RESPIRATOR 1. CHIST AERIC + zone hipertransparente cu pereti subtiri, delimitate + solitare sau multiple ensiuni variabile, bine 2. EMFIZEM BULOS + transparente rotunde, net delimitate, cu dimensiuni variabile de la cativa milimetrii pana la mai multi centimetrii, + situate in orice parte a plamanului, ins& mai frecvent la vart si baze. 3. ATELECTAZIA PULMONARA + opaciatate omogena, micgorarea volumului pulmonar si toracic + Opacitatea are caractere retractile. Este atrasd trahea, mediastinul, cupola diafragmatica, peretele toracic, iar regiunea pulmonara respectiva este mai mica. + Radioscopie: se observa in timpul inspiratiei, pendularea medistinului c&tre atelectazie (semnul lui Holzknecht lakobson) 4, BRONSIECTAZIA + cordoane opace divergente de la hil spre bazele pulmonare (bronsii pline cu secretii), + imagini de cavitati chistice multiple sau cu nivel hidroaeric, + mici zone de transparent avand forma cifrei 8 sau in rozeta. + opacitate triunghiulara ca urmare a dilatatilor bronsice, modificairilor retractile ale parenchimului si pleurei ingrosate (triunghiul lui Rist si Besancon) + Bronsiectaziile cilindrice si cele moniliforme apar ca benzi opace liniare sau sinuoase, uneori neinsotite de ,frunzisul alveolar” + Bronsiectaziile ampulare si cele sacciforme apar ca niste cavitati pline, multiple, grupate in ciorchine. 5. PNEUMONIA ACUTA TIPICA + Localizarea de electie 0 constituie lobil inferiori + Opacitatea este omogena, + unica, + granitele lobare sau segmentare sunt respectate, + delimitarea poate fi neta, linia (cind s-a ajuns la scizuréfaza de hepatizatie rosie) sau difuz (cind nu s-a extins inca la intregul segment sau lob-faza de congestie alveolara si exudatie) + intensitatea este subcostald, + tesuturile din jur, volumul pulmonar si toracic ramin nemodificate + stadiul de hepatizatie cenusie: opacitatea devine neomogena producindu- se criza si inceputul fazei de rezorbtie,cand are loc o atenuare a intensitatii opacitatii precum si o micgorare a intinderii ei. 1Dupa rezorbtie, desenul pulmonar ramine accentuat cateva sptamani sub forma de desen in fagure 6. PNEUMONIA STAFILOCOCICA opacitati micro si macronodulare numar si forme sunt variabile (triunghiulare, rotunde, ovalare) diseminate bilateral, au un contur bine delimitat sau sters devin neomogene prin aparitia unor hipertransparente centrale (hiperinflatie alveolara), delimitate de un inel opac (balonizare) BRONHOPNEUMONIA opacitati de dimensiuni variate mai frecvent macronodulare, multiple localizate bilateral, asimetric, interesind mai ales regiunile perihilare $i bazale, tendinta opacitatilor este spre confluare intensitatea opacitatilor este subcostala cu centrul mai opac si diminuand spre periferie, structura este omogena iar conturul, de obicei sters (leziuni exudative). modificari de vecinatate: reactii pleurale (scizurite, pleurezii), marirea hilurilor (prin adenopatie), aderente pleuro-diafragmatice in raport cu dimensiunile nodulilor, se pot descrie urmatoarele forme de bronhopneumonie: cu opacitati miliare-numeroase opacitati mici, cu dimensiuni de 1,5-3 mm, diseminate in jurul hilurilor congestive si inspre baze cu opacitati met forma pseudolobara prin confluarea opacitatilor tn focare segmentare si mari ,3-10 mm, cu localizare hilar sau perihilar& 8. PNEUMONIA INTERSTITIALA (pneumonie atipica) Localizarea spre baz si segmentele posterioare; accentuarea uni-/ bilaterala a desenului hilar (hiluri in aripi de fluture) desen pulmonar mai accentuat (in retea), atat in vecinaitatea hilului cat si la distant’; prelungiri sub forma de cordoane opace care diverg de la hil spre baze (imagine in evantai) FORME RADIOLOGICE + Forma hilar — accentuarea desenului hilar evantai, in retea, in maciuca — opacitati nodulare mici de-a lungul traveelor bronho-vasculare - aspect reticulonodular infrahilar, realizand aspectul in + Forma macronodulara cu focare putine — opacitati (2 sau 3), omogene, de dimensiuni variate (5-10 cm diametru), de intensitate mica, difuz conturate, cu sediu bazal si in stransa legatura cu hilul;— _ aceste opacitati nu au tendinta la confluare: + Forma micronodulara diseminata — apare la copii si batrani; — aspectul radiologic este de sticl de geam mat, imagine de miliar& adevarata, bronhopneumonie cu opacitati mici 9. ABCESUL PULMONAR in perloada de constituire a pneumoniei supurative ; opacitate rotunjita, cu contur in general imprecis, fara adenopatie satelité, omogena, cu mici opacitati nodulare in jur. + opacitate sistematizat& cu topografie segmentara, de forma triunghiulara; de intensitate costala; in stadiul de supuratie colectat& + apare o imagine hidroaerica situata oriunde la nivelul campurilor pulmonare. in evolute prin rezorbtia procesului inflamator din jur, imaginea devine ovala cu axul mare vertical + constituit dintr-o zona transparenta situata deasupra unei zone opace, ele fiind separate printr-un nivel orizontal, care ramane orizontal oricum am inclina bolnavul CARDIO-VASCULAR 1. CONFIGURATIEAfectiunile diferitelor cavitati cardiace duc la modificarea formei cordului cu realizarea unor configuratii patologice cardiovasculare specifice: configuratie mitral, configuratie aortica, configuratie miocarditica, configuratie pericardica + Configuratia_mitrala este caracterizaté printr-o forma triunghiulara a cordului cu baza pe diafragm, varful in sus si este realizaté prin aspectul rectiliniu al marginii stangi + Configuratia aortica este configuratia in care exista o accentuare a butonului aortic, a arcului inferior stang si o adancire a concavitatii golfului cardiac. + Configuratia_miocarditic& este caracterizata printr-o marire globala a opacitatii cardiace, care are forma de triunghi isoscel, arcurile cordului sunt putin exprimate, iar pulsatiile cardiace slabe. + Configuratia pericardicé apare atunci cand cantitatea de lichid din sacul pericardic este mare. Opacitatea cardiacd este marita, triunghiulara, li de pulsatii, arcuri cardiace sterse fara modificari ale volumului in inspiratie si expiratie fortat. Pedicul vascular jingust. Unghiul cardiofrenic ascutit. + Modificarile pulsatilor cardiace constau in: modificri ale frecventei, ritmului (tahicardie, bradicardie, aritmie), amplitudinii, absenta pulsatiilor in anumite portiuni (zone mute) + Calcificarile apar in stenoza mitral, ateroscleroza coronara, pericardite, etc. 2. PNEUMOPERICARD Radiologic, in ortostatism, apare aspectul unui triunghi transparent de ambele parti ale opacitatii cardiace, delimitata lateral de foitele pericardului ingrogate, iar inferior de lichid 3. ANEVRISM DE AORTA opacitate de forma ovala, de marime variabila, care face corp comun cu aorta, fiind situata in partea dreapta a opacitatii mediastinale in cazul situatiei pe aorta ascendenta si in partea stanga si posterior, atunci cand sunt situate pe aorta descendenta, + Conturul net, uneori este sters, neregulat + Omogena pulsatila + mai tarziu devine neomogena si nepulsatil& DIGESTIV 1. OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRE in primele ore se observa aeroenterie care destinde intestinul ; + apoi imagini hidroaerice (4 - 6) ; + Contururile neregulate, mai vizibile la niv jejunului ; + Diametrul mare longitudinal si sunt dispuse etajat ; 4+ Localizate in centrul abdomenului. OCLUZIA LA NIVELUL COLONULUI + aerocolie progresiva care se opreste la nivelul obstacolului : + nivelele hidroaerice au localizare periferica si sunt foarte largi. PNEUMOPERITONEUL radiografille in pozitie verticala; + 0 zona transparenta semilunara, localizat sub una sau ambele cupole diafragmatice + Cantitatea de aer poate fi foarte mica aparand ca o linie discreta, curbliniara subdiafragmatica, sau foarte mare atingand o inaltime de 4-5 cm. 4. CORPII STRAINI RADIOOPACI + Obiectele metalice se evidentiaza prin densitate crescuta 5. IMAGINE DE CONTUR CU PLUS DE UMPLERE BARITATA + modificdri anatomopatologice parietale: relaxari sau tractiuni limitate parietale (diverticolii) si procese ulcerative de tipul nigei benigne sau maligne. a. Diverticolul: + congenital= expansiune parietal format din toate straturile peretelui organului afectat + castigat=expansiune parietala formata numai din seroasa sau mucoasa; pot fi de pulsiune, tractiune sau functionali Diverticolii de pulsiune au forma rotund - ovalara, contur net, baz de implantare mica, de obicei fiind pediculati, unici sau multipli; Diverticolii de tracfiune au o forma triunghiulara sau conica, conturul neregulat, cu o baza mare de implantare; Diverticolii functionali =tulburari de inervatie, cu slabirea musculaturii peretelui. CAnd presiunea intacavitara creste, apare radiologic 0 proeminenta diverticulara b. Nig&= imaginea bariului care a p&truns tntr-o ulceratie a peretelui unui segment al tubului digestiv. NISA BENIGNA este frecventa la nivelul stomacului si al bulbului duodenal, dar © putem intaini si la esofag sau intestin. Caracterele radiologice ale nisei benigne ‘sunt urmatoarele: niga benign proemina din conturul organului; este frecvent pediculata; contururi nete, de obicei regulate ; in jurul nisei existé o imagine lacunara regulata, data de edemul periulceros. La niga de faté, edemul apare ca o zona clara, inelara, realizand imaginea de cocarda; pliurile de mucoas& converg catre nis& si se pot urmari pand aproape de marginea nisei dupa tratament antiulceros, niga trebuie s se remit& complet.NISA MALIGNA este expresia radiologica a cancerului ulcerat + NU proemina din conturul organulu + este de obicei mare, fundul nisei poate fi rectiliniu, bombat, in platou sau neregulat. + _ Nisa poate fi situata in acelasi plan cu profilul conturului, ori sub acesta (niga incastrata) sau sa fie situata intr-un defect de umplere (niga in lacuna). + in jurul nisei maligne imagini lacunare, + pliurile mucoasel din jur sunt rigide,se opresc la distanta de nis&. 6. IMAGINE DE CONTUR CU MINUS DE UMPLERE BARITATA = imagini lacunare sau defecte de umplere LACUNA BENIGNA se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte : + forma geometric bine precizata (rotunda, ovala) ; + contururi regulate, nete + pliuri neintrerupte, impinse sau deviate ; + conturul organului afectat este pastrat, cu peristalticd prezenta ; + evolutia imaginii este lenté si nu afecteaz& starea general a pacientului. LACUNA MALIGNA corespunde formei vegetante a cancerului; + forma sa este variabila, + conturul policiclic, neregulat, sters. + La periferia lacunei se constatA imaginea de semiton, care trebuie tradus& radiologic printr-o zona de tonalitate intermediara intre cea a partilor moi si a opacitati bariului inconjurator; ea se datoreste stratului mai subtire de bariu intre peretele sAndtos si cel din jurul tumorii. + Pliurile de mucoasa, intrerupte la distant de lacuna, sunt rigide, dezorientate si nu dispar la compresiune. Semnele descrise se amplifica rapid de la un examen la altul, iar starea bolnavului este afectala profund, 7. CARDIOSPASMUL= contractura a jonctiunii esogastrice care intrerupe complet tranzitul + Portiunea terminal a esofagului este ingustata axial cu contururi netede + Umplerea se face de jos in sus. Exist’ lichid de staza + Esofagul supraiacent este dilatat uneori foarte mult + Cardia se destinde la un moment dat producandu-se evacuarea intregului continut esofagian (legea totul sau nimic)-> diferentiaz& cardiospasmul de achalazie 8. ACHALAZIA= stare de permanent contractie a cardiei care produce dilatarea esofagululi supraiacent. 9. DIVERTICOLII ESOFAGIENI + plus de substanta ce iese din contur si este legat de esofag printr-un pedicol + forma rotund-ovalara cand mecanismul de formare este prin pulsiune sau triunghiulara cand se formeaza prin tractiune + Este bine delimitat si are o structura omogena. 6+ bariul poate ramane in punga diverticulara cateva ore si, impreuna cu aerul, realizeaza un nivel hidroaeric + procesul inflamator - diverticulita - conturul formatiunii devine neregulat iar continutul neomogen. 10. CARCINOM ESOFAGIAN VEGETANT + imagine lacunara cu contur neregulat avand pinteni si semitonuri. + Ele sunt situate pe un contur al esofagului. + Peretele este rigid, pliurile mucoase sunt intrerupte. Cind tumora se extinde cuprinzand intreaga circumferin(&->stenoza: + este excentrica; + are un contur neregulat; + pliurile mucoasei sunt intrerupte, conturul superior si inferior protrud fn lumenul normal; + Tumora se poate ulcera si, in acest caz, apare niga in lacuna. Esofagul supraiacent este moderat dilatat. 11.CARCINOM ESOFAGIAN INFILTRATIV + ingroasa peretele esofagian -> stenoz& axiala: + cucontururi netede, regulate rigide + fr unde peristaltice + pliuri infiltrate, + Trecerea spre zona normal se face brusc, in treapta 12. ESOFAGITA CAUSTICA + Dup& aproximativ 6 luni de la ingestie, evolutia leziunii este completa, procesele de fibroza si scleroza determinand stenoza + ingustare a lumenului esofagian + Zona de stenozA cuprinde un segment lung, localizat de obicel sub stramtoarea aortica + Esofagul supraiacent este dilatat, in pilnie + De cele mai multe ori asociat cu stenoza antrala, uneori sunt stenoze multiple supraetajate 13. VARICELE ESOFAGIENE= dilatatli de tip varicos ale venelor esofagiene (derivatie colaterala in ciroza hepatica) + examenul cu bariu trebuie facut in pozitie Trendelenburg, cu manevra Valsalva + lacune multiple, bine delimitate avand dimensiuni variabile localizate in 1/3 inferioara a esofagulul aspect de ciorchine sau de fagure de miere. CAnd sunt localizate periferic, contururile esofagului sunt neregulate. 14, SCLERODERMIA + esofagul este, la Inceput, dilatat moderat, lipsit de unde peristaltice, cardia atona, permite producerea refluxului gastro -esofagian + Tranzitul esofagian este lent + Bariul impreuna cu aerul inghitit, realizeaz imaginea de esofag de sticl&. 715. STENOZA HIPERTROFICA A PILORULUI + 2 forme: congenital si adult. in forma congenitala, infantila: + Stomacul este dilatat + unde peristaltice adanci, frecvente, ineficiente. + Evacuarea este incetinita. + Canalul piloric este ingustat, alungit (1-2 cm), avand aspect de: > pilor in paranteze sprijinite, > de pilor intre paranteze cAnd muschiul piloric protrude in baza bulbului duodenal sau in antru 2 pilor in duble paranteze. in forma adulta semnele radiologice sunt asemAnatoare cu cele din forma infantil. 16. ULCERUL GASTRIC + Se localizeaza la nivelul micii curburi, in 1/3 medie + Modificarile radiologice constau in semne directe si semne indirecte Semnele directe: + prezenta nigei + Imagine de plus de substanta de contrast, corespunzatoare escavatiei peretelui gastric + Din profil imaginea iese din conturul ipotetic al stomacului + forma rotund - ovalara + dispusd, de obicei, perpendicular. + Din faté (ortograd), niga se prezinté ca un plus de SDC rotund, bine delimitat sau ca un inel radioopac cand are continut aeric. + Marimea nisei este variabila, de la cativa mm la 6-8 cm, + conturul ei este net, structura omogena. + Uneori, poate avea un continut aeric. + jn jurul nisei, exist& o reactie inflamatorie edematoasa care se vizualizeaz& cao linie lacunara (linia Hampton), bine delimitata, avand o grosime uniforma (gulerul ulcerului). Semnele indirecte sunt organice si functionale: + Incizura controlaterala= spasm al musculaturii circulare care apropie marea curbura de mica curbura (semnul indicatorului) + Gastrita hipertrofica + Spasmul segmentulut piloric + Rigiditatea segmentara, undele peristaltice se opresc la extremitatea superioara a zonei rigide si se continua la extremitatea ei inferioara. + Semnele functionale: hiperperistatismul, hipersecretia si tulburarile evacuaiii gastrice sunt cunoscute sub numele de triada Schlessinger.17.POLIPII GASTRIC! =tumori benigne + Ej pot fi unici sau multiplii. Se malignizeaza intr-un numar apreciabil de cazuri, de aceea polipoza este consideraté stare precanceroasa + formatiuni rotunde de dimensiuni variabile, bine delimitate, legate de peretele gastric printr-un pedicol mai lung care ji confera mobilitate, sau mai larg si scurt (polip sesil) + La examenul baritat, polipul poate produce o imagine lacunar cu pedicol de dimensiuni diferite (devine evident de la dimensiuni peste 0,5 cm), omogena, mobil. 18, TUMORILE GASTRICE MALIGNE. + Carcinoame: vegetante, infiltrative, ulcerative CARCINOAMELE VEGETANTE + mase tumorale in interiorul lumenului gastric. + lacuna care are un contur neregulat, + cu imagini de semiton + Jonctiunea cu peretele normal este distincta si formeaz un unghi ascutit. + Leziunea poate fi mica, dar poate ajunge la dimensiuni mari putand cuprinde 1/3 -2/3 din stomac. + Pliurile mucoasei gastrice sunt intrerupte la nivelul leziuni, iar peretele este rigid. + Tumora se poate localiza oriunde la nivelul stomacului, dar de cele mai multe ori preferai regiunea antral. CARCINOMUL INFILTRATIV + initial, procesul este limitat la o zona mica a peretelui + zona este rigid, nu participa la peristaltic’, undele ajung la extremitatea el proximala si se continua la extremitatea distal. + poate prezenta miscari de basculare, find asemanat& cu migcarea unei scanduri pe valuri, + CAnd procesul cuprinde circular peretele gastric, jumenul se stenozeaza stomacul devenind bilocular + Zona de stenoza este axial, contururile sunt netede, regulate, rigide, pliurile mucoase sunt infiltrate + Trecerea spre regiunea sdndtoasa se face gradual. in formele mai avansate: + infiltrarea peretelui intregului stomac = schirul gastric sau linita plastica maligna. + Stomacul este mult micsorat, tubular (microgastrie), volumul gastric este redus, peretii rigizi, pliurile infiltrative, undele peristaltice sunt absente. + Infiltratia sfincterelor le mentine destinse astfel incat evacuarea gastrica este accelerata. CARCINOM ULCERATIV + plus de substanta mare, cu contur neregulat intr-o lacuna, sau intr-o ingrosare prin infiltratie a peretelui19. ATREZIA DUODENALA + stomacul si duodenul, pina in portiunea atrezica, sunt destinse, au un continut mare de aer, restul abdomenului fiind radioopac (double-bubble sign) + Dupa administrarea de SDC, indexul radioopac se opreste la nivelul stenozei 20.DIVERTICOL! DUODENALI + pot fi congenitali (adevarati) - formati din toate straturile peretelui duodenal - si dobanditi reprezentand hernieri ale mucoasei prin punctele slabe ale peretelui + localizayi mai frecvent pe marginea interna a duodenului 1! $i il. + Dimensiunile lor sunt variabile intre 0,5 - 8 cm. 21, ULCERUL DUODENAL Se localizeaza in 90% din cazuri la nivelul bulbului si in 10% postbulbar. ULCERUL DUODENAL BULBAR Semnele directe: + NISA - este localizaté in 75% din cazuri pe fata posterioara, in 24% din cazuri pe fata anterioara si in 1% pe curburi. +O pata radioopaca bine delimitata, rotunda, avand dimensiuni variabile de la cativa mm pana la dimensiuni ce cuprind aproape toata fata bulbara, + in OAS nisa apare ca un plus de substanta ce iese din contur, localizaté pe una din fetele bulbare sau pe ambele (kissing ulcus). Semnele indirecte: + EDEMUL PERIULCEROS mai mult sau mai putin intins in suprafata, © inaltime redusa; imagine lacunara care circumscrie nisa. Pliurile mucoase sunt ingrosate si converg spre imaginea de nis, avand o dispozitie radiara. + Conturul bulbar — normal/ modificat prin imagini care intra (ancosa si incizura) sau ies din contur (diverticoli paraulceros!) + Semnele gastrice: hipersecretie, hiperchinezie si tulburarile evacuarii. + Semnnele pilorice: pilorul excentric nu centreaza baza bulbului Pilorul beant determina o evacuare rapid. © Spasmul piloric intarzie evacuarea gastrica. in faza finala, bulbul duodenal se deformeaza datoritA proceselor de fibrozé realizandu-se bulbul in trefla, trifoi, bulbul in jerba de flori, bulb in ciocan, bulb ftizic. ULCERUL DUODENAL POSTBULBAR: 10+ Se localizeaza la nivelul segmentului extern a lui DI si al 1/3 superioare a duodenului I + spasmul care ingusteaza mult lumenul duodenal + Nisa apare ca un plus de SDC rotund, bine delimitat. + Aspectul de ansamblu a fost comparat cu o margica insirata pe at& 22,POLIPI| DUODENALI + la nivelul bulbului + lacuna cu contururi netede, fixata de peretele duodenal printt-un pedicol 23.DIVERTICOLII INTESTINALI + Imagini de plus de substanta de dimensiuni variabile, legate de lumen printr-un colet prin care patrund pliurile mucoase. 24. MEGACOLONUL CONGENITAL ( BOALA HIRSCHPRUNG ) + Radiografia simpla abdominal evidentiaza o distensie marcatd a colonului cu aer si materii fecale. + Diafragmele sunt ascensionate 25.DIVERTICOLI| COLONULU! + pot fi congenitali, avand toate straturile peretelui colic, sau dobanditi- se localizeaza la nivelul anumitor segmente ale colonului (sigmoid) sau pe tot cadrul colic. + imagini de plus de substanta baritaté cu colet, au structura omogend, sunt bine delimitati. 26.POLIPII ADENOMATOSI + imagine lacunara bine delimitata cu pedicol mai larg sau mai ingust, mai lung sau mai scurt. + Conturul lacunei este lobulat la formatiunile peste 2 cm. + nici sau multipi + Dimensiunile polipilor sunt variabile 27.CARCINOMUL COLORECTAL in formele vegetant + imagine lacunara, la inceput mica, cu conturul net, care nu poate fi deosebita de un polip. + cand vegetatia are dimensiuni mari, lacuna are un contur neregulat, prezinté semitonuri si pinteni sau ulceratii, este atasatA unei margini a colonului + cand formatiunea se dezvolt circumferential, se produce o stenoza excentricd cu contururi neregulate, pliuri intrerupte, realizindu-se 0 imaginea in ,cotor de mar”, + tumora se poate invagina in portiunea s&natoasa a colonului realizand imagine in ,pantalon de golf" + Carcinoamele plate sunt rare; apar ca defect unilateral al conturului Formele infiltrative : + stenoza axial cu contur neregulat + pliurile mucoase sunt infiltrate, peretele intestinal rigid. ilRENAL 1, UROGRAFIA INTRAVENOASA (PIELOGRAFIA DESCENDENTA) + utilizeazA substante de contrast iodate hidrosolubile ionice th concentratie mare (Odiston 75%, Urografin 76%) sau nonionice (Ultravist, lopamiro, Omnipaque) + intre 1-4 minute= timpul nefrograficinefrograma se opacifiaz omogen corticala renala ; Se apreciazA dimensiunea, forma, pozitia, orientarea, conturul renal © Conturul renal trebuie sa fie net, regulat, liniar-arcuat + 5-15 minute= timpul urografic © se opacifiaza progresiv, sistemul pielo-calicial renal si ureterele se fac aprecieri asupra grosimii corticalei (mAsurarea indexului parenchimatos - valori normale= 2-3,5 cm), structurii sistemului pielocalicial, eventualelor anomalii congenitale sau dobandite ale sale. + 15-30 minute = timpul cistografic/cistografia > Se opacifiaza progresiv vezica urinara 2. MALFORMATIILE CONGENITALE RENALE A.De numar, B. De marime; C. De forma; D. De sediu; £. De dezvoltare a parenchimului renal A. DE NUMAR 1. Rinichiul unic congenital + consecinta fie a aplaziei, fie a ageneziei renale unilaterale, Aortografia face diferenta dintre ele: in agenezie, de aceeasi parte, lipseste artera renal& far tn aplazie exist& un rudiment arterial. + Rinichiul unic este de forma, dimensiune si functionalitate normale 2. Agenezia si aplazia renala bilateral sunt incompatibile cu viata, de la nastere. 3. Rinichil | +pot fi unilaterali sau bilaterali 12+ talie mai redusa ca cei normali si au o functie excretorie normala, scazuta sau absenta; +au capsuld proprie si vascularizatie aparte. + Diagnosticul diferentjal se impune cu rinichil dubli, care constau din prezenta unei mase renale, uni sau bilaterale, cu capsula comuna, cu doua sisteme pielo-caliciale si doua uretere (bifiditate pielo-calicio-ureterala); ureterele sunt duble pe toata lungimea lor sau pot fuziona pe traiect (ureter dublu "in Y"). Rinichii dubli au o functie excretorie normala. B. DE MARIME 1. Rinichiul mic congenital (hipoplazic) + este redus la scara, proportional, + cu sistem pielocalicial miniatural, dar distinct si cu functie excretorie normala. + Trebuie diferentiat de rinichiul mic dobandit (pielonefritic, glomeruloneftitic, vascular sau hidronefrotic), care este intotdeauna cu o functie excretorie alterata sau abolita, avnd si modificarile structurale parenchimatoase si caliciale caracteristice etiologiei respective 2.Rinichiul mare congenital (hiperplazic) este foarte rar, + Bilateral, se intalneste la rinichii dubli. + normofunctional si se va diferentia de alte cauze congenitale sau dobandite de rinichi mare (polichistoza renal, hipertrofia renala compensatorie dupa nefrectomie controlaterala, hidronefroza stadiul | si). C. DE FORMA 1. Persistenta lobulatiei fetale + este 0 malformatie asimptomatica, decelabila urogratic sau/si arteriografic, in faza nefrografic’. Rinichiul are functie excretorie normala + Se va diferentia de alte afectiuni renale cu modific&ri de contur (boselat), cum ar fi: polichistoza renal, tumorile, pielonefrita cronic&, rinichiul multichistic 2Rinichi = fuziunea rinichilor la nivelul polilor inferiori printr-un istm fibros sau parenchimatos. + Rinichii sunt malrotati, avand axul longitudinal inversat (ablic de sus in jos si din afar inauntru), + Bazinetele si calicele sunt dispuse in plan frontal sau lateralizate + ureterele se nasc din mijiocul sau marginea laterala a rinichilor si pot fi comprimate de istmul de fuziune + la urografie se deceleaz& frecvent fie hidronefroza, fie leziuni de tip pielonefritic, sau litiazé renala. Anomalia se poate releva si imagistic, in special prin ecografie si CT. 13D. DE SEDIU 1, Malrotatia renal + la urogratie, bazinetul este asezat in plan frontal, fie anterior, fie posterior + ureterele se formeaza in mijiocul masei renale 2, Ectopia renal poate fi: +inalt& (rinichiul intratoracic), sincrucigata rinichiul se dezvolt& in partea opusa, de obicei in regiunea lombara inferioara > ureterul incrucigeaza coloana vertebrala, orificiul ureteral avand sedilul normal la abusarea in vezica urinara. +Joasa (rinichiul ectopic pelvin), uni- sau bilaterala +Urografic, rinichiul prezint& anomalii structurale pielo-caliciale, este deseori hipoplazic si hipofunctional; ureterul este alungit, scurtat sau incrucigeaz& coloana vertebral, in functie de tipul ectopiei +Arteriografic, si artera renal este ectopic&, corespunz&toare cu gradul ectopiei +Cea mai frecventa forma este ectopia pelvina, care trebuie diferentiaté de ptoza renala (ureterul are lungime normala, dar este pluricudat, “in brat de sifon’; artera renal este normal implantat&, dar alungit& si cu traiect oblic in jos; freevent se asociaz& uropatie obstructiva). E. ANOMALIILE DE DEZVOLTARE A PARENCHIMULU! RENAL 1. Chistele renale simple «situate in corticala si pot proemina fie spre exteriorul conturului renal, fie spre medulara (chiste parapielice). +Sunt rotunde, cu contur propriu, bine delimitate, de dimensiuni variabile (de la 2mm la 10 cm). +La urografie, sistemul pielo-calicial este amprentat si dislocat de chiste. +*Diagnosticul diferential cu cancerul renal sau alte tumori benigne renale este posibil prin arteriografie renal (zone avasculare, cu arterele intraparenchimatoase comprimate si deplasate in afard, in jurul chistelor), ecografie (Imagini rotunde, transsonice, cu perete propriu), sau prin CT (formatiuni hipodense de tip lichidian, rotunde, bine delimitate, in corticala renal) 2.Diverticulul calicieal + anomalie parenchimatoasa asimptomatica + la urografie, se prezinté ca un plus de substanta de contrast de forma rotund-ovalara, ce se deschide print-un pedicul ingust intr-o cupa caliciala. 14+ Peretii diverticulului si conturul calicelui sunt liniare, regulate, iar umplerea si golirea pungii diverticulare sunt sincrone cu restul sistemului pielo-calicial + in interiorul diverticulului se pot forma microcalcificari, + Diagnosticul diferential se face cu caverna tuberculoasa renal& 3.Polichistoza renala + anomalie genetica cu transmitere ereditara autosomal-recesiva, + bilaterala, relativ simetricd intreaga mas renala este inlocuité progresiv de numeroase formatiuni chistice. + urografic, rinichii sunt mari, cu contur neregulat, boselat, iar sistemul pielo-calicial este complet distorsionat, cu secretie intarziata, simetric, bilateral + Arteriogratic, arterele intraparenchimatoase sunt gracile si distorsionate, circulatia este sdraca, in schimb arterele renale sunt normale pana la hil. + Aspectele ecografice si CT sunt de asemenea, caracteristice (examenul CT depisteaz mai ales hemoragia intrachistica).. + Diagnosticul diferential se impune cu rinichiul multichistic, maladie congenital, dar nu si ereditara, care este frecvent unilateral (cAnd este bilaterala, este asimetrica) si in care functia renal nu este afectata; 4.Rinichiul in burete (maladia Cacchi-Ricci) + La radiografia renala simpla se disting microcalcificari renale bilaterale in medulara (in tuberculoza renala calcificarile sunt corticale si grosiere, unilaterale sau bilaterale asimetrice), + la examenul urografic dilatatiile tubilor uriniferi pot lua aspect de: penson de barbierit, evantaie, ciorchini, mozaic, buchete de flori si afecteazi ambii rinichi, simetric; excretia substantei de contrast este normala. 3. LITIAZA URINARA + Calculii urinari pot fi radioopaci, radiotransparenti si micsti + Calculii de dimensiuni mici (sub 1 cm) migreaz& din sistemul pielo- calicial pe ureter, spre vezica urinara + semn radiologic indirect- scolioza lombara cu concavitatea spre partea afectata Calculii radiotransparenti se prezinta la urografie sub forma unor lacune in c&ile excretorii renale sau extrarenale si care trebuie diferentiate de tumorile de uroteliu si de cheagurile de sange din caile urinare + Litiaza vezicii urinare poate fi primara sau cu calculi migrati din caile urinare superioare. Cea primara apare pe fondul stazei urinare vezicale din adenomul periuretral si sunt mari, rotund-ovalari, cu contur net, regulat 154, HIDRONEFROZA * Staza urinara cronica Radiografia renal& simpl&_rinichi marit de volum si, uneori, calculul obstructiv incriminant situat pe ureter La urografia cu doze mari de SDC- rinichi hipofunetional, cu intarzierea secretiei, cu opacifierea slaba a sistemului pielo-calicial + Caile excretorii renale sunt ectaziate, cupele caliciale sunt aplatizate sau eversate se disting trei etape ale evolutiei hidronefrozei: > Stadiul | - cand se observa un rinichi marit de volum, cu ectazie moderata a grupelor caliciale, cu index parenchimatos normal, cu secretie cvasinormala. > Stadiul il - rinichi marit, cu ectazia si aplatizarea si apoi, balonizarea calicelor, bazinet dilatat, cul sc&derea progresiva a indexului parenchimatos; rinichiul este hipofunctional. Stadiul Ill - atrofie corticala extrema, chiar pana la 0, calicele si bazinetul sunt mult dilatate si tind sa formeze o punga excretorie unica, prin confluare; rinichiul este usor micsorat (rinichiul mic hidronefrotic), nefunctional sau cu secretie mutt intarziata. 5. RINICHIUL MUT UROGRAFIC * uropatie obstructiva + diferentiat de : rinichiul unic congenital,rinichiul unic chirurgical, ectopia renala, rinichi cu cavitati excretorii spastice. + Diagnosticul se trangeaza prin ecografie, CT abdominala si urografie iv. intensiva si arteriogratie renala. 6. CANCERUL RENAL PROPRIU-ZIS (PARENCHIMATOS) + Cele ce se dezvolta periferic (mici, 1,5-2cm) produc boselarea localizata a conturului renal, uneori cu aspect neregulat, anfractuos + Tumorile mai mari, prezint& deseori calcificari amorfe, grosiere, neregulate, care se vad chiar la radiografia renala simpla + Examenul urografic va arata dislocari si compresiuni ale tijelor caliciale si calicelor, amprentari bazinetale + Tumorile ce se dezvolt& medio-renal produc indepartarea grupelor caliciale intre ele - “semnul ghearei". + Cancerul polului renal inferior determina o impingere mediana, spre coloana lombard a ureterului proximal Tumorile de dimensiuni mari, produc invazia sistemului pielo-calicial, moment care, urografic, se traduce prin amputarea calicelor si bazinetului, lipsa lor de umplere cu substanta de contrast, precum si lacune cu contur anfractuos, neregulat 167. CANCER VEZICAL + imagini lacunare, neomogene, cu contur neregulat, cu semitonuri si pinteni marginali, aspecte tipice pentru orice tumora vegetanta care se dezvolta intr-un organ cavitar + tumora poate invada ostium-ul ureteral->la urografie se va obseva uretero-hidronefroz& sau rinichi mut, care coexist cu imaginea lacunard vezicala homolaterala. OSTEO-ARTICULAR 1. LEZIUNI ELEMENTARE + A.Leziuni elementare prin deficit de fesut osos- oasele devin radiotransparente, canalul medular este largit, compacta subtiata. Osul spongios devine mai transparent, ochiurile dintre travee mai largi, traveele sunt mai fine. + Lipsa atat a substantei anorganice cat si a celei organice - osteoliza Radiologic apare o lips de tesut osos (gaura in os). © periferica, de dimensiuni mici, se numeste carie osoas: © centrala se numeste cavern osoasa. © Zona mic& de osteoliza din epifize, bine delimitata poarta numele de geoda. * B.Leziuni elementare prin exces de fesut sos + C&nd procesul are loc in structurile spongioase, traveele se ingroasa, ochiurile spongioasei diminua si, in final osul devine radioopac fri nici o structura, + Cand depunerea de os are loc la nivel diafizar, aceasta se poate face pe seama endostului (endostoz) sau a periostului (periostoza). + Endostoza= compacta osului este ingrogata, canalul medular este ‘ingustat, neregulat, uneori obstruat partial sau total. Ww+ Periostoza consti in formarea de os inafara compactei prin iritarea periostului. Radiologic apar depuneri osoase extern de compacta, ca un mangon, ca lamele suprapuse sau spiculi de diferite forme si dimensiuni dispuse perpendicular sau radiar; alteori osul se dispune anathic in partile moi. + C.Leziuni_elementare prin exces si deficit simultan de tesut osos — osteonecroza (septic sau asepticd) determina 0 zona de osteoliza in jurul unui sechestru osos (parte de os izolat& circulator), cu reactie periostal pe un fond de osteoporoza regionala. 2. OSTEOGENEZA IMPERFECTA PRECOCE + fracturi spontane care apar dinaintea nasterii, calota craniana foarte subfire cu consistent inegalé (mar putred), fontanele largi, prognostic rau (rareori ajung la 20 de ani) 3, OSTEOGENEZA IMPERFECTA TARDIVA + oasele sunt subtiri, demineralizate, se fractureaz& ugor chiar la migcari normale. + dupa primul an mai ales la membrele inferioare, talia este normal 4.BOALA EXOSTOZANTA OMBREDANNE= dezvoltarea unor formatiuni exostozice osteocartilaginoase + una sau mai multe excrescente osoase care se continua cu corticala si spongioasa osului pe care se dezvolt& 5. OSTEOPETROZA(boala oaselor de marmura) + la nivelul oaselor lungi, compacta este mult ingrosata, canalul medular ingustat chiar disparut, extremitatile ingrogate in maciuca. La nivelul metafizelor se observ benzi transparente alternand cu benzi opace. + corpii vertebrali se vad trei zone: doua de osteoscleroza (superior si inferior) care incadreaz& o zona de structura osoasa normala. Nucleil epifizari apar tarziu si prezinté 0 zona de osteoscleroz& accentuata G&urile optice sunt ingustate. 6, RAHITISMUL. + Rahitismul precoce apare la sugarul de 6-8luni + semnele radiologice apar mai caractetistice la extremitatea inferioars a radiusului si cubitusului sau la tibie, se efectueaza radiografii ale antebratelor si gambelor pe care se evidentiaza urmatoarele: 18+ Zona provizorie de calcificare se lateste, ia forma de cupa cu concavitatea spre epifiza, devine neregulata, zimtata, osteoporotica, uneori stearsa pana la disparitie; + Cartilajul de conjugare este latit, neregulat delimitat astfe! incat nucleul de osificare epifizar este indepartat de diafizé. Nuclei de osificare epifizari apar tarziu si sunt decalcificati. + La nivelul diafizei are loc o decalcificare care duce la subtierea corticalei, incurbari ale oaselor, fracturi pe os patologic, largirea canalului medular + Rahitismul tardiv apare la copii intre 8 — 15 ani, se localizeaz’ la coloana vertebral, sold (coxa vara), genunchi (genu valgum) + Semnele radiologice sunt asemanatoare cu cele din rahitismul precoce — zona de calcificare provizorie este létita, cu contur sters si neregulat, in forma de cup, metafiza se lateste, cartilajul de conjugare se ingroasa, diafiza se decalcific’, compacta se subtiaza, oasele se deformeaza si se fractureaza. 7. BOALA PAGET + deformari osoase si modificairi de structura monostice sau poliostice + evolueaza in doua faze © prima faza este caracterizata printr-un proces de demineralizare neuniforma > faza a doua asistim la un proces de depunere de os care ‘ingroasa traveele, care sunt dispuse anarhic, modificand arhitectura normalé a osului luand un aspect “fasciculat sau floconos* + Tibia: La inceput ea prezint& latirea extremitatii superioare, apoi se produce 0 modificare a arhitecturii normale, in sensul ca strucutra osoas normal este inlocuité cu o structura fibrilard, osul find ingrosat, canalul medular disparut si creasta tibial se incurbeaza anterior. + Craniul :este marit(semnul palariel), oasele ingrosate, cu aspect vatos (zone de osteoscleroz’ cu contur difuz alternand cu zone de osteoliza) ~ aspect ce se observa gi la alte oase late + Vertebrele sunt marite de volum, cu structura fibrilaré, uneori cu aspect vatos, uneori cu condensare completi — vertebra neagra pagetica, + Oasele bazinului au un aspect fibrilar grosier, scAmosat 8. FRACTURILE OSOASE + se confirma sau se infirma prin radiografii in cel putin doua planuri perpendiculare unul pe celalalt. Pe radiografii se descriu: — Solutia de continuitate completa, incompleta (fisura); = Numarul linilor de fractura, unica, multipla (cominutiva); 19— Localizarea liniei de fractura; — Traiectul fracturii (transversal, oblic, lemn verde, ete); — Situatia fragmentelor osoase (in ax, dislocari, telescopari, situatia articulatiei), = Structura osului fracturat (normal sau patologic), — Evaluarea repunerii in ax, formarea calusului, rezultatul final; = Compiicati. + doua categorii: fracturile oaselor normale si fracturile pe os patologic Fracturile_oaselor_normale- diagnosticul=radiogratie de fata si de profil descriindu-se lipsa de continuitate, sediul, aspectul, situatia fragmentelor. Decolarile traumatice ale epifizelor sunt fracturi care intereseaza cartilajul de conjugare la copii. + formarea calusului si vindecarea fracturii: © La inceput apare calusul fibros - fin voal intre fragmentele fracturil care apoi se calcifica - calus osos. © In fracturile cominutive, unde avem mai multe fragmente osoase, trebuie s& urmarim, pe radiografii, dac& toate fragmentele sunt in contact si iau parte la formarea calusului, Dupa formarea calusului, radiografia ne arat& marimea lui, forma, structura calusului si axul de vindecare a osulul Fiactura pe os patologic (tumor benigne, metastaze, tumori maligne, inflamati, etc.) se poate produce spontan sau dupa traumatisme minime. Examenul radiogratic stabileste diagnosticul de fractura si pe cel al bolii osoase favorizante. Pseudartroza- Radiologic se observa rotunjirea fragmentelor osoase fracturate, inchiderea canalului medular, mentinerea solutiei de continuitate 9, TUMORI OSOASE BENIGNE ~ chist osos solitar —osteom — osteom osteoid — fibrom, mixom, lipom, hemangiom CHISTUL OSOS SOLITAR + zona de osteolizd unica localizaté la metafiza proximala a tibiel femurului, humerusului + forma ovalara, rar cu septe in interior. + subtiaza corticala, are contur net si se opreste la cartilajul de crestere. OSTEOMUL + la oasele calotei (frontal, etmoid, maxilar) + zon& de osteoscleroz4 rotund ovalaré cu contur net, structura omogena. OSTEOMUL OSTEOID + Se dezvolté in compacta diafizaré a oaselor lungi (tibie, femur, humerus) 20ANC are dou& zone distincte: un nucleu central de osteolizd (nidus) cu diametrul de 4-5 cm (compus din fesut conjunctiv vascularizat) si o zona perifericd de osteoscleroza. IGIOMUL OSOS la oasele cu vascularizatie bogata (corpi vertebrali, craniuy, coaste, omoplat si, foarte rar, la oasele lungi) tumor cel mai frecvent monostica, foarte rar se localizeaza la 2-3 oase. corpul vertebral este mérit in volum; structura este modificata, traveele osoase au ochiurile mari dand un aspect de fagure de miere sau de retea. Discul intervertebral este normal. FIBROMUL OSOS la nivelul mandibulei, a osului frontal, maxilarului superior, rar la oasele lungi Se poate dezvolta in centrul osului sau la periferia lui si se prezint& ca 0 zona de osteoliza. 10. TUMORI OSOASE SEMIMALIGNE-TUMORA CU MIELOPLAXE(cu celule gigante - osteoclastom) 1, osteoclastomul central — apare ca 0 zona de osteoliza epifizard cu margini net delimitate spre partea sanatoasa a osului. — Pe m&surA ce se dezvolta, lateste si deformeaza epifiza, subtiaza corticala dand osului un aspect suflat. —_ in interiorul osteolizei se gasesc travee osoase de diferite marimi care compartimenteaza cavitatea dnd un aspect de bule de spun. ~ Corticala nu este intrerupta, periostul nu este ingrosat si nu sunt invadate partile moi atat timp cat tumora este benigna. Ruperea corticalei este semn de degenerare maligna. osteoclastomul periferic — se dezvolta in cortical si evolueaza spre centrul osului - Corticala este distrusa — zona de osteoliza septata care rupe corticala osteoclastomul cu puseuri osteolitice + septurile sunt osteolizate rezultand 0 zona de osteoliz4 chisticd dar localizata in epifize. osteoclastomul cu fracturi se prezinté ca o osteolizd septaté cu fractura pe os patologic 11, MIELOMUL MULTIPLU + Se localizeaza la oasele late ~ craniu, bazin, coaste, vertebre, clavicula, stern, omoplat ~ rar la oasele lungi + Pentru un diagnostic complet este nevoie de radiografia mai multor oase, au+ La nivelul craniului se evidentiazA zone de osteoliza rodunde de dimensiuni variabile in jur de 10mm cu contur net aratand ca niste gduri facute cu burghiul. + Lanivelul coastelor apar numeroase zone de osteolizA, coastele sunt ingrosate, corticala este subtiatd sau distrusa si pot aparea multiple fractuti + La nivelul coloanei vertebrale, leziunile intereseaza la inceput una sau mai multe vertebre izolate care prezinté o intens& decalcificare apoi aparand zone de osteoliza. Corpii vertebrali se prabusesc, iau aspect cuneiform, se produc fracturi si cifoze. + La oasele bazinului se gasesc deseori zone de osteolizd rotund ovalare ce ajung de dimensiuni mari. + La oasele lungi, rar afectate, se evidentiazé osteoliza centrala sau in cortical 12, TUMORI METASTATICE OSOASE Tumorile metastatice osoase se dezvolt& prin doua modalitati: 1. prin invadare de vecinatate (contiguitate); 2. prin diseminare la distanta. + Metastazele prin contiguitate apar in special in cancerele fetei sau ale extremitatilor unde, prin extindere, ajung la os producand osteoliza. + Metastazele prin diseminare la distant sunt cele mai frecvente. Tumora primar& este cunoscuté sau nu se cunoaste punctul de plecare. + Deobicei sunt multiple, mai rar unice + se dezvolta in orice parte a osului, in epifize, metafize sau diafize dar sunt mai frecvente in oasele late - craniu, bazin, coloana. Tumorile metastatice sunt de trei tipuri in functie de leziunile pe care le produc: “forma osteolitica -leziuni de osteoliza de diferite forme si marimi, de cele mai multe ori cu contur difuz ce se pierde in tesutul osteoporotic din jur. “forma osteosclerotica se localizeaz& pe oase late - coloana, bazin, craniu. Oasele apar ingrosate, cu zone osteosclerotice diseminate de forma rotunda sau neregulata avand rezistenta scazuta cu fracturi. “forma mixt& este cea mai frecventa. Pe acelasi os apar alat zone de osteoliz& cat si zone de osteoscleroza. 13, POLIARTRITA REUMATOIDA + in primete luni de la debutul clinic, radiografiile sunt normale. + Ulterior apare o tumefiere a partilor moi, osteoporoza segmentara care se va insoti de mici zone de osteoliz’ (geode) subcondrale th epifize. 2214, Prima geoda apare tn epifiza stiloida a ulnei, apol in oasele carpului si oasele scurte de la maini si picioare. in evolutie leziunile crese in dimensiuni, suprafetele articulare se distrug, spatiul articular se ingusteaza si, in final apare anchiloza carpului sau tarsului Articulatiile degetelor se deformeaza, apar subluxatii datorité sclerozei inegale a ligamentelor, capsulei si atrofillor musculare faza de anchiloza deformanta aspectul de mana de ghiara, degete in ciocan, deviatie cubitala, mina in cap de lebda. La nivelul articulatiilor mari (genunchi) se produce initial 0 demineralizare accentuat, apoi dispare spatiul articular, suprafetele articulare sunt deformate si se produce anchiloza ca sila articulatiile mici. SPONDILITA ANCHILOPOETICA Debutul este la articulatiile sacroiliace apoi se extinde la coloana vertebrala si, rar, la articulatiile mari Radiografia articulatillor sacroiliace evidentiaza: 2 osteoporoza subcondrala a suprafefelor articulare care devin neregulate, cu limite sterse, difuze cu spatiul articular largit. la sacru si osul iliac pe care apar si mici zone de osteoliza (geode Ulterior apare osteoscleroz’ a suprafetelor ‘ingusteaz& pana la anchiloza completa sacroiliac’. Leziunile sunt bilaterale simetrice. se extind la nivelul coloanei lombare, dorsale si cervicale. Corpii vertebrali devin osteoporotici, se remodeleaza, marginile anterioare devenind drepte La inceput se calcifica apoi se osifica inelele fibroase discale realizand punti osoase fine intervertebrale (sindesmofite). Spatiile intervertebrale apar astfel inchise lateral, coloana in ansamblu luand aspectul de ,trestie de bambus”. Calcificarea ligamentelor interspinoase, a ligamentelor galbene si a articulatillor interapofizare realizeazA semnul celor 3 linii de tramvai. coloana poate lua 2 forme: - forma rectilinie (Strumpel-P.- Marie )- coloana este dreapta si rigida, - forma eifoticd (Bechterew) - cifoz dorsala cu rigiditatea coloanei. Radiografia coxo-femurali si scapulo-humeralé- osteoporozi si ingustarea spatiului articular. ulare, spatiul se 2315. ARTROZELE + se dezvolt mai intai la cartilajul articular apoi se extind la restul {esuturilor articulare: osul subiacent, sinoviala, capsula. Semnele radiologice ale artrozelor sunt + pensarea spatiului articular, + osteoscleroza suprafefelar articulare cu + osteoporoza subcondrala si osteofite marginale + Supratetele articulare osoase se deformeaza, se turtese, isi pierd forma anatomic normal + in spongioasa apar deseori formatiuni chistice. Artroza se localizeazA mai freevent la nivelul articulatiilor mari: coxo-femurala, genunchi, coloana vertebrala ins se pot dezvolta si la articulatiile mici. Artroza coxo-femuralé (coxartroza) poate fi primitiva (cénd apare pe o articulatie configurat&é anatomic normal) si secundara (apare pe o articulatie patologica — osteocondrita juvenila, Iuxatie congenitala, afectiuni inflamatorii. Semnele radiologice incipiente depind de forma si localizarea procesului in articulatia coxo-femurala: + forma polara superioar in care se produce ingustarea spatiului articular jn partea superioara si osteoscleroza suprafetelor articulare la acelasi nivel cu aparitia de osteofite in partea superioara a sprancenii cotiloide; + forma polara inferioaré cu aceleasi simptome situate insa la partea inferioara a articulatiei; + forma centrala in care capul femural se infunda in cavitatea cotiloida cu pensare de spatiu si osteoscleroza in oglinda; + forma atrofica in care predomina osteoporoza cu deformari accentuate ale oaselor participante la articulatie. in stadiile avansate capul femural este turtit deseori |uand aspect de ciuperc sau tampon de locomotiva, cul zone de osteoliza in capul femural sau/si in coxal cu osteofite marginale, cu pensarea articulatiei (niciodata nu se produce anchiloza). Artroza genunchiului (gonartroza) + primele modificari apar la articulatia femur-rotulé: reducerea spatiului articular si osteofite(Rx de profil) + La hivelul articulatiei femuro-tibiale se evidentiaz’ pensarea inegala a articulatiei, derotunjirea suprafetelor articulare, largirea si alungirea spinelor tibiale prin osteofite, scleroza suprafetelor articulare, aparitia de formatiuni pseudochistice in platourile tibiale, osteofite. 2425