrebi pe mine, a spus bunicul. — Afi mami e ca si cum ai incerca si tii un lup de urechi,'a spus bunica. Iar dacé ai trei sau patru sau mai multi puisori e ca gi cum ai dansa tot timpul pe un gratar incins. Nu ai timp s& te mai gandesti la nimic altceva. Cu unul sau doi copii, parca e si mai greu. Zici c-ai avea niste locuri neocupate, nigte spa~ {ii goale pe care te gandesti c& trebuie s& le umpli. — Nici sd fii tat nu e cu mult mai usor, a spus bunicul. Bunica l-a atins pe brat. — Aiurea, a spus ea. ‘Am dat ture prin parcare pana ce bunicul a un loc liber. Mai era un om intr-o magina care z= se locul, dar bunicul a fost mai iute si l-a ocupat pe mul, iar cand barbatul din cealalta magina i-a facet semn cu pumnul, bunicul a spus: — Eu sunt veteran de rzboi. Veri piciorul sta” Un srapnel! dintr-o arm nemteasc’. Ti-am salvet tara, mail (..] — Chiar ai un grapnel german in picior? |-am intrebat eu. Bunicul sa uitat in sus, citre cer. — Grozav de frumoasi zi! a spus. Srapnelul exista, de fapt, numat in inchipuirea lui Cateodaté ma prind mai greu la faze din astea. Oda t4, tata mi-a spus c& sunt fleafé* ca un peste. [..] Oragul Madison se intinde intre doua lacuri, care se numese Mendota si Monona. Pe lang astea mai sunt $i alte lacuri mai mititele. in ziua aceea parea c& tot orasul e in vacant’. Unii oameni mergeau cu bicicleta, altii se plimbau pe malul lacurilor si hra- neau rafele, méncau, vasleau in canoe sau faceau windsurfing. Eu nu mai vizusem niciodata aga ceva. Bunica striga incontinuu: —Tuhu, iuhu! (..) {n tot timpul acesta mie imi rsunau intruna in urechi soaptele: iute, repede, iute. Iar bunica si bu- nicul se miscau asa de incet! —N-arfibine s-o Iuim sinoi din loc? tot intrebam. Dar bunicao tinea una si buna cu Juhu, juhul, iar bunicul tot zicea: ,,Pornim indata, puigor. Imediat. — Nu vrei sa trimiti niste vederi? m-a intrebat bunica. png te 0) ~ vse de een cx gaa care > fle (ad; fam.) ~ (despre eameni bleg,nalv,nitiflet.—Nu. — Nici macar lui tati? —Nu. Nu aveam niciun motiv si fac asta. Mie mama imi Simiisese cate o vedere de peste tot pe unde se opri- spe drum. intr-una mi-a scris: ylati-mi in Bad- tends. Mi-e un dor grozav de tine“, in alta: ,Ma aflu & Muntele Rushmore, dar n-am ochi pentru niciun peesedinte. Nu vad in fata ochilor decat chipul tau. citima vedere a sosit la dou’ zile dup ce-am aflat ci sz se va mai intoarce niciodati acasi. Fusese trimis’ Coeur d'Alene, statul Idaho. Vederea ilustra un lac sBestu foarte frumos, inconjurat de brazi inalti. Pe sal vederii mama scrisese: ,Maine voi fiin Lewiston. Teiubesc, draga mea Salamanca Tree. (...] DMnte pe al cirui perete sunt sculptatechipurile a patru pre- —esauh in familie, acasa Unitatea I — Stri-strabunica mea a fost indianed Seneca‘, zicea mama, si sunt foarte mandra de asta. Nu era bagtinaga Seneca. Cuvantul indian inspira curaj sie mai elegant. La scoala, profesoara ne-a spus c& trebuie si fo- Josim termenul bastinas, dar eu eram de acord cu mama. Cuvantul indian sun mult mai bine. $i mama, sieu ne mandream cu faptul c& aveam sange indian. ‘Mama spunea c& de aici ni se trage aprecierea pentru darurile pe care natura ni le ofera si c& suntem mai aproape de pimant. ‘raducere din limba englezé de Tatiana Dragomir “ Indienii Seneca au trlt mult vreme th sudul Lacului Ontario ‘Asti, peste 10 000 de indieni Seneca tralese In Statele Unit, far ‘aproximativ 1000 in Canada, ‘| Prezinté, in cdteva cuvinte,relatia dintre Sal si bunicii ei. 2 Esti de acord cu parerea bunicii despre ce inseamna si fii mama? Motiveaz $+ exprimi parerea despre fiecare dintre acestia Sunici tai seamand cu ai Sipe cele diferite, i Sal? Construieste o diagram Venn pentru a le evidentia caracteristicile comune optiunea. 2 In fragment, sunt mentionate mai multe rude ale Lui Sal: tata, mama, bunica, bunicul. Scrie un paragraf in care De ce se mandreste mama lui Sal ca are sange indian? Ce valoare apreciazi cel mai mult oamenii din neamul © Prezinta-le colegilor intr-un mod original ceea ce apreciezi cel mai mult la familia ta. Poti face un desen sau © schema, poti mima sau canta, poti scrie cateva randuri, astfel incat sa redai cat mai bine ceea ce te face mandru/mandra de familia ta, Sigata si un bunic de mitioane de Alex Moldovan Rézboiul care mi-a salvat viata ‘leata, 0 pustoaicd de 12 ani, de Kimberly Brubaker are o familie mai putin Bradley sobisnuité: un tat’ plecat din tari, o mam8 cu pr ‘in aceasta carte vei descoperi ci, uneori ‘oameni care nu-ti sunt rude iti pot oferiingrijirea si dragostea pe care nu le gasesti in propria familie, Sieme de sinatate, o matusa enconformista si, mai ales, = bunic misterios, putred de gat. Olguta va trece prin -seenturiincredibite, care o oropie de cei din familie 19Unitatea I in familie, acasa Interculturalitate Lectia 6. Valori etice in legendele popoarelor 20 4. Unele animale, insecte sau pasari au semnificati mbolice. Noteaza, in caiet, cu ce asociezi albina si paian- jenul. Apoi compara asocierile tale cu acelea propuse de colegi. 2, Propune un simbol care crezi ci sugereaza ideea de familie. Poate f o figura geometrica sau o vietate. es 1 presiile. Transcri sionatin pasajul selectat. Fra odati o femeie si avea doi copii: un baiat si o fata, Copiii au plecat amandoi in tume, si-si caute de lucru, pentru cd mama lor n-avea putere Sai tie. Baiatul a intrat invatacel la un tesator de panza, iar fata cira pietre pentru zidari care faceau case. Dupa catava vreme, mama lor s-a imbolnavit de moarte si -a rugat pe un om din satul sau sa duca veste copiilor, Omul, dupa mult umblet prin lume, i-a gist pe baiat si pe fata. Baiatul era tocmai la raz boiul de tesut. $i cand i-a spus omul de cea venit, biatul raspunse: «Eu ce sé-i fac? Las’ sa moara, Be batrana sii-a sosit ceasul. Eu nu pot sa plec, Bam prea mult de lucru.» Sia rmas baiatul tot la rizboi sia fesut mai departe si n-a plecat. Pe fata a gisit-o omul suind schelele cu pietre in poala hainei. Si cand i-a spus omul de ce a venit, fata a lisat pietrele jos $i a inceput sa plang’ si a plecat intr-un suflet spre casa. ‘Mumé-sa, cand a vazut-o, s-a ridicat din pat si de multa bucurie i s-a limpezit sufletul; dar s-a facut neagra de suparare cand i-a spus ca baiatul na vrut sa vie. A luat capul fetei intre maini si a sarutat-o pe frunte si a zis: «Macar ca el a uitat de mine tocmai in ceasul mortii mele, eu va iubesc deopotriva pe amandoi. It iubesc sii iert. $i daca a ficut cu asta vreun pacat, si-ljudece Dumnezeu, che drept si puternic, si judecata Lui e fara gre- seala.» Asa a zis biata mam8, apoi sia lasat capul 2. Schimba jurnalul tau cu al colegului/colegei de banca 3, Care dintre personaje iti seamana: fata sau baiatul? Prezinta asemanarile si deosel 4, Cum explici faptul cd mama teste Legenda albinei sia paianjenulu.Foloseste jumatul cu dubla intrare pentru a-i nota gandurite si im- jn prima coloana pasajele care ti-au atras atentia si explica in a doua coloana ce te-a impre~ Vincent van Gogh, Tesitorul Si in clipa aceea, fata s-a facut albina, iar baia- tul paianjen. ‘Side atunci paianjenul taieste vesnic singur, fara frati si ford suror,si far paint. El fuge de lumina si vesnic igi tese panza prin locuri intunecoase, si e posomorat si suparat, iar oameniil urgisesc $i, ori- unde i afl iL fugaresc siil omoars. far albina de atunci e vesela gi toatl ziva zboara de pe o floare pe alta si traieste cu parinti ei si cu fratii si cu surorile la un loc. Oamenii o iubesc sio vad cu drag, caci ea cu totiimpartageste ce aduna si tuturor le da din mierea ei, iar casa ete fagurele cel galben ca soarele, si din ceara albinelor fac cres- tinii lumanarile pe care le aprind in ceasul mort sile pun sa lumineze sub icoana Maicii Domnului." Dupa o legendé culeasé de George Cosbuc i discutati despre impresile voastre de Lectura. le fata de personajul ales. iuboste pe amandoi copii la fel, desi acestia se poarta diferit fata de ea? 5, Noteazi, in caiet, trisdturile paianjenului si trésaturile albinei, aga cum rezulta ele din aceasta legenda. 6. Discuta cu 2-3 colegi despre semnificatia acestei legende. Puteti alege dintre variantele: 1 legenda explicd felul in care trebuie s te comport in familie; 1 legenda explica originea paianjenului sia albinei, 1 legenda explicd motivul pentru care mestesugul tesutului e important.