Tatiana Turchind PSIHOLOGIE CLINICA (MATERIAL DIDACTIC) “Aprobat de Catedra de Psibologie si Pedagogie a Facultiit de FilosofiesiPsthologie, Universitatea de stat din Moldova Redactor: Ecaterina BAbAHU CUPRINS. CUVINT INTRODUCTIV... CAPITOLUL I Psihologie clinic: sferd gi continut 1.1 Lvoare etimologice gi accepfiuni ale pshologie clinice..u. 4 1.2 Aupra istorii orentrilorpbologic clinic. m6 15 Cone converge dine piologi tins sale discipline. a9 CAPITOLUL I Statutalpsihologulia clined 21 Conjure aio potions Aintte mesic $i pstholog, sen 8 22 Cine sunt psologi linicieai. 7 2 23 Statutol psihologuul in echipa terapeuticd 2 24 Problema specific palo lain nn 23 2.5 Funoile psibologulieitici9§nsuesnrnnsmnnnnnnnne 3S APITOLUL 1 Fondren erect apsilgie ctince 31 Abordarea dinamicd. 32 Abordarea comporiamental. 33 Teorile existentialist : : 3.4 Emergenga perspectveieelectee.. 40 CAPITOLUL IV Depresia din perspectonpsihologle clinice 4:1 Fenomenologia si accepiuni ale depesiet 2 42 Simptomatologia depresie.wn.nminnnnne 9 43 Casieare tbr depres 7 44 Epidemiologia depresii... eras 4.5 Debutal depres nnn 60 46 Btiologa depres “61 47 Teo ale depres oCAPITOLUL V Taiburdri ancioase 5.1 Fenomenologia anxieai... 5.2 Clasificarea ansietti.. 53 Porsonalitatea anxiowst. 5.4 Teorii ale anxeti CAPITOLUL VI Pulburari de personalitate 611 Tulburrie de personalitate ~ concept iclasifiar.. 6.2 Princpalele tulburer de personae... 6.3 Ale catego de tulbursr de personalitate 108 12 CAPITOLUL VII Complesitateafenomenuuagresinn 174 Teor psbiodinamice gi formularea neoasociafonisth... 131 ‘72. Aggesvitatea din punct de vedere al teoriei inv ‘sociales sociabcognitve.. zs 71.3 Perspectiva personologi a agresivitii. ‘4 Agresivitate la copii adolescent. 75 Agresivitateaadufjilor. CAPITOLUL VILL Puhologie si sulcidologie 8.1 Problematica actual fenomenutui sucidan woes 153 18.2 Semnificaia fenomenuli sucidar. enn ry 8.3 Carateristieile comune ale suicidal cmon 156 [8.4 Supoaifi etiologiceasupen suicidal nnnennonse 157 85 Sinveidere la copii adolescenf ciderea la bari ‘cUuvINT INTRODUCTIV © viziune retrospectivd supra psihologiei clinice ca domeniu de asistens si cercetae permite consatsrea unci disciplini relativ recente. fate perioadi sound de timp psihologia clinicd gia extins propsgarea cimpuli stu ta ‘majoritate trilor unde psibologia prosper. Psihologia clinick a devenito realitate necesarh si tn Moldova. Psinologia clinica reprints, de fapt, un cimp de cconogtinge si abiltifi oriental spre asistensa persoanelor probleme de onlin persona si relaional, cogniti, afetiv gi comportamental in scopul realiziit uneiadaptiri mai adecvate in condi impuse de existent Lucrarea de faj2 gi-a propus s8 fact o incursiune ia scest domeniu. Temata Iucrivi cupeinde cole mai esenyiale subiecte din cadrul pikologieicince. ima parte a lucrisit are drept scop de 2 prelimina cittora cu problemele generale legate de domeniv: coofintal, specificul, fundatul teortic al psihologiei clnice. Tste evidentat gi statu psibologuli clinician In partea a doua sunt tratate afecfiunile psihotogice - epresia si anxiettea - confinutul cirora_perturba vga personali si interpersonala. a individulu Acestoa nefiind limiauate fa timpul siu ar putea duce ta agraviri de ordin pihiacic. La fel, sunt detalinte wulburicle de personal, ‘ublinind trisstuile secentuate i impact lor, Partea a dou, se finalizeacs cu abordarea tulburiilor de comportament - agresiunea gi suicidul. Fiecare capitol define componenia fenomenologicS, simptomstologies, etiologicd a culbucici ompletati cu explicaitteortice ai declangiit $i menjinesi cesta,Luerarea este recomandstt_ca material didactic studentlor de la sectia psibologic a Facultiit de Filosoie i Psihologie a Universiti de Stat din Moldova gi psihologtor se sunt inferesaji gi activenzi in acest domeniu in vederea ‘complet cunogtnglor. Bvident, fucrarea va fi perfectionatt i Imbogiii eu nol date, stu investiga din domenin. Elaborares acestui material didactic a fost posbil, n ‘mare sdcucd, datorth susineritprimite din pares Fundatiei ‘SOROS din Moldova, pnt care fi aducem mili carro. PSIHOLOGIE CLINICA: SFERA $1 CONTINUT® Remaresbilele progress medicale ca si_recentele schimbisi sociale au ipostazist in medina raportrt noi, paniculare, concretizate prin tei axe drectoare: bolnav-boal, bolnav-medicing, bolnay-socetate analiza acestui complex reajional, bolnavel apare ca clement esejil care trcbuie infeles att prin prisma suferinei Gi str Sle, ita sium lui deosebite,uneari exceptional: 4e ici decurge varihiltate infin a comportamentului shu ia situsia de boala gia aspecteor sale atitudinale Bolnavul are noi gi inate expectaii fat de medina, (ath de institia medical, ca altar si fad de medic, de lx care syeaptd vindecarea Evolsia favorbil a bola devenit penta bolnay un fape seonst, iar procesul de vindecare find ineles ea 0 etapa fireascd in evoluia afectunil, nu mai pistreazd Jegitura, univoca in tecut, ci idea de slvare. Agravarea, ca gi sonicizarea, sunt aprecine ca eventual rae, imposbile, ‘are nu sunt eoclate cu natura seu severiatea afetini, ci eu competenele profesional gi orietiriterapeutice inadecvate [Necancordanfa expecajilor pacientlor fab de nivel posibiltjilor actule a determinat o erick a medicinié care wate fi rezohvaté prin reanalizarea orientrlor 9 ‘wvalovificarea resurselor sanogenetice. Pe acest final, roconsiderarea relatilor medicinii eu psibologia apare au humai a find necesar, ci gi salutar, sinuoasa lor raportare repisinduse actualmente pe wn tern fer de implicate + tonicu Gra de iol meal pst. Bucy 1985, 3LL Ievoareleeximologice si accepiuni ale psihologel clinice Situata Ia confluena psibologiei cu medicins, psihologia nic ig afl srgintea in domeniul flosofiei, pihopedagoiei fi sociologie; totus prin acest abut adjectival de elinic se orestesublinoreacaracterului siu medical, avind ex element de continua refering oral botnay sau aflat in stare de sufering. Spre deoscbire de psihologia medical, psibologiaclnic8 are in vedere mai ales starea gi situaia pacientului asupra ciruio intervie nensiloct ‘De sublnit e& abibutul de clinic nu mai pastrearS (P.B, Schneide,1969) Chia gi ceoettoré care preferd nojunes de pstbologie cliniet in locul celet de psihologie medicala seotomizeaza Istria domeniuli afirmind cd psihologa clinica ca disipling ini este recent, iar ca profesie este foarte tri, degi ste cunoseut fap 8 psikologiclinicieni existaw inch de la Sfirsitul seco tect, Literatura dateaza fptul ck la ‘Universitatea din Berlin s-au prezentat cursuri de «Psibologie smedicalto Incl din nul 1845. Se consderd cf istria explivih si evident atestatt « psiologei clinice poate fi remareaté odatd cu emancipurea sini medicale din eval mediu gi mai ales in secolol XVI, ind Sydenham insistaasupraetiologied psihogene a diverselor afetiun. [delle sale au fost preluate si dexvolate de scoala ‘medicallitliand, pentru a fi mai evident exprimate fn prima jumitate a secoluli XIX de catre Heinroth (1818) care gia cristalizat conceptile psihologice privind natura boil prin ‘exmenul de epsihosomaticio Interesulclnicienilor pentru problmaticapsihologic a permis li H, Lote (1852) si elaboreze prima lcrare ampla de pabologie medicals, in care pe lings aspecte clinic, analizeazt ‘mai ales probleme de pshofiziologe. Pe de altt pane, cercetrile de pshologie clnicd ian amploare in Anglia si mai ales in Rusia, avind ca promotor pe eimai reaumii psa. Astil,D. H. Tuke public in 1870 la Londra luerareaititulatd Medical Paychology. Tot spre sfirytul sccolului V. M. Behterev (1885) ‘wfiinjeazt in Kazan primele lnboratoare de psihologie cexperimentald din Rusia. Laboratoare aseméndtoare 5-00 deschis in Odese, Kiew, Moscova ‘Ca domeniu clinic aplicai, psihologin galt sorginten jn SUA, unde L. Witmer (1896) © nfinist 0 «Clinica psihologict> in cadral Universita din Peonsylvania, Avind 0 Dregitre medical, Witmer este considerat_efondator al psihologiei clinicen. In anul 1907 el publict lucrarea ‘Psychological Clinic» gi revista cu acelagi nume. Aici s-a aplicat prima daté metoda clinica in aceptinea in care aceasta este folosii ati, si amume scea de studiv individual al (J. Perse, 1972) Pihologul clinician recurge Ia tre instante de controt sau vrificare: 1, Coptiohal de preexaminare ave ca scop reducerea varailor ideosincratice suscepibile de-e fi inoduse de investigator in actal testi 2. Contolul de examinare are ca obiectiv verificaea Aifeenjeloratre performanfa actual a pacientlu, performanja sa proprie potenfialé, gi capsctatea sa ‘miacentd; el are scopul de ¢ evidenjia caracterul reprezentaiv al rezltatulu sau caracterl si optim oe indict fpropicrea do cele mai bune renutate objinie de pacient inate de ienbolnivire. Menjionim faptal cB in timp ce reprezentatvitatea rezultetelor poate f influenatd de factor conjueturri (efor, interes, inredere, emofe) sau de anuaite 26 simptoame ale boli (durere, febri, cefale, astnie) ‘optimizarea rezultatlor este mouifical de procesul morbid 3. Comrotat de pastexaminare _coreeazi performanjcle Tealizate ale persoanei invesignte cu sandardee grupulu de control sau cu propriul optimism. Pibologul cliniian igi aloatuegte tn esantion de teste, Yaterieformatt de probe cae: + sunt consiruite in vedereaexploririi_ diteritelor func psihice, + exploreazt att aspecte formate, structurale, ct gi sspecte de continut ale personaliiis estinate exploiri aeeleagi taturi ‘in vederea crestesii gradulul eliabiliait Lin rezulat va fi intexpretst in mod inrinec, absolt, <1 luindsernnificagidteite, up context in cate este plasat, sees! context cuprinzind ancamblul datslor clinic, ea gia ator ‘wauliatepsihometsice» (J Pese,1972). privinjaaspecelor “ptitudinilor menfionsm 8 pripometrcianul webuie si ilustreze disponibiitirelatonale fad de cele mai variate categorit profesional gi grupuri de 8 nivel de instruire sau de educa, Pihologul clinician trebuie sic abilitat spre a face fa shordasi gi examindritcelor mai variate grupuri de pacienf puibiatrei, handicapati motor sau sufrinzi somatic iustrind ‘upleea gi nuanjarea in modul de adapiare a tebnicii de ‘examinae, cit gi de adecvare a conduiti sale. Peiholoyal clinician in posture de psihometrician ‘webuie 58 se cunoasclpe sine in-o oft mai mare masurs, avind congtinja contraditilor, slabiciuilor si tomerilor propel 27Pentru aceasta, pe lingl demersul autoanalitic, psihologul tuebuie si-gi ctnoased proprile réspunsuri gi rezutate Ta probele pe care le folosee, spe a nu se alia gi identifies in mod incongtient cu persoanele care au patter-uti psthodignostice similae gia mu manifest respingere fh de ‘ei care dau rispunsuri opuse fh de ale sale Se preconizeszA, asfel, epsihoterspia didactica> prin intermediul cieia au loc investigatit psihologice, sezultatele find analizateimpreund cu coleti competent 2.52 Psthologul ca dlagnostician Exisid distinctie inte psihodiagnostic si diagnostic clinic sau nosogmafic:diferenfe de metods de puncte de vedere, ‘de conceptvatizar Diagnosticu clinic - > ulilizeazd nofunile de simptom gi sindrom, acestea isos: 0 analogie cu notiunea de «semm, wactom, ‘arisitrdo din metedologie psihometicd; > esteoanalizh caitaivas > refine doar carscterstici generale earei_ permit Inserierea bolnavulu into cask sau gropare, Paiodiagnostcul este © nojume creat de geoala de 1a Freiburg. $i desenneaza nite! mijlocul de exploatare 2 pertonaltajii, entra ca ulterior si, ilustreze —portretul descriptiv-indvidual gi specific al acest ‘Ast, psihodiagrosticu!— > studiazs diferentele interindividoale cu afore unui model metic; ‘este o analiza cantiaivds acorddatenie la particulrizi, are 0 semnificate complementard; 28 vv > vine in ajutor diagnostculut nosogmfi, ferind 0 eseriete, ce tinde a fi complets si detain a caracersticilor psihice globale, a mecanismelor de pirat, a distrsinilorpersoane! Prin aceasta psihodiagnostcul oferé date asupra unor encteistici gi isan care na pot fi elevate de examinatea psihinticd ‘obigouitd. Datorttacostor_earacoristici pshodiagnosticul este semnificaiv, att in privinia opiunilor terapeutice, cit si asupraestimirlor prognostce sau a ‘ecomandirilor de ordin profesional sav educational in plus, examenal psibodiagnostie poate {i considerst 0 onfirmare indispensabild a diagnosticului clini. in felol ‘eesta, psihodiagnosticul au sujeste unei taxonomi ‘nesoprafice, ci oriemilor terapeutice specific. Totodata, psinodiagnosticul face o evaluare a sti gi situate’ phice ‘peczentesusceptbil dea ofer predic adaptative, evolutive gi Drognostice pertnente. 2.5.3 Psihologul ca psihorergpeut ‘Acreditarea psihologului pentra psihoterapie a constiuit sn subject de controverss, care cu arguments, tot mai putin sesnnificative, se mentne gi azi. Aceasta se datoreaza faptuui @ procesul terapeutic in ansamblu se Inserie in ‘esponsebiitates medical MiG ii cone ob poate spre wcdicului. Alji medict limiteaxd actiuile psibologul ined penta e anedial eis dela tence, 4 syposticului prezumti si in final, prognosticulu gi teapiet i odatk cu acestes, sispundereajuridic’ pentru bolnev, in tinp ce psibologul clinician preia munca. psihodiagnostict» (I Kleinsorg, 1967). 29De ale, pe misura aprofundirit cunoasteiclinice, rin diversiicarea mijloacelor investigator gt terapeutic, ‘medicuui i ext tot mai grew s& cuprind3 ampla problematicd a asistenei find nevoit st accepte si special din domenit nemodicale. Aste, aria actlunil terapeotice a psikologului clinician sa extins foarte mult. Pshologal clinician poste colabors cu medieul ia pivinja abordisiiterapillor somatic, nai ales in privinjaefectelor si eficenpel acestora. In domeniul bolilor psibice exist nomerosi cinicen! care considers ch terapia nu ese in excusivitate 0 problem a psihistuli ci ia peihologulu (. Hellmur, 1971) "APA recomandd ca psihologulterapeut st stabileascd gi ‘4 menjind o intercomunicare cficientA cu an medic orient spre pihologie, fi ca aceasth colaborare si compromitd | sandardele profesionale ale psibologiei.«Psihologi pot aves 0 contributie valoroasi gi uneoriunicd la psihoterapie, ei find fantrenti in mod activ pentru aceasta (M. Harrower, 1973) ‘Menfiondz c8 fn ukimele tei deceni s- inrepstrat 0 deplasare 2 opiniloe spre o cit mai mare autonomie a psihologul in ‘actvitatea de psa 254 Pathologul ca cercetdtor in peivina cercetiri, conibutia psihologului clinician se reise in toate aie actvitii sale dela cimpal vast] cauzelor tubule pshice, la stad incident gi prevalenei diverselor conti psihopatologice, al reactor la boalt, al terapied ea proces, sal evaudrl rezultatelorteapic, pina la claborarea examenelo psihometrie gi validares instrumentelor investi sale psi in raport cu medici, pozitiapsthologitr in ceretarea pihologiei medicale este superioarl, aceasth sitaie find 30 ststerminath de progremete lor de instrure, de formarca si vrientarea apiudinall, de conjnutul activité for gi aceasta ‘uvorizesck actvitatea de ceroetare a psihologul Derideratul mediculul este dea trata bolnavul, in fond ! lupttu boala, care in anumite limit, este aceeas, numei ‘pacientul find altel. De aici decurg diferenirile profesionale fctuale: medicul pratician rine determina! de circumstanje, As nivel fenomenal al boli in tp ce psihologul abordonsa ‘Acasa cone pstotoguh svn privilege ‘cre ude fce teres med, eaeen beri coma ince omen o seit @ ociviat explain, cence spud st ate Bsr (oe, 1997), 31cAprTOLUL I Alli teoreticien’ eclectic se promunf mpoteva orci shy timi.Aceyeaopteari peti un ibe) none, eae FONDAREA TEORETICA A PSIMOLOGIE! CLINICE + uilizatemenineuti Aces tip conteriporaa defers refer accel sine, indies gi proticacontemporand din psihologiaclinicd © alts variewto - eclectumul ateoretic. Specialist se bazeaz , tn special, pe el ln teoretice: ‘exci peotrs muitlingalitaeinactvitstea sa clinics, ce af > teoria psibodinamicas *elort penta potevirea convergenel nu pe ealen reformist > teoria invari, Ci pe calea de fuse, Aceiti psiholog) utlizeazd diverse > teoriaumanisth. » ube si aleg procedura in functie de czcumstanfe,sndiferent subteori. orgineateoretica a acetei procedur. Eclectismul este 0 afscere riscomt. A fi eclec ste si pari superficial, otic in evaluaro si Acesteteor includ o diversitate de go! Frist difernfe inter. si inua Ficcare din aceste tco feonduce Ia conceptualizarea, evaluarea yi ameliorarea roprie,specitie3 camportamentalu anormal Fri a exista un punct de vedere coerent,sbiltiie flee sunt dif de int. Intervene sleaute din thai 4:1 Abordareadinamieas fevaneinitesz8 capacitiile terapetuli » sesiiile posientulu. Asti, mu cl Abordarea dinamick din cadeul psbologiei clinice gp yvezepomind del bca teoreicl prefer, pomege de la coavingeres cA comportamentil un esto @@. Selects! sistmatlc aa tehnie repeats terminal de inferenja forelor pribologice. Dupt cum 8 pxiateaelinicinilor cu anumite preférinje conceptusle, sh fermulat. Freud in modelil stteturl de funcyonare 2, noact, st nfleagh gs utlizeze tn activate oa postulatele Personae acest forte includ a > necesiii peimare,dovine si impulsuri care swat afar contingei 18); > capaci de indie, sire si actime in vederen fatisfacied necestioe, dornflor si impulsulor x0 > seatimeat de propricate de consi in momentul satisfnceiri necesito, dornteloe si impulsuior Gupereegor > posible pont autoexprimare sau satis, ce ‘exist in medi extem (Realitatea) 32 41CAPITOLUL IV DEPRESIA DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGIE! CLINICE, 41 Fenomenologia si acceptin! ale depresiel Aproape fiecare individ s sufeit cot uti presi, cae este consieratb 0 parte fread a vi ‘manifesta prin pierre, triste, trstare, ee, timp ce pentru uni depresia este mai mull 0 reatietemporard fom umpact reds asupra funcfionalitii, pentru alii dareaza SHotimini sau huni dele cu manifestarea_simptomelot sindromului depresiv "Depesia este cel mai feecvent fenomen psihopetoogia fnvnit i pentic elinick. Se apreciazA cd el putin 10% di Subiccil care so preznts In medicul generalist sunt depresivi ‘OMS considera c& 3% din populajia plmintului suferé da depresie, ceea ce in cifte absolute preznté un impresionant Centingent, cuprinzind. aproape 150 milioane de persoane ‘Statistica denott ascensiunea fenomenulu, datorith crete Gunie medit devi, mediicalor pibouoile eple (generatoare de stu srsante,crestri morbiditai prin boll ‘Tonice,consumuli excesiv de medicamene, care pot induce depres farmacogent Tn cinda fptului ci, depresia este 0 expericntt ‘universal, cel putin informa sa de dispoziti tris ete uneort Dereepurdgyeit, in special in cuturle ce se mindese ot Pentrlul excesiv al emofilr. Unii considera depresin ca cevs feyt de sub contro. Pe cind alii 0 apreciazi ca un imp ‘uteric asupa vei mai ceva deci bolle eronice somatice. rin examinarea numarlui total de indivi sect de _depresie impact asupra Viti seevideniazAo al trsturk: 2 ‘oresiaadesea survine in fai i dstesulsemnitiétiv va din membri va avea mult mai probabil un impact asupra a et aie coper. Mal et at *aeea parte a popula cre sunt supui unui ie mai maze Stes de depres = ‘Dect stenjia va fi axath mai mult pe peroeperea finda eteclor nerotenamieri, po lesen ‘esi context aii sau din perspec parteror logic, tunel psihopatologi ver insti ma mit sh “pe in sal ebro solo itionaralencclopedie de piste definyte depresia find eke pas pie» ote aac ster pasager sa durbil eactualizaea wislorneplcute, 6 ameainstore (Gorges, 1987) Depresia este termonul aplicat_a_ame.dispozt uve, unui set de simptome si expevesie, ct sindromulul sqscal(indromal depresi) Texte util isin dire sensu vila depres cat “opatologic, in are mu lipseste numai obictl stein, Tnsigi slerija este anormal, perv, deformats, secu devenind eobieetul propre sale suring Dispocita depresiva este reacta nermal $j, de oboe, svatore Ta wacatile cotdiene ~ mii ecu, dezamtgr, scorda, conflict, Dispoaia depresivi este tit ca ee vital» (K. Schneider carci prin pierderea mentlor,nelinile interoar,conjinut perceptual cents. ‘utd sare negtiva pote dara citeva momente, oe 28 vile Uncori, pe lingd dispriia depresiva se manifest gi srienje adonale de geal: ideate i sentiment negative sine, pesimismal vitor, simptome auiliae de “vie somatic, stent, lip de vigour fic, insomnia 4Bcae se adauptreducercasenzailor de plicere si « motive. ‘Aceste simplome pot dura ore sav alle gi se tacadseazt tn tangul reactor tice nomale ass i epecurtprezene in ah Majoras oamenilordepiges aceat sare desl de rapid, nepemifindi st captive $i aslapt de a li acel Tuer Ei considers dezavanajes a ml in staca depresiva ‘un inp ma indelungat. fn conrast ou expericacle nomale gi tanzitort ale epresive, sidromad depresiv ese defnit ca ispoiie depresiva acompariath de un set de_simpione duniliae, persisind majors simpuli, gi sistneaiaea orm rocesul de reconsierare nosografied gi de clarifcare secnantic a fost elabora termenul de wtuburareafetivi. Da, se consider e& ny afetvitata, ci dspoziiaconstituieexpresia emojionalt bead $i constant care wcoloreazs Ccomportamentuly gi cintreaga vist psibica (R. Ketay, 1975). Din acese considerents, termenl de «ulburare a dispozitei> (mood disorder), cate conoteanhdurata, este mai adeevat pentru a iltstraaspectlecinice ale depresiei (H. Akiskal, 1981). are a se opune acestui punet de vedere ptihopatologia francezh considers c& depresiainlude pe de 0 parte «dispozitia epresivin, iar pe de alti parte, inhibiia, care exprimd 0 iminuare globalt «a_forfelor” palsionale, a proceselor intelecuale si a activitit motori». Tinind cont de sceste ‘opin, cele mal importante sisteme nosografice fi taxonomice, inclusiv DSM-II-R (1987) si ICD-10 (1987) ader la termenul de stulburare a dispozitieb» in local celui de tulbucare afectivin Dintre toate nofiunte din psihopstotogia_clinicé, cconceptul de dopresie este cel mai mult utiliza ¢ include © 44 fenomenologie extrem de variat. In plus, termenul de depresie ‘ext folost $n alte domeni preci af neurofiziologie depress indicd 0 reducere @ i electrofziologice; + in farmacologie ea exprim’ efectol anumitor substanfe de reducere a responsivtai sonzoviale gi pshice Aceasti aciune farmacodinamick a constiuit chiar “un sriteriu taxonomic in functie de care pethotropele era despartite tn stimutanten gi edepresanien; + In fiziopotologic depresia constiuie expresia. nMgspect emorional: sentimente de descura rneputings, disperate, picrdece, abandon, singurtate, Culpabiltate, animonitte, impresia de a'nu mai aven Sentiments si detagare fy de lamea taconjurtoate; Udspeet,psihologic. vegetatv: agiafie interioar, Aeosiae, iitablitate, oboseal, slibciune, tulburiri 46 ‘diure ale sentimentului de bine, rmeeorologice, dureri ai o indipozitii vegetative; > dspect imaginatv cogniti: axitudine nepativa fh ge sine si fh de villor, pesimism 4i_sutocrict pemnanenti, neste sigur de el, ipoboniie, lips® de vnatie, probleme de coacetrare, frimintai repetitive, se ajteapel la pedepse gi catastofe: > Aspect morwvrional: 9 aqteapts In esc, retagere sl cevitaea responsabiliijilor sale, tuireaabsenet ontrolulu gi neputinjs, pierderea elanului, cregteres dependenjei de celal fntruit epresin este tulburarea modului de gindi spre sine, media si vitor, © persoand depresivl gi 46 3. Creter so sce seman rete regent sau scddere a apetitulul. ace intone 04 Npesonnlecroap sh Agate ptt sau eardare soph Faget plerdere a energie aroape sid Sentiment de deaorizare deeb tit mpc 8 ipacioe dima de cncrae #1 gre 9. Gnd recone despre morte: Mee irs fia ‘lan specie att dar ar lan ice er Comite ih BI. Nu se va stabi diagnosticnl de depresie majord act ofectimea este dectangatd $1 mentmutd de un {factor organic. 2. Depresia majord nu este o reacje normal la moartea tune persoane fubite ONu se suprapine eu schizofenta sau eu tulburarea puhotica, Distimia se referd ta simptome depresive cronice ce 1 weaz8 majoritsta impului pent cel putin doi ani In aceast rioadd se manifests cel pujn 2-6 simplome ale sindromul ‘resi. Dimi varied mt In cova Ge pete seve So debut Aster datimi deena ues ees 4943.1 Clasifiari bazate pe etiologic Ds it Din punet de vedere etiologic tulburirle depresive pot fi clasifcate In dout grupe - eadogene si reactive exogene). {a tulbuciile endogene simptomele sunt cauzate de facto din imterioul individulai gi sunt independente de factor din ‘medi ln tlburiile reactive simptomele constituie rlspunsuri la factors stesorii exter. ‘Clasificara clasca a fui Kraepein (1906) corespunde acestui crite st enumird depresia endogent. din PMD, depresia consttyjionali (lemperarventl ciloi/ciclotimie) i imelancolia de involuje. Dihotomia depresic endogend depresie exogent. a fost elaboratt de J. Lange (1920) care folosa, inst, noiunea de depresie psihogent ca sinonima cu cea de depresieexogens. Elsi baza dihotomia pe argumente 4e ordi etiologic, simptomatologc, evolu si familial. CClasificarea tui Keilholz (1972) vizeuzA tre etiologi: ‘organied, endogen si psihogen : > Depresile somatogene:organice gi simplomatice; > —_Depresile endogene: schizofenice, ciclice, petioice yi tardive; > Depresile exogene: nevrotice, de epuizare_ si reachionare. Actualmente, acca dihotomie este ait susfinuts, eft 5 respnst. Astfel, L. G. Kitch gi R. F. Garside (1977) ajung la conclu ct erebuie 58 existe cel putin doud boli afetive caltaiv diferver. De asemenea se subliniazd e4 dihotomia endogend /exogend vareo bazi teortil srioas, iar distintia are 0 relevanfd considerabild. pentru rispunsal ia tratament» (MM.Katz, MAHisschfeld, 1981). Acest luc semnific 50 Durie endogene réspund mai bine la mediate, pe cind cele rihogene - la tratamentul nonsomatic. Pe do ait parte, este tot mai mult argumentat opinia vnform cireiadihotomia depresie endogend/ deposi reactiva 4 nesatisfiestoae, deosrece stabilestecategori care nu se sclud reciproe, cise interfereazi. Spre exemplu, stile lectuate de K.C. Thomson i H.C. Hendric (1972), E'S. Paykel 984) mu glsese diferenje cu privire la rolul evenimenteloe vale in apart cefor dous enti. Sa dovedit gi fap, ch vsidenja boli depresive Ia rudele pacienjlor eu depresie sogent este neseranifictiv mai mica dect la rudele celor eu |spresie endogend(P Boyer, 1983) Nici DSM-lIER nu cantne ‘itegoriile nosografice de depresiereactiva sau endogent, ‘Totodats, in ulimié ani, em eistalizat © noua supozitie iopatogenetic#, ce anuleack demarcajia, preconizind un sntinuum endo-exogen, fiecare tip de depresie avind in ‘uctura sa elemente endogene sau exogene. Expresia acestet sini eclectice © constiuienofimes de depres endoreaciv ‘LE, Lehmana, 1985). Acesttermen definste o stare disforic, ‘stati _priniro disfimetie ecutd, nomeactiva, care 86 niles clinic prin ineapacitatea de a wi pldcerea gi do a ‘spunde afectiv-pozitiv la aniciparea pliceri, bucurioi sau socal ‘Depresia primar si secundard ‘Aceasti dihotomie a fost inttodush in scopuri de reetare.Intejia a fost de exclude scele cazuwi de depresie re ar fi putut fi cauzate de oath boat. Robins $i Cuze (1972) pick modelul medical traditional, in conceptia depesici ca fenomen clinic, si propun oul criteii de clasificare: cronologic si prezenia nei boli ssoviate, Depresia peimart apare ca atare, eu un debut fii ‘sorie pshiarie sau somatic, in timp ce depresia secundars BTsecede unc alte afeciuni_psihiatice, _somatice, posterapeutice, Aceastt clasficare nosologicd introduce ‘Sepresia primal eo categorie reziduals, distincte valoroast in punet de vedere clini gi terapeutic, fruit presupune un diagnostic prin exeludere Feightner gi colaborutorit (1972) stabilese criti weostice ale tulburirilor afestve primare i secundare Depresi primard neces urmitoarele tei grope de crite: 1, dispocite disfores constind tn urmdtoarcle simptome: deprese, tistele, demniidejde, lipsa speranei temei, instabiltate, nelinigte, deseurajae: 2. eal pujn cinci din urmatoaele simptome necesare pentru recuncaserea depresiei «clare, respect, patra pentrarecunoagterea depresiel eprobabile: petit diminuat, sere fn groutte, tulbuae ale somali; pierderea eneries agitaye sau lentoae; picrderea interesulu pentru actvitaie obigauite; sentimental diminuicii sau diminuerea reals a ‘capaci dea se concentra; ‘sentimente de culpabiltte: + induc persistentereferitoare le moart sau suci 3. depresia a dureze cel putin oun, far af anticjpata 4 ae boli pshice. Diagnosticul de deprese primard nu se pune subiecilor care due o existent sresanth sau suferd de boli invalidance Somatie cae proved seu scompaniazA depresia ‘Pe de alt pate, au existh nici o dovada convingltoare entra 0 deosebire inte cele dovd tipurt in prvinja Pettemuilor simplomatice, De acces, aceasth clasficae ar 52 ‘tea mai mare valoae penta cercetare, dest pentru clinicini (eissmann 1977). 4.3.2 Clsiledrt bazate pe simptom Depresia newotie i psihoticd Anumite simptome sunt adesea mult mai intense in- ‘olburtile depesive ujoare decit in cele severe. Accatl ‘erent in intensitsta simptomelor a condus la sugeratea ide ‘:vexith oui forme distinct de tulburari depresive:nevroic8 4 psholick, Dikotonia respectiva a fost propusk de E. F Inuzzard (1930). Pink la. apariia in DSMIILR. distinctia erotic versus psihotic se teferen prczumtiv la categorie ‘wologi (psiotic) versus nonbiologe (acutic) su la Sevep- (nsthotic) versus gor (neurotic). Problemele legate de aceasta distinfe. devin msi ifcite pria folosiea imprest a termenulti photic. in ccepfe general, temenul de psthotic exprimt perurberea ‘ever a function personae $1 sociale, 2 elrei conscins ‘te izolarea social, prin incapacitatea de a indeptini rolur Profesional st gospodirest In DSM-ULR depresia psihotic8 ste ‘fuse prin precenfahalucinlor, maniestiilor dclrante si oonfrionale, tulbareea gindii,simpiome atectve Multi clinicieni, in special britanici, considert ihotomia depesiepshotick /depresie nevoticl ca sinonim Astinofie depres endogend/depresicexogent in schimb, clinicenii american wilizeanotiunea de piotic fn sens resrictiv fata de sceea de cendogen>. Astfel, din pantul lor de vedere, noiunea de pinot iy ‘eajick deirante si a manifestiilor halucinaton, elements line care mu sunt obligato pot defnreaendogenisi Din 3acest punet de vedere, «depress pshoticl» se Insrie tn sfera epresiei endogenc, ca o boall severd, probabil de naturd ‘organicd, Spre deoseire de aceasta, cdepresia nevroticdy este 0 afecfinne elaiv discret (Prodeseu, 1998). “Depresia nevroticd era considerato forma distimici, ce se referea la depresia wyoard cronicd. Tot, tabloul a fost enovat sai tiriy, find considera un tip nevotic al depresiei reprezentind 0 posbild origine psihosocislé si cu diverse ‘risituri evolve “Avtori Zimmerman, Colyll, Stangl si Probl (1987) au claborat citer operaionale pentru depresianevrotis, aplicinds-le pe un ejantion de pacing spitalizati depresivi. intemal include 6 crite tlburkri de personalitate; stresori paihosoeiali; debut imante de 40 ani; Blamaren atora pentru epresinpropri; tendinfesuicdare nesermifcaive; separarea marital / divert ‘Autor au evidontat cS depresia nevrotick corelearS setmificativ ou aleootism familial, revupersre redusd in spita, 40 revenire dupa 6 ln. “Distintia psotic/ neurotic trebuie pivitsastizi dost ‘ea un termen descripiv, flost penta a plasa pacientul pe un ‘continuum cu oarecare valore clinica sf nu co bazh pentru 0 incie neté inte grupiri nosologice eu diferenje cauzale bine determinate» (G.- Klerman, 1980). ‘SistemulJui Winosur ‘0 oud clasficare cu referire ia simplome, bazatd pe pattemuri familial ai afectunil depresive, este propusd de Winocur (1979). Aceasth clasficare permite separarea subiecilor cu istoric genetic fails de boala afectivi (speci depresei boald» gi cboala depresivt purd) de ex fara aceasid.incdriturh.geneticd - adepresie. sporudiedy; 54 feastidistingjie find utili pentru studieea_ponderit erabiltfit specifics individvale la depresie i rapot cu ali ‘uctori etiologic Boala depresiva pura afocteazA mai fecvent bitbatii oo ide de gradul I depresive, este considerats frelatv sever, * probabiltate de cronicizare. Spectral deprosei besla este ‘cific femiin, cu debut inainte de 40 ani, cu rade fered cpresive, birbalialcoolci sau sociopati. Aceasti alefione ‘emai pufin sever gi survine mult mai probabil din tial de + aft haoti. Depresiasporadicd nu-si are orgines in fami tulbuci piace, Zimmerman, Coryell (1986) stabilese o suprepunere inte spectral depresiei boald si depeesia nevrotc8, pe cind Uoala depresiva pura inerfereazd cu melancolis depresiv Din punctul de vedere al factrilor psihosoci \Werenga dite aceste dow’ grupe de pacienti se axcazi pe spiel de rovnint ~ expriens dpesiv fia na Melaneolia ‘Termenul de melancolie care fost abandonst, este ‘ctualmente recomandat si «remedicalizat». Conceptul este iposuziat nosografic de citre Kraepelin care-i confers un cconfinut dramatic - conelancolia de volgen -caraterizindu- se prin severitat incurable, In deceit care au urmat, ins, termenul a fost tot mai putin folosit, restrns, dar gi dezinvestt,termenul de depresie evening progresiv acceptat gi consscrt. Marginalizaren $i inlitorarea termenului de melancolie «-au datorat probabil $i faptului e& afectimes pe care 0 desemna amelancolia de involuien a fost respinsl de ingugi autor ei = E. Kraepelin (Predescu, 1998). 58ee eae “Astfel, pentru o-i sublinia severitatea, Copenonl eae fet romeo ee ee see te ton geen ee ac oe te ed ee panos pe aie eee ieee A ee ie ey ae i Ul fi ah ee a 43:3. Clasfictri dupa evoluie i ui bipolare “Leontard (1962) 31 colabortor aw sugerat o Impatie fn tei grupe pacinfi cae au avat numai tulburiridepresive (Gepresic unipolar), cei care an avut numa mani (depresie tinipolar) gicei care au avut at fulburiri depresive, cit st ‘manie (depresie bipolar). ‘Setunlmente practice umall recomands de a.m folosi tenmenul de manie nipolar, ci dea include toate camurile de tnanie in grupol bipolar, pe tereiul ch aproape ott pacientt fare au avut mate vor prezeta pink In urmé gio talburare epresivl i spejinal distineiei tlburditor unipolare si tipolre, "Leonard a descris difetenta de ereitale 9 pesonalitae inire cele dovs grupe, Ori, este in general Joceplat cA cele dowd grupe nu dif nici in privinia 56 simpromelor, cindex vorba de depresi, ic « lpuosui lor tetraament Tulburi fective szonire Unit pacieni dezvolls fa mod repeat 0 tulburae depresiv ta accept perionds a aul in uncle cas eat regulaitate concordh cu suprasoictarea into. anti pevioads a anal In alte exzus a exist astfeldecauz gs- 5 sugert ele sunt legate int-unanumne fel de anotipuc OObinuit, twlbuile se insaleash tama sau lama gi testabiirea ~ primvar sau vara. Acest patie a sogeat importanj sii amit asupe psbicula ga condus la teatament prin expunerea a lunina sical, a timp ilelor scare, Sindromul.depresiet de iam inciude, de exempin teisitadepresive atipice: supralimenisjie, necesiate de carbohidea, creer in grouse atigabitae, hipersomaie, ‘44 Epidemilogia depresci [Experi OMS apreciazS eX in Gare an in lume, cel prin 100 miloane de oameni deevolth o depeesieidentifcsbila sini. Intact aceast cftéimpune peut validare o raporare Ja mumrul persoanelor cu rate de imbolnvire, se menjioneszd cA existh actualmente un consens al clnicinilor cercetitorilor, potrvit cruiabosla depesivd consttuie cea mai ‘mare afefiune pshologicd (E. Roullan, 1983), en fiind de 10 vi mai mare decitschizofrenia. Aste, fir ignora varie transcultrale sau aprecieile generale conform eirora depresia constituie 0 parte s vietil cotidiene» se menfioneazs cl «edopresia somnificaivs din punct de vedere clinic este estimald | 15% dintr persoanel oricirei populaii» (Weissman, 1984), 37Aces fi este confmathg de ali cercettr din domeniu, intact pe baza unor date epiemiologce elativrecent, se apareciza cd el putin 15% din popu prezina 0 depresic ‘aja pol vei» (Wolpe, Myers, Hole, 1989) ‘0 evideniaconsideabla in uma a msi mulor ‘weston constats dezvottarea depreseielnice la femei de out oft mak mult det a bib. R. Canero (1975) remacd seal pe via pet depsesia major xtinat a 26-30% peat fomei i 8-12% pent bara Dac se adaugh depesia major8 corlatscaacloolismal i socipatia rata global isculi ete feces Ia anbele sexe. Din sosambll depresior moje, 85% Sant depres primar gua 14% sut depres secundare. De Asemenes,sestimeaz ch expecanf pe vith pene apariia te uur afetive exe 820%, in timp ce petra bool bipolar ete de 1.2% (Klerman, 1980. ‘Aprecierea global implied gi ate nvane semnificatve riscul pentru depresia cadogend este dubla la femei fala de ‘ba Find estima fe 09% peneu femei si 048% peat bat ‘hu fot fectuste investiga epidemiologice In virte rai mici consttindyse ct Ie copii din scoala primard ms ‘sth diferene de sex spre deosebire de adolescent, unde feel print o rath semaiicatv mal inal depresetdoet ‘it (Lewinson gi Hops, 1980). Pe de al parte stent ma maf diferente semniiative de Sex, faptconsaat a bitrns (Holen-Hocksems, 990) ‘Unit ori considers cd aeste dieenje de sex se oreazi. ‘aspetelor eile a difetenjelor —dinte susceptbilisies psilogid. si biologie. Atel, femeile precina un plis de vulerbiiae fa de situapile Patbostesate 9f fusante, din punct de vedere biologic Femelle sun nivel mai crescat de'monosminoxidas, care se 58 considerd 8 scoate din fanctiune newotransijatori implica ‘in reglaea dispoztei. Modificiile hormonale ale femeilor st proce explica tuburrle afective initiate in peroade premenstrual sav post-partum. Ali autori argumenteazi ci dferenete sunt produce indirecte ale statutlai profesional, ventulii si suportulul social. fn ceea oe priveste prevalenga tlburint depresive in finefie de visté nu sa realizat un consens fA de incidenta Aepresii la copii, clniienii prezentind-o int-um procent de 5,5 din populajia de copi flat sub 13 ani. Alte studi cuprind date inte 1,8% gi 25% din ansamblul populajei de copi La virsta adult, in mod traditional se considers cl provalenta depesie crete proportional cu vrsts. Dar, datele impun 0 nuanfare in functio de sex, introcit se apreciazd cd in ‘imp ce la femei freovenia depresci este mai mare in inte, ly basbai crste dupa 50 ani» (Roullon, 1983). Weissman gi Myers constaté cd viful prevalensi depresiei Ia fem este inante de 35 ani tn timp cela bisbativrfleintre 55-70 ai {In aspectl epidemiologic au fos efectuae ft alte studi in estimarea fictorilor demografii. Asti," majoritatea investigajilor n-au depistat diferene semaificative inte rasa alba sf cea neagsa (Robins, Helzec, 1984). Factorul etic si cultural influenjeazd manifestarea simptomelor depresive, Dat, datorité faptulut ef instrumentelo suse standardizate pe rasa alba si au fost apicate pe populaii de alte rate, ele at ‘demonstrat un tablou neadecvat expectfilor. Fectorul stu, in general, coreleazd cu psihopatologia Totus, acest efect mu a fost dovedit in relajie ca. depresia tajort sau distimia. Proveniena rural -urband determing, de obicei, diffrenje in rata tulburiilor, astfel, prihopstologia prevaleazt It populafia urban. in dopresie acest factor este ignorat (Robins, [9B4). Clasa social find vm conginut complex 59ce pare afi un indicu al educate si al strut ocupajional ‘evidenfiazi 0 relate ambigul cu. simptomele depresive. Golding (1989) # Incercat si studieze combinarea acestor {tori demografici, si anume, Jaci roluile socisle sunt stresante. Au fost investigate i resursele asociste distor roluri. Golding 2 depista ct roll social gi stlul de interferenia ‘© acestor factor’ demografici relajioneaza cu_ simptome ‘epresive, dar canitatea de dspocitie si suport social In eadrul rolurior modifica tn mod aditional inensitates depresii. Statusl marital este unul din factor demogratii care corelewt cu diverse tulburisl, inclusiv si depresia. Investigaile recente sugereazh o tendinih de restere & ratei tulbukrilordepresive in special I tine 4.5 Debutuldepresiei stor consider c& depresia este o tlburare a virstei ‘medi li sufine8 copii nu manifest astel de afectine. Cu footeasten debut actual al depresieivariza enor eu puncte de incidents semnificativa la virte mai mic ca inainte Lewinsohn, Duncan, Stanton (1986) au estimat e¥ rata debutuui in copilare este foarte mick, dar ereste dramatic in adolescenf, ajungind apogeu! la virsta medic gi deserescind la butting. Burke, Regcr si Rac (1990) au stabil virta medie a debut depresiei majore- 25 ani Peraru femei si bibati rata cea mai tnalth a depresiei unipolae ae le intre 15-19 gi 25-29 ani, Dup& 25-29 ani rata debut Ia birbati cade, in timp ce la fem ramine relativ “nat pind sub 49 ani, dupa care apare un dectin, Rezultatesimilare au fost optinute gi in alte investiga ‘epidemiologice. Astiel, Sorenson si Rutter (1991) au 60 Aeterminat c8 25% din depr i % resivi reporteazh debutul fie ‘etic fle mn adolescon gi 50% debuteaad sub 25" an Femel, lt mai prob cl a eb ee ne enone vinta debts ns exe peer Sounds, vei sau incr pcan ieee chum debut precos f evolufie mai distractiva i Nenan yo a fel se specleacd cl dab precooe peru fincfonarea $i teh abittiior ae “coin probiemelor. Astfel de ‘contibuie Ia caurarea ‘nditilor de ia stent, concentrate tn iy fat ‘lati sociale, si blocheazs sjustarea eficienta la stesori, oe Crea enn et ptes n Stems et eae ead Soci aeons Tomo amc emt ea wn inven i aoe eae merci caer factori. fn aceasti sectiune se. Prezints vire geneals ssipa factoilr biologie fi oben oa su a =e oe 146.1, actor! bllogici Cauze genetice UAspecie eteditare ale depreset au fost remarcate de clasiii poiatiei, im special de cite F. Kraepetin, ele find “profundate gi sereditate in epoca modern de cite F. Kallman, 3 Mendlewiez,C. Pris, E. Slater, R. Winokar gale Cauzele genetice au fost studiate mai mult pe eazusle moderate $i severe cu tubursi depresive, deit pe cele mai “Majoitatesstuilor fnilile eu att ch pin, ft i copii pacenjilor ex depresiesever8 au un rise de boal8 de 10-15% pent otulburare afectv, in compare cu 1-2% din popula general. Studile pe gemeni sugeresz3 pregnant cl aces rate {alle in anumite fail sunt in mare mAsurd datoratefactrilor genetic. Aste, din gapte studii pe gemeni }Price (1968) fonchide et rtele concordante entra psihoza maniacal Gepresivi sunt de 68% pentru gemenii monozigoi erescui Seperat ([2 perechi) gi de 19% pentra gemenii dizigot (119 perechi). La rindul lr, G. Winocur si col. (1969) esimeaza ci fh boala depresiv rata concordanfei la gomeni ete de 70-100% ‘entra monozigofi side 15-25% pentru dzigti E. Gherskou si ol, (1976) fice 0 tecere in revisth a literaturt bazate pe fnaliza celor mai corecte gi valide studii sub aspect tmetodlogic efectoate in acest domeniu. Astfel, pe 91 perechi ‘Se gemeni monozigoi ei constatlo rath globals a concordanei ‘de 69.2%, in imp ce pe 226 de perechi de gemeni dizignt foncordanje a fost de nual 13,3%, fap oe susfine puternic deen ered. ‘Studia pe copil adopt indicd de asemenea 0 etiologic genetid. Gadirt (1978) a stdiat 8 cop, iecare nAsout dint 62 ea Sasa Saat 9 oo we ttn ed 2 ie ome cise i vata ty ri a din paringii adoptivi (Predescu, 1998), os ae ee ‘constitutional picnic erau predispug ls coer tg enh smartest ‘semnificativa de acest fel. os STP wert ie po ciclotimic’ erau mai predi ezvel tulbures Seat cee it te rent pete tae Cases fara ities teane mln tr shou ee pee tulburiri “etna : was athe Emm e+ ripe raat, a © asociere 462 Brologia biochimicd (gb Feit momamat pring ab sit pea car 1s ft Sinsation pct ee tap ee ee Jn functie de multitudinea gi “variante de teorii biochimice, oo 68seein a pe mie te ee sic intr-una saa mai multe regiuni coe Ee a en wc, ny enti cia oe a see ct ote as eerie So etet fonatad Stabe Eee wine > metabotismul eurotrasmifitorilor la pacienti cu etal os a fa mie ticamentelor Se oe oe i nn See nem seco se, se cor Sete eT envi hate fr penne tine sere npn ean = 64 ‘in cerctarea Biologicd clinch, inereie de a verifca ipoteza S-HT au fost inconsistente. Aste, examinee lichidutuiceftorahidian dovedito concentrate redusd de $ HHT, dar interpretarea a suferits fcuk In prim rind, hod UCR ‘este obtinut prin punctie fombari, nu este sigur ee Broportic din metabolit S-HT isi au originea mai degrba ta reir dct in miduva spina in al doen rnd, coneenapilg tnodifiete pot reflecta pur i simp altemanfe in uanspered ‘metabolitilorin fara LCR. Misuratea SHT a fost feu in crcerelepacienftor depresivi deeedai de obcei prin suicid. Desi estul ete nr iret, rezutatul ete greu de intcrpett, Modificdile conn, isin, dar cauzate de ali factori deck de depresie, Reece recizti pot explica de ce uni cercetiton an Concentra soizute de S-HT tn tunel cerebral al pacifier ‘epresivi, a ip ce Care sunt dovezile pentru 9 snomalie fice oradrenaline!? Funcfia global noradrenaline nu este nck clan, isd 8 Sugeest cd principalul rol al ei este de a descregte tea escirerilor spontane ale newonilr, crescind* anttt ‘esponsiviaten for Ia stimulii extemi. Rezultatale stor Pevind _ metabolitul —noradrenslinei 3-metoni, hideoxifeniilicol (MPG) in LCR al pacenfilor depres aot contradistori, ar exista presupunetea cd acest metabolit eee Sseézut In cteierl celordecedafi,msurtoile nu au televar ‘omalicsemnticaivi a concentrate noradrenaline Sunt pune dovesi pentri 0 anomalie a fncie dlopaminet in tulburkrile depresive. Prineipalul metabo al- DA, acidul homovanitic (HVA) nu se nesemnificatv scézut im LCR, i nu s-au comunicat modifies 65semnificative ale concentrator DA in eretenul pocientilor ‘depresvi, post-mortem, Aste, otal DA in tulburtile afective ‘fost aproape complet nega Desi mule studi susin ipoteza une! implica a snumitor amine biogene In biologi depresci, nu sa reugit sh idence o disfunctie specificd intr-unul dine sistemele ‘mini ca patogsnic pentru depresi. aoe ees ea oe ee ee pene eee ere oe ee eee oe ree a LT teal PHY yea nS 2 Reakeeke tence fn mod normal, functionalitatea app oe eee cee tw etm See ae me eel a jenni ree ee i en a eS coe io Sct ee 66 vce tt e stl de eeniment de vias ot otf sri diet nei lor dpa den oe imi tc ae ulcer “rte 91 tote one depp haat ificultaile pe termen lung (precum apartenenta le grupuri ‘marginale, gomaj) sau pentru femei: activitatea profesional cu op sub vita de 16a pt de steps el a inh mu copi han ly domi ips ela “ing dine ou pean ete peta ‘eres manele do 2 Brown, 1985) a fo incite tea ea ic pea fe fee mal ee fs tem ete De aemene, ext lin’ eae cose sa tte epee it cet eee are connie o conde neil pent spre tsb (FRonillon, 1983) ' oo 47 Teor ale depresiei 47.1 Teoria psthanaliticd a depresei a te nate st i ew ari ea Se sir yfemreas ie ote Peace hone ans Secs ar 69Una din primeleformulti psihanalitce a fost cea Iu ‘Abraham (1911). Autorul a efectua observiriasupra depresiei in bara tratamentull a gase_pacienji_ maniacal-depresivi ‘Abrahams teoretizeazi ct indiviaii ce sunt vulnersbili Ia ‘depresie sau melancolie manifests o ambivalent marcant {8 de alli onmeni in ceea ce priveste sentimentele negative gi pozitive, blocind exprimarea uneia “Autorul postuleaza c8 aceasta forma ambivalenth de a interaciona igi ere originea fn relationarea problematicl cu obiectal dort in perouda copilirel. Datorit tendinfei de a primi plicere in gratfcarea oral, persoanele depresive manifests nevestii dependents exagerate gi frustafilexcesive tociale cu comportamente oral (mincare, biurrd, sir). Ca rezitat a} dezamigirilor si frustrajlor repetate, persoancle Aepresive formeazh lepituri permaneat, dar incongtiente ite ‘orinfeleWibidinale i dovingse ote dstructve. Sentimentele ostile iii sunt direfionate spre alti ~ ‘bu it wrdsen, sph care sunt peoiectate pe all = «Et md tse, st final, sunt intemalizate si diectonate spre sine - Eu md wrdse. ‘Abraham postuleazi ci dorinele distructive incongiente ale individuui depresiv duc Ia. stabilrea sentimentelor de culpabiltte, iar pierderea apetitlui este ‘rivet doseoc ca gi mijloe de aparareimpotrive doringe ostile ‘den incorporaobiectliubit. reud_(1917) compart depresia cu un necaz, dar svoentueazh importana pietderiistimei de sine in depresie. El ‘oteazi ci simptomile sunt similare eu ace din timpul uaui oli, urate de experientapierdei sernificative. Tots, spre deostite de persouele Inne indi depra e ‘autoponegrese mult mai mult, aura ea fi reajatrafi, inadeovati ga. Din aceasth observatie Freed = 70 lore ipctera o ponegize de sne na ee drecinat spre sie, of spre objec sau peioana pid Aa Pud Concerto faa decprobaen, carnal cr deco Sore obiocul pict, st interalzate dnd ln pecs Simei de sine tndina de autciicom, ‘Auto ced ct repo a deo stl do ec & pide Bt a igen line sa peta Iamei su dragon zest, Pesry 43 mio ep Pltdti, opi ner zea repreretare obi pd, Fora dieconatsSre obec pec ete tay detooat spre @ part a propilegoal sop, pin senha ‘sep itor Ta sisonde apes Eat impor meojonat ct aceas formule soli pees wet stad ‘apse rv be devote Cv atu, Rado (1928) posaleast eX sinie erence woes depesie sant foe Sependeate de agate pote cel in ur pote ee imam sina de sine. Realcwen mete depends an neni de ee mt mae dct pope coe, Attra notes ed daria esse! depenerf,penoane deresive sunt fete de desaerobat sua in med Soci Conform autora sceven due in primal in la silat care fc ta sinh nai: Psenele epee tnd sb recupeez pil sos pininomedal sea, fiom, Gator singe deprive Ded Seopa ee Sith dng eae erst aes simple eseldeard spe atpeaey fuipbilite, remuset Din acens,pepestvh” dens ‘erento tend de rcuperte sine de sn, wma pier somite pr Klin (1934) agente predspociia a dprese fe Gaorenst a ncdemt tana de pitdee, ot 71calitgtrelaiel mama - copil in primul an de vias. Autoares Sugereazi e4 dacdaceasth roljie nu menfine sentimente de ‘ragoste i seeuitate, coplul probabil va fi permanent supus riseuli de a debuta un episod depresiv ‘Aceast perspective relational este dezvolat de cite Bowlby (1978), care evidefiazd imporianfa experientei fimpuri de atajare in predispuneres individului Ia depresic. Bowlby postuleszs eB, copii au © tendinft inerenté de a cButa stimulare gi de @_promova alayamentul ays de_obiecte Semifcative ce furmizeazh protectic. si suport Aste, ‘omportanentele infantile (de. ex. pins, zimbet, supt) servese ‘rept fanctie de dezvolare gi menfinere arelaie de atament. Bowlby menfioneazd ci o reli specifica intrité ceup tol esengial in dezveltares nonpstologic. indivi indiferent de vitst sunt vunerabii tn a dstrugerelajile interpersonale decd na dezvoltt legitur puternice. Un sir de eulburar pehiatice iyi au origines in incapacitten de a stabil relai alective, Tn esen,teorile clasice psihanalitice percep depresia cc find egecal unui proces normal de doliu i descriv sindromul depesiv prin atocsticism, eupebiltat, pierderes Fibidouli, tid de sine reds. 47.2 Teoria behaviorist a depreset in optica behaviorist, comportamentele anormale si normale sunt dobindite gi mentinue prin mecanisme identce yi tomind lege generale ale fava {In conceptul teoretic al comportamentul de intrre « pierdere, pe bez ideilocteorie inviisit operate sa postulat ‘A depresiaapaze gi se meafine atunc cind condiile de inate Sunt insuficente atu lipsese. De exemplu, plerderea unci n Sicl dea ina sau de» meine on componanen boar In comsecins,e devin psi i inactivi. in completes formule dex, Cane (1976) suse depress pe la ule din mt roel ‘ntvdll Depa ene ment Se spas nese a tora ia sinplomele dept. Aste, sabe Sopesvt Creech am medi sca hegsv pn impeenate nts fl de mane oct sopotl ee pedo o sat provocs oct antiga 47.3 Teorii cognitive ale depresiei ‘Abordarea cognitv’ a depresici diferé de tcoile ‘sihanaltcs i behaviorist din doua puncte de vedere: © dsck modelul comportamental se axeazd pe fcomportament, atunei aberdareacogntivi evidenjians {mporanja comportamentelor ascunse, cum ar fi: atitudin, agin, memorii,convinger; ‘rept cauze ale depresci sunt considerate tulburrile auze provoacd exacerbarea si menfnereatulburii afecole negntive, lisa motivafci,simptomele fizice si elie comporlamente depresive sunt considerate ca manifestri secundare,rezultate din cognti dezadepatve, Ubi 25 ani relsteaz un numir de cercetii designal cfrora a examinat aspectele cognitive ale depresic. In special ous modele ale depresie, ce implied fectorii cognitiv in tiologia tuburiii, au aires atenyia teoretca si empiricd = Teoria tu Beck (1967, 1976 si Teoria lui Seligman (1975). 1s‘Teoria cognitiva.a lui Beck Kotpeiuganat oon a hia f Pineal sy we Or Oe acreage sn a Sn Ee ae Set i a or ae tne agit el snc sn i i Po a ee ee at are sca ee 9 me ete co a, a a ‘motor ofi fiziologice (orientare cauzalt), In formuliile dem: mae ioe te ay at fe at ee et ar ee tema oti ty) reals singer ee Ooh 5S saat “Sh ema ce dee, Aa, emer om ee ee este ie ge fot a sa erat eae ae en pe serena aera ee ata a ate ene ee a a Se i oa nt aie ped Sie Cn ls cre rn te SS a eens eae gears 6 Ginduile automate (enumite de Beck si cognitii ‘marcante)rezltind din inerefiunea unor evenimene sresante # schematcle cognitive specifice pot f desi consideate ca expresiasitustionalt specfiek » afitudinilor disfungionale. Beck nu exclude inluenia mecanismelor biologice, di mu le ‘explio8 Beck si Epstein, 1982). ‘In mentinereaschematelor cognitive, deci «matinerit ‘pote’ dinte hume real si subiectiv perceputs tnoaele ‘operafi de gindire acionesz4, denumite ca greseli gi deserise a forme de prelucrae distorsonatd a informalillor (eck si stein, 1982; Beck, Epstein si Harrison, 1983): > abseracizareaselectivs a evenineatelor negative dint-o multitude de informa i gporarea altorcaracteristcisituationae imaportante;, infeena arial = wot onsen ona hipergeneralizarea conn interpreara not cexperiente precedente ca tpicen: sgindire absoldtzant,dibotomizané (prosipiul ‘ul sau amie), personalicarea descrie tendinta de 5 lega ‘evenimente exterioare de sine intui, chiar gi stunct ind nu existh nici o bagi pentru apenenca interdependent; > macimalizarea neresitei sau pierdeti in geneca depresiei, Beck (1974) se refer lawn proces ‘viottrefinut dup reactivarea structuilor cognitive, ‘a care condifile cognitive $i procesele aftctive se ifiyateazi reciproe (feed-back circular), iar in evolujia boliideresive _Norbeste deo wspirald descendent, Critica modelul de depresie a fai Beck se selech la evil “Site dees "tsa ye vvysitio, setkind ane 0 Toit veifewe a (ecko molt (Becks 1981; Hatigs, 198, Femme (198) seed acest ont I Tee inact ve conte cote neve ‘Shue pee intone! cq ne mode Tice deel de pelcue spears normal « imei 1 Simla, dar rfomulat_pin coexusrea natn fost exp dec Sliznan (195) ous wansat se baa pe tent expeinesilor ep animale, Slgnan Mae (1967) au desta ‘St supa anul gs incon au au esi hs xhivere Ge tes rainind psi contin 5 nde soul fia ic w fel de serine emia, Af, a concis ch ‘Rrporameata sejuorelapret_poate tat pin ‘ponerse sta incon Sagan meafonac onporamet ej pose vein diverse suai omneate noma : “Rear apue_ dips septtoxprenle le incom una simul ave, waumate i 5 ‘Merorzaat pin defcte movie (aii, ge Sie) gh emopenale tance, dep) tulburin Puiboeatce # intros capa de vie. Lin de Bereta ne tue, ela oil reprezenas opm 9 duce la expecta ch vitor sciuea v0 itn Ge, 7D. Act eect mee meaorare nt Wa, ae ‘Seligman ‘argumenteazi ci simptomele neajutordrii ‘ovate detaten de ine, psa abide «iva (ideas, viaren alr = reat din convingre. cb 8 ‘eacfie gi intirirea sunt independente. Autoral sugereazd ci sceste simptome sunt evidente gi tn depresie, din care moti, vanseaza modelul neajutorii invijte ca analogie ai epresii, agumentind od amibele manifests in mod sparalels sceeayi etilogie simptomatologi,tratament si prevent Seligman a organizat un gir de studit penta a induce neajutorareninvafat la cameni, Rezltatele au fost comparate ‘x cee obtinute pe animale. Studie au evidentatfapal 8 ma 'ofisubiecit expusistimulilor incontolabili devin depres, Astfel, unit devin anniogi, furosi, alii ~ manifests react ‘mofionaleminime. ‘Acest inconvenient in aplicarea miodeluki neajuoriit invtq anon sacri ces ea lt a incre conor meds te ercepia soncntngsns impel) expesae “itnlr post try, eee TEN 159), Refomulaet modell poslcad ides ck pace Sil ncontail ee ee pen dil co tnotvaiga 9 icone noon monet sd © pom cones cf ete etn Se se ess, hen cual oct fee soca gine nice a a a ste deine ee» (abnwon Sala 9 ‘Teasdale, 1978), ae ae Scie et ero neu vate zea n at Og, 1950) 7”‘Nexatraea vat ‘Modell reformat Stine avers Stimul avert ecobites ‘Nevontolabiltaten pecepath Perepatd i. Actas necontrolbiitit - Eapseuta oe scones ‘Nesjloratea | Dervoltarea neajutordiitvajate ipsa controlului seupra condiilor importante subiecului i rezultatele prin prelucarea cognitivs 2 acestei xperienje de incontolbilitate sunt postulate prin modaliii {nteme, stabile de atrbuire, geneind deprsie. potczcle torici reformulate a nejutorrise pot explice in el umitor: Saribupi —incerne—(cauasle pent ‘ncontrolablitate vor fi localizteinfuntrl persoane, cde exemply inteligents, aptitudinile) in comparatie 0 tvibofile exteme (cauza in afara persoanel, prec forocl, accident ete.) airag duph sine pierderee 80 stimei de sine in plan motivational, ceea ce se ‘exprimd ca neajutorare personal; > atribuft stabile ce due, prin comparste eu cele variabile, Ia generalizarea expect in timp (plan ‘motivatonal)ceea ce corespunde lao reais eronicd de negjutorare; > atribupi’ globate, in comparatic cu cele specifice, duc la generalizarea expectaiet asupra situaii (plan motivational) si pot sa se exteriorizeze 8 neajutorare generalizta’ (plan comportamental) (rast, 1997). Stilul depres de atibuie ca factor de vulnerailitate si endings persisentd de a circumscrie rezuatele pozitive (fucces) unor factor cauzali extern, vasabili, specifi, iar pe ele negative (insucces) unor factor inter, stabil gi global (Abramson sali, 1978; Petersen & Seligman, 1984; Seligman i alti, 1979) a devenit unal din domenille prioriare ale fercetarii copnitivste. Aceste tendinje aparin «lui ‘riburional concept ce repreznt otieiturl stabil cei are ‘riginea in experienfa din copilice. Indiv eu sil ateibional epresogen nut numai cA invajé din experienta timpurie de a tzede 8 toate evenimentele vitale sunt ineontolabile, dar gi ca ce fine de witor Ia fl sunt incontolbile, ‘eos disperisit Abranisoo, Metasky si Alloy (1983) av prezentat o revizuite a modelului reformulat_al_ncajtortrii invafate Dropunind teria dispericii. Teoria postuleaza exisenta uni tubip al depresiei referinduse a adepresia disper Disperaree survine ca rezullat al expectafilor foarte ina rerealiazte, Conform tori, incdenga evenimentelor de viafh eyative serves dept aset de ocazii» pentru oameni ia a aLevent disper. Abramson gi col, sugeoszi tel tpuri de inforenfe in proximisteaeverimentlor de vid ce contribuie ln debut disper: simptomele dispertit, probbil, survin cind coamenit atibuie importantelor evenimente negative de vist cauze stabil si globale, > Simptomele diserii, probabil, suvin clad camenii percep consecinfele negative ale fveniimentui ca find importante, iremediabile, immposibil de achimbt, afectind diverse aspecte le > smromele disper, protabil, survin | fecal evenimentulii are un impact | asupra convingetlor despre sine, despre abiltiile sale ‘esprepersonalitate st. ‘Auton postuleza deca existentel unui sti ational dlepresogen. cracteriza pia Tendnga generalé a unor indivi de a atibi evenimentele negative uno facto sabi, global Gia perope aceste cvenimente ca foarte imporante. Aces Hidivad devin dispeaji in momentul cind se contiwt8 cx fvenimente de vaj3 negative, De menfionat, ch in absenté venimentlor negative stu in prezentacelo potve posibil sf fuse dezvoltedisprarea sa simptome ale depres, Des, teria disper ete 0 teoric a vulnerability stres, Or, vilnrabiltatesstutuiavibutional depesogen ps Fmpacal stresuluieverimenteloe negative de vais declangead simptomele disper, In afara stresului vulnerablitatea m4 ret in simptome depresive. ‘Abramson, Mealy gi lly (1983) sugereazs c8 si auibujonal depresogenreprezini o vlnerbilitate speci la depresie. De exemply indviii pot fi predispugi 8 atibuwt auze sabile st globule relajilor interpersonal, dar no st 2 evenimentelor negative. In acest caz, indiviail vor declanga Simptomele disperirii cind se vor confiunta eu evenimente negative in domeniul intnpersonal (ex. ropenea uni tela). Astfel, toria disperiit este confirmat cind exist interferenfadintre stilal_atibutional depresogen gi evenimentele negative de via Teoria autocontrolui Rehm (1977) propune un model ce tinde sf integreze aspectul comporamental cu cel cognitiv al tulburri, Autorul luilizea2d modelulautoregliii propus de Kanfer (1977), conform ciruia exist tei etape de tavitare a contolull; > auto-monitorzarea- indivieil igi observs ‘comportamentul si medial penta a le evalua elevanga 4 concordanjainstabiliea scopul > auto-evaluarea - informatia objnuts din prima tap este comparsté cu un standard inte pentru comportamentul det, > reflectares asupra positilelor auto-imarirt si nivelului Ia care comportamentulsproxinteazd ‘sandardele perormanjs, ‘Rehm (1977) sugereazd cd acest model a putes servi leept un model curisio pentru studierea tilogi ‘imptomatologie, tratamentutui deprsie. Autor! prupune un model de aut-coatrl al depresiei daph aceleasi componete expuse mai sus. Conform acestui model defcitul specific in sulo-monitorzare, auto-evaluare gi auto-inSrire poste explica| slferite simptome ale depresie In mod specific, Rehm Postulenzd c& comportamentil persoanclor deprsive pate fi coracterizat prin uoul sau mai multe earenfe ale auto- ontrofulul 83— Pensa peat Sousa = 1 stn rt en Ses ee See ae 1 an cago = ee oe a ee eee eho = EE aetna Ree nrrt icine mmmerrre tees ince natemeena ose rat aeaatnon oo tae oy ore nee ae om In ceva ce priveste auto-inthrirea, Rehm postuleazd ci vse in eat a ae eat sire tsCaeemtpencon epee na eas ea 84 CAPITOLULV ‘TULBURARI ANXIOASE. S.1Fenomenologia ansiet ‘Annietatea este un fenomen ou cae fiecare 5 intlnit in viata cotdiand gi care insoest, de asemenea, mult tulburai psihie. E vorba de o suféringS ingrzitoare care poate 38 36 ‘manifeste cu ointensiate absolut neobignuitd, impinging pe individ la ate necugeate. Problema anxetifii constituie un punct spre care converg problemele cele mai diverse si mai importante, o enigmé a chi derlegare ar trebui sh proiecteze fascicule de Iumind asuprsintogi noaste viet psiice. Ansieiaea es 0 stare afectivt vagh, difwzl, de nelinigte, de aparare, tensiune,ingiforar gi team nemotvat, fick obiect, care este disconfortabill. pin punct de vedere priologic. Ankictatea genereaztproduse imaginative hundente care nu pot fi ignorate gi nici liminate, eae pun stipinie pe persoana umana yi o domina, ‘Anxietatea are grade difrite de profunzime. Cind este prezent into proporie mult mai redus ca atare generalizat, poate fi consieratafenomen normal cu valente motivatonale fi chiar eu rol declangator al creativitii, it cind este mai Sccentuail gi mai profund8 devine simptom al unor tulburii psiiee. ‘Anxitatea define dow elemente fundamentale: @ siwatie viniti de individ ca ameninitoare 4i convingerea individului de incompencaga sa de a foce fil situa respective. ‘Teoretic, au exist Iueruri care si nu poatl fi sursd de anxietale, menjionind ta special, prezenja clementulii de 85ubiectivitate. Acesta depinde in mare mfsuct de gradul de sApeagtre a reaitait gi de sentimental propriel puts in fla rs Neteioare. Drept exemplu: este clar cf silbaticul va ears, nelnigtt la vederea unui tur sau a eclipse de soae. Pe ated omul cfizat na singe nici o nelinige, tind ce este tumul Giek presi expel. E argument i viceversa- toma apna deo grea mule st, uneor,eauzaanxitifi pentru ch in acest cuz percoll este previzut din timp. ‘Situatia care cresazd starea de spaima,nelinigte poste fi descr ante!” subiectul este pregitit fash de_pricol eesetatinfurse rint-o exaltwe a stenied senzoviale gi & Team moti. Aceastt stare de eteptare gi de pregtire este Fem esabil stare favorabil, fk de care subjestl arf fost ‘Bipus nor umd grave. Din. aceatt stare deeurg pr de o rae, ef entice = ga apo aplraen activ a pe de Tie pri, ceea ce trim ca peo sare denelinigie-ansietaten 5.2 Clasifcarea anxieit Froud gi Janet sunt recunoscufi ot find prin primi ‘care a sudiat ma indeaproape ferment anxeti lft Secoluul recut Inepénd cu mifloculanilor 60, el ese in now Siror de audi. Acest fapt a dus In oi clasifciri gi Ia (eevollareaunor metode noi de tratament, etoith fault cB Freud in 1995, deja a descr rnevrora anioasi, se vehicula deca ch anxietatea este mult ai Freoventa, Ia nevrtie, Din soest punct de vedere txebuic ‘Tenoe ansietatea real de anxietaea rewotcd. Prima forme framspare in fafa unui pericol real, sich a une vitimir replat, previzle i este avocath ox eflexal de fog Srettea, reals. poste fi consideratd ca o manifestare 86 intl de osetia evi psn ste Sage rl pel ets mal po ee Seta meee Spe aoe fg a a Rocpel opr, paver ncn, von auie oir, ‘wulburari digestive, parestezii, pos : ‘aliments 9 Nor cae saree de cn vce prin steers cotmpi ca ee 6 pi epee ‘eu wc dep So mnie Maier anioaschsfeace bane ates DSM-I-R (1987, APA) este: cela © tr ara es gre $ feeb fd sprtie & Seo enced ois 4 tBcsn ‘vest & fe peta $b event pes $ tute osteconuh $ See dee prea Acatisfore "pa ims ith 9 we svc dean oe, efor hee Ge mpecialoe vnteri, ta pik om me: ren pa, td Tipo onic cll Ogle agri interes’ haiompaing, nates es rosa 8752.1 Ansietategeneraliatd Anxietatea genetaliztd este 0 stare de nelinige ‘esimith de pacient aproape permanent, firk si existe tots stimuli declangtori conoscuj, cum este in cazul anxiety fobiee. ‘Caracterstca general a acestei tuburtri este reprezentah de o team’ sau grji njusificate, sau excesi (esteptare temitoere) privind dous sau mai mute stuaii sau cvenimente, de exemplu gia in legAtur cu un necaz ce Sar putea intimpla unuia din copii (atunci cind acesta nu este in peticol) sau rife privind sitajia financial (fart motiv valabil), timp de gase luni sou mai mult, cu prezenia acesor ‘ji peste 0 i din dou. La adolesceni gi copii, tulburarea se rmanifesth prin to anxietate i griji privind performantle ‘colare,sportive gi sociale. Atunci cind perscana este anions, exists numeroase semne ce dovedesc 0 tensiune motrice, 0 hiperactivitate neurovegetativs gio explorare hipervigienté a ‘mediuluiinconjurdtor» (DSM. II-R, APA, 1989) Simptomele anxietiii generalizate ~ peste patruzeci lescrise in literature de spevalitate - au fost reduse le ‘optsprezece in DSM-ILR si clasate in tei grupe: 1 Tensiune moricd + tremuritur, restr su impresia de zdroncinturi * teosiume, dureri sau impresia de durere abdominal febrlate + faxigabitate 2 Hiperacivitate neurovegetatva respira interop sau senzati de sufocare palptai sau acelerarearitrmulu cardiac ‘wanspiraje sau mii rec i umede 88 a sett sa ici tre, dare sat ake probleme sbdominale Batre dure es sone iol de dealt sawed ings fcevena reset mich Explorer herent medi condor senaja de « ft spaincicat sade la puterilor te cnt acide wee xara * ical de connate st go de memo rapor ea snxitten + eat de edormie sa oma nserapt + ite ingest! anictt generate cee a, pein asia mor leer, pce preci ce pin Gin ele 18 simptome, cx ance fs & mina ing de «=P oka mai mat saat pte peanes, sh Be Conseia ue stb pie (ube 1997, ‘Aspect une! penoab ct anitte generalize caret. Fafa sa poe Icordat,trnten ee beet postr xe tensina au Hit tesa emer. Pe ste pl i wenopral su fevet,nopec fa ale nor i piiarelr. Uric eat orsoaa cba a simi eet sea general de specie, Sa pis et subi eu amet genealiahnigi mal mecibed convingori, os, nen resizes eh nelngen lore malt tat itensh det tani El a som capbil at fleece ‘tl ek pot fi sunray! mult mal wor dest ali oanen Sai sme obsty a probleme de concert feos suf de depres, De obi alae asacne cu aes 89.‘sencalizatd sunt ugoare gi indvizi ew acastttwlburare mu 86 Sim cicumserisi in reaile sociale sau la servciu. Ceca ce the carctristie, spre deosebite de alte forme de anxietat, subicei ou anxitatea generalizald nu evith situa ca rezltat al tulburii. ‘Anxictatea generalizts evolueazi grads debutul find desea in copie sau adolescents, dar poate debuta gil vrs ‘sult, Este comund mai malt femeilor det birbtior. 5.2.2 Atacul de panic ‘Atacul de panik este una din cele mai fecvent ininite forme de anette. Este vorba de o stare intensS de spaima, fied, oe ae le fra 0 cauz4 aparents, Simptomele atacui de + palpitai sau acolerareastmului cardiac 2 temuriur ‘amore sau furnicitur (parestezi) ‘drei piept sau dsconfort * ogi sau sencati de tig = senzati de stangulare ' teama dea ns fi grav fit sau de a nu rou * teame de a nu innebuni stu de a fice un Iver necontrolat ep te probleme abdominal + depersonaizare sau pierderes simul realiti Pentra diagnosticarea atcului de panicd este necesar® prezenja a cel putin patru din aestesimptome. Un atac cu mai 90 pin de patra simptome este mumit un sae limit. Ele pot st agar bese, posbi tn rice static sau gradat eu terval de ‘teva minutes oe Panica co are lo indierent de stuaie ete sumits spontand, Dack aac se manifests in suai coneete st prciclare, tunel se vorbeste de panics siuajonals. Exith ‘s-numita punch aniciptorie,delange ia uma inagin init supra nei situa pactculae ‘Subic eu atc de panied au sentimental spaimel vin va brusch 9 8 verze. Ei mo pot prsice cad va tea loc, find nelingiicind 9h unde va fi wmllonce sexplozien. th general, atcul de panich drcarsciteva minute, ‘weor ajungnd Ia 10 minut. Atacul de pana este comm mal tlt femelor eu un rapor de do Ta unu Se mais la oice est, dar mai freeveat Ie aduli. De meojionat, au eine ‘ae face un aac de panicd declangess oulburace de panic 5.23 Amietaiea sociald [Este uceateamd prezenta practic permanent stunci cind persoana se afl {n centrul tenteialtora. Momentl-cheie al scesteltemeri este gia individaul ca s-ar putes comport intt- (© manierd neadecvatt sau umilitoare. In cazu fobitlor sociale se dezvolt8o fick persistent, irajionalA io dornf retin de 1 evita situa in care subiestl poate fl observat de altcineva, Este vorba tn cea mai mare parte a timpuli de o teama de a vorbi sau dea se manifesta in public, de a serie sau dea inca in prezenj stor persoane, de a rosi sau de « se comporta intr un mod mai pugin naturel. Fobia socal exe o fick ntensh de a fi uit in situa social Ea este comund ait femeilor ct gi bbabatlor, 1Fob social este feciem confindst i timid Ince aceste dou fet intr adevr exo ponte comne. Tots mii, spre deosbire de sbi ca Obie soil, nu ‘i ame etek ape tie! sce 9 vith croumstansle ankiogne. fa cont, indivi fic foci na st np imi Foti soci perth vist normals interfeind cu caver gcn ail soviale. ‘Tent dea pote resins este una din principalele snscanisme care po genera singe 0a Fermolo joue. ale bit sociale sun destol de comune, Spee exempts tua dea vob in pblic descr ete Specifickatorion main, care este depth peste mm tip, Ale exempt ar f= dieloten dea flosi tia pubis, fic de a serine sna sre mele prope in reversal, Aifctstea de inca sau bea in pli 5.24 Fobi simple specifce) Fotille simple sunt simple mu prin mecanism, 6 prin circumscrieren foarte exactd a obiecului care poate genera fobia, Ele sunt declinate do un stimul specific ujor ‘denificail. Ele spar imediat insite sou in timpul (Penifoy, 1995). 1Un inalt nivel al creativiip, care este fort a douk ‘ecanisme de apirare:anticipaea negativa gi endinja de agi {magina veeaby eventualitata inficogitoare, 2.O gindire rigida/dihoromicd manifests prin tendinga de a peroepe viaja ca fiind in serie sau in altmative (ex: evenimenele sunt bune sau rele); prin prezenja unoe regul rigide, in special fijd de coretitudinen de a face cova 99Inia tn cd oe ee Ba ct (caged re nv cer Nese exer ce opobret f Uo ide ine tts avfogecoe josh, Pesta exe depend ai Coes cert in de taping cae ez 6 ‘csi ni fn cn diets do ica thorn, Acmal pectine cua eng Go ett teow pet seninetle aoa Epwotl exo de nated dene» tendins de « feat nivel forte nae performance Re ‘pect ea i Povectonim! ee conbinae din we clement ‘ec fae at, de pane in ci oa finde sa nie, tenings de oars pm oot sa Securit ma mult deh pe popese Din acer Goss, pericnistl coer nce rede ih, ‘teimperh ea ind ene Necctate exe de ft ono ~ persona acon 0 “alors cmiii contol xe pret rice Imrie eevcpcl a sum plat erin vm seg ete peo @ tng deseo totinensewconporanetl stor Aceats 3 fhe ne ‘nonin de 2 te pe ene, eG Ba pein ih Spee mor sou tsror sentimentor negtve - petra i sinh fcr setimetle ea eb sh Resim, dence oaton pirees como tezaprobac dn pro clr ie. Rin ini): Tending doa ignora neces fc corpora we Convngees Dersonalitte trish gi sensibilAintens.suferd ea ins, In timp 0 petsoant roe emefioal i apeivt face pe ci oh ‘Del cer tase gon a0 ps primulai mc abordare, ¢le corespund lit ‘din Pati cn nate me mad te fd problemeleconceple impli, ou ¢ aime difeltee cf suiaare a bu So Dteonalitte. Defnjia din ICD (Clasiferea Iterations 8 Bolilor) nu exte lps de dicl, dar est larg accept, caele de compartment neaapit, rotund implant os se precmone d pods lcae sal Seene ‘care se continu lungul cele; mai mari ple a viefii aduh x oats ease devin pun evident avs nei os init [Tutuare pena se afi et epiegt 4 ocolif de antura). Asie! acest indivi arta putin interes pentru opinilecelora i urmeazd un drum singuraicintreaga Vinh. Datorits acestor caracecstici, igi intemeiaci greu 0 familie gi atunci cind o fa, relafile sunt nestistSestoare, conflictualizate I diferite nivel. 120 ‘Acesti cameni au tendin® spre inttospecte. Fantezia Juni lor intrioae este adesea de larg propor dar ii ipsegte conjinutul emofional, Ei sunt mai fnclinati cite probleme infelectale deeit spre idei concrete despre ali oameni. In cadral acestei categorii sunt indviz, care tn mod soltar ii ‘eanlizearh preocupirle spre speculatii abstract, dind impresia unor intelectuali profimzi. Soltaismul ideativ se compenseazi de cele mai multe ori print-o octivitale Tantasmaicl laborioast, cu aspocte de riginalita, care ‘mbracS ana unui der de grandoare. “rsiturt izbitoare a personalitifil schizoide ete imouficienta pulsionala, datortt lipsei suportlui dinamico- fenergeti, insinctiv-afeciv. Aceste persoane prezinth tn Acfunile lor dese stereotpi,stualsm, surpuloztate, tending ta puritanism, toate compensate print-un idealism moral gi @ ‘unui comportament rigid De remarcet c& dificltstea de contacte sociale, de rneparticipare lavas de grup. 3 manifest din copiliie. Gradele mai stenuate ale aestortelsituri, ataneicind fac pare dintro personsltate norali, pot sii confere avantaje in unele stuai din via. De exemplu,unele forme de activtateintelectul8, de stdin, pot fi indepliite mai eficient de o persoand care se poate detaga de activitaile sociale mai tlt tmp si poate s8 se concentreze fn mod detagat gi lipsit de ‘emoie aupra problemelor intelectual. 6.2.6 Tulburarea personaliap de tip antisocial (personalitatea antisocial) Caracterstica esentialt's acest tip de pesonaftate ste reprezentath de contnutstes unui comportament fntisocial, constind din violarca drepturilr celoral. Sau 121‘lcutincerciri numeroase de a se idetifiea un anclew sential al tulburisi, Cea mei wild dintre acestea recunoasle patry feisatari: insuecesul In realizarea leganurilor bazare pe afectune, acto’ impulsive, lipsa sentimentulut de vinovtic, ‘ncapacitatea dea inviya din experlerpele negative. ‘Acest comportument debutesz Insinte de vista de 15, ani, persist ka matusitat gi conduce la eyecuri in planal socic- profesional. Nu se pun in evidentd semnele unei intrieri paige severe, semnele schiznfoniei sau a epizoadeler ‘maniacal, ‘Minsiuna, furl, bata, bsenteismul, rezistonia opus vtortflor reprezina semne precoce, apirute inci din copilrie, la care se adaugi comporamentul sexual agresiv, abuzul de alcool si drogur, fa adolescenf. La virsta adult comportamentul se menjine inte aceleasi limite, la care se sdaugh incapactatea de a susine 0 activitate profesional constant, de ai asuma roll de plrinte gi de 2 se supune rormelor social gi civile. Se pare ch dupa vista de 30 de ai aspoctele cele mai flagrante ale acestei tulburiri de personalitate pot diminua considerabil, in special in privinja promiscuittt sexual, a violenfel, criminaltiit 91 vvagabondsjului. Totusi, indiviil care prezintd intrun grad recis caracteraticile aceste tulbuetr, jr debut nu s- produs timpuriu, pot avea unele suecee pe plan economic gi soval. Tnsuocesul ina reafiza legtutibazate pe afetiune este Inoyit de egocentrism si nepasar. In forma extrema, exist un grad de duritte care permite individului respectiv si svireascd altora acto crude, dureroase, sau degradante ‘Aceasth list de sentiment este, adesea, un ibitor contrast cu tun farmec personal care permite legituri superficiale si pasagere. Actvitatea sexualé se desfigoart fir tandrete (Cisitoria este adesoa marca de lipsa de preocupare pentru 122 partener si uneori de violent fied. Multe ciate sfirgese rin separae gi diver Tn inde prezenjei constant a unui intelect normaly in ccazal acestei tulburisi apar fecvent semne de sufeinit subiectiv, consind in stiri de tensiune, incapacitate de a supa plicveala sv tse i convngren cia sua Personliiile sociopate pot deveni plrnfiinadecvafi, cate-i negijeza $i malraterz4 copii, Unii au dificult in administer finanjelor lor sau in organizarea viet din ate puncte de vedere. Studile efectuate au incereat sf evidentieze influene genctce, precum si cele ale medina familial gi sugereexh cl ambele sunt importante 6.2.7 Tulbwrarea persanaluai de tip impulsiv (petsonaitat impulsiva) Impulsivul se defineste ca personaitte print-un comportament eu deselrsi afecive briale, ou reatil Aisproportonste in report cu stimulul si print-un fond Aispoziional afectiv perturbat. Indivizii previo gi brute deschrclsi de minie, care muse TimiteazA intotdesuna la ‘cuvinte, ci pot include violena fied ce poate duce uneor la itimisi serioase. Spre deosebire de perscanele cu personalitate antisocial, care de asemenea se manifests prin explo de minie, acest grup ou are dificult in ooea ce priveste rela sale. ‘Adeptarea lor este dificil. Descareile de violengh au tolul de a «descétusay dint-o stare de tensume, Impulsival este incapabil de agi rezolva conflicrualitilecu cam, la ree. I nu poate fio persoand rjionall. Are nevoie de rezolvare 123imediat Desctrearea violent odatl terminati, individul ‘devine lnigtt, avind uncort regret fptelo sivirgite, pe care Je priveste mai mult su mai pun ert Tncapacitatea de descernimint gi de ierarhizae rmotivationslé fac ca reacile persoanci impulsive 8 fie disproportionate in raport cu stimulul gi neadecvate ‘momentuli (Paunescu, 1994). ‘Aceasttulburare este recunoseut4 numai in ICD-10, nu gi DSMCITE-R, 6.28 Tulbwrarea personally de tip evtant (personalitat evtant) Acegticameni sunt tot timpul anxiog. Fi sunt stinjeni in socieat, femindv-se de ertck sau dezaprobare $i nelinigii ck ar putea fi pugi in ncurcatuk, Sunt precaui fad de noile exigent, au agresz’ ftnirile cu necunoseui i sunt temitor in faa oredeui neprevizut. Ca rezutat, ei at puiniprieteni apropiati gi evith obigaile sociale ca gi luarea de toi responsabiliti Ia serviciu. Aces oameni se deosebese de personalitile schizoide prin fap e& nu sunt rec} emotions: Tn realitate, et doves relat sociale, dar nu pots le obtins. in HCD-10 este preferat termenul de tuburare anxioasi de personalitate cu acceptareaaltemativel evitan. 6.2.9 Tulburarea personalitai de tip dependent (Personaitate dependents) Acest tip de personalitate este recunoscut in ambele Incrisi: ICD-10 gi DSM-II-R. Personalitatea dependents se caracterizcazi prin nevoia de af aja gi sustinuth de ceili, ste reticienthcind este vorba sia singurl decizi, prefers si 124 umeze pe ceil dit sb vin8 cu unele iin, au place st fie singurl orf cd singurl une lucrar. Persouna manifesta teama dea au srica relafilecaceialfi, din care motvtinde # pe plac celocali,spune mete ada», eate extrem de afetad $3 anxioast atunci cind este riticat gi dezaprobat. Persoanele cu astfel de tulburare sunt cu o voinfh slabs si mult pres binevoitor, exagerat de conformigti cu dorinfele altor. Le lipseste vigoarea si au o capecitate redush de a se bucura. Ei Uni scopurile prin ai convinge pe alt sii je in timp oi pledeszi neajuoraes ‘Dacd se clsitoresc, astfel de persoane pot fi protejate de multe din umarile tubuiri lor de personaltate, avind ca susjnitor un so} mai energetic si mai hotii, care va prelua Jaturd decizionals gi va rinduactivitsile. Lasaji de eapul lor, mil indivzi din aceastd categorie decad spre partes de jos a scdri sociale, iar alti sunt gsi prntre gomerii pe termen lung. 4 fr locus. {6.3 Alte categori de tuburiri de personalitate 6.3.1 Tdburarea personoliti de tip schiotipal (personaitateschizotipals) ‘Tenmenul schizotipalfolosit in DSM-II-R se referh Ia 0 tulbucare a personalitii caractrizath prin: anxietate socal, incapacitate dea aveapricteni apropiafi, comportament excentric, cindijenii de limbaj, afectivitte neadecvats, suspiciozitate, idei de relajie gi experienjeperceptuale neabignite 128Acest tip de personalitate nusesteconvingeri gi percepti bizare asupra celorali, a propriel pesoane gi restul fumi este raportat la credingele tadiionale ale grupulud ultra cdi i aparin individu {in socettile noastre, personalitjile schizotipale se vor simgi atrase de ezoterism, de roigile orientale, dar cum sunt neincrezitoare gi mu se sme tn largl or int-un grup, de multe cori rimin into anume izolare. Persooalivfilesthizotipale vad prettindeni «seme», mai cred gi in reincamsre, in fenomene paranormale. Na e vorba doar de subicte de interes, ci de ‘convinger aici de care sont pltrunse, pe eae le sit in viaga ‘de toate zee (Lelord gi Andre, 1998) S.a sugerat de eitre autor DSM-II-R c& acest tip de personaliate est inrudit ou schizofeni. Tot, comparstiv pacienttschizofeni, personaliiile schozotipale pisteaza un contact bun cu relitate si rareri au halucinaf, ce survin in cele epizoade mare ale schizofrenilor. ‘ont nei necesae mai multe doveziininte ca acest ip de personalitate si fie aceptat ca 0 categorie separat ponte _scoput diagnostice, 6.3.2 Tulburarea personalital de ip narcisie (personalitatea narcisics) Persoanele eu accasthtulburare sunt caracerzate print 1m sentiment exagert al importante propre’ persoane si print © activitate imaginativa privind svcceso nelimitate, puter si strilucireinteloctuall. Acogt indivizt au sentimental cf sunt ‘exceptional, deasupra oamenilor de rind gic li se cuvine mai mult decit celorlalt, Sunt stipinti de ambit, de succese risunitoae, aft pe plan profesional, cit gi in vista personal, 126 desea find preocupati de propria aparenia fizicd vestments. Persoanelenatcsice retin ten, peivileli din prea elo fase smi, ins, obliga la reipoctte. Cid ma po eae le atept, devine fuiban, fi csploateazh pe celal gi Ht manipuleazA pero a4 atinge scopurile, Pescara nareiscdvsdeste det de puting empatie, {ar emi cella uo prea mite. ei msi mul din acest tip pot fi clasificay ca avin tulbutsi ale persoaltai de tip histone g lft par si se Incadreze’ ia" gipul peronaltiior annociale. Formele intermedinre suit inevitable ito schema de clasifcare © personaliti g pare 28 nu existe un mativ puteric pentru a ‘slimita o categorie aifionld pent oamenit ce prezintd eet canctrsic, 6.3.3 Tuburarea personaliit de tip borderine (petsonaitate de gran) “Termenal borderine a fost folosit in psibiae eu dou sensuri, Primul desctie simptomele si comportamentele, considerate inrudite genetic eu schizofenia. Al doilea sens se referd a uo tip de tulburii de personalitate. Pink de curind aceast tulburare a personalitit: ou a fost definité cu claiate; ‘deen central a fost c3 persoana este «instabilin, dar aceasts instabilitate a fost descrisd in mod obigmut In termeni psihodinamici ea efunci slabe ale ego-uluio. Spitzer si cola. (1979) au sugerat crteri objective pentru diagnosticol ‘wlburrilor personalitai de tp bordetine gi eritertisimilare au fost incorporate acum in DSM-I-R, in care tulburarea personaltii de tip borderline este ‘carscerizati. prin 8 127telsituri, dinte care cinci sunt necesare pentru a pune diagnosticul. Acestea sunt: reli insiabile, comportament impulst, daunaior pentru persoand, dlspociie fluctuant Iminie fra mots, ameningdri sau toncative de suieid repetate, hnesigurangd arupra proprieiidenid, plitizealS permanent ‘forturi pent evita un abandon real sou imagine. fn legitur cu sceste tehsitur,psibitrii an recurs smetafors aricilor iama: persoanele borderine vor s8 fie in apropicres celrlalfi, doar pentru a se ined; dar daca se apropie prea molt de cella, se «injespi>. Pentru ai potoi stirile de frie nebund, de plits sou de disperar, ei fae uz de ‘loo sau de tot fell de seupiiante. ‘Aceste persoane nefericite au adesea 0 imagine incert supra propel peroane, o viziune lipsiti de claritate partenei sexual (Lelord si Andre, 1998). Categoria este vast cupeinzind aspecte multiple de anomalie a personalitii care pot fi clasifeate in alte moduri Este adevirat, mult dinte cei care Intrunese ctitrile din DDSMGIER intrunese de asemeneacrterile pentru tlburii ale personalitii de tip histrionc, narcisic gi antisecial. Nu exist suficiente dovexi pentru a incadra aceast categorie inten ‘grup separtincadrul personalitailr anormale, 6.3.4 Tulburarea pereonalitaylt de tip pasiv-agrety (personalitate pasv-agresiva) Acest termen este aplicat persoanelor care, oni de che fi I se cere 3B indeplineased ceva in mod adecvat,rispund print-o form’ de rezisenjt pasivi, cum ar fi: aminarea, Pierderea de vreme, Incdpitinarea, ineficienja delibersti 128 peta uitare gi 0 fitch nerezonabild a superioilor. Consecinjcle se reflect global asupra personaititit si, pria persstenfa lor, determin’ 0 ineficienth profesional, chiar stunt cnd airman do sae i elena rf posi, Aut ‘denumireaacested tulburtri de personalitae prin Sanvecnta fp of aco subioc xpi it mod po @ agresivitateascunst ‘Ades, indivzi cu acess tulburare sunt dependent gi neincrezitori, sunt pesimigti cu prvi la vitor, rd ai da seama eh modul lor de a se comporta este de vind. Desi individul se poate revolt in mod constient impotiva sutoratii, el mu va face niciodata legitura inte ‘comportamentul siu pasiv-reistent gi nasterea revotti, a resentimenteloc. Se apreciazA, ci in mod inerent, survin in aetivtatea social si profesionala a aeestor indivi unele rmodificli negative. Apa frecvent depresia major, tulburrle distimice, dependenia sau abuzul de alcool (Pauoescu, 1994). 129‘CAPITOLUL Vil COMPLEXITATEA FENOMENULUI AGRESIUNIL UMANE Agresivitatea umani este un fenomien complex. ce copereiai Ta multiple nivele. Tentativele de a ingslege agresiunes uman Ia nivel generic a fost criticaté ca find inadecvat im afark de cazul cind cercetvile su distin tiple gress determinangiscestora. ‘Studiul apresvitiit a fost explorat divers aft din punct Ge vodere al teorei ft gal comportamentului. Astfel Buss (1961) sugereaak 0 tipologie comportamentalk distingind agresiunea instramentald (motive ~ extinseci) si agresiunea expresivd (motive - ntriseci, a baza cieia se afl i wn suport teoretic - «Teor instrumentalon si «Teowrit expresives. in cadral primel categorii focusul este pus pe consecinele agresiuni in termeni de erasplaté» socal sau material Aceste teori susfin conceptul de agresiune ea fiind un comportament functional si favitat al personalittit cu 0 ceatrare nets pe contextul interpersonal. Teoile exprsive sunt axate pe ideea scumulicit impolsulo, srtesulei sau azousal-ufui care este descircat prin acfune agresiva. Teo date sustin convingerea precum cd agresiunea ar fi 0 disfuncionaitate socild i personala, un concept ce fine mai mult de sfera {ntrapsihicd decit de ce interpersonal (Cambell, 1994). Literatura de specialtte discus agresiunea din perpectva a dous orient tortie: 2. Abordarea Darl sociales soctal-cognitva; bi, Abordare psihodinamied $1 neo-asoclationist Prima orientare se axeazd pe natura instrumental a agresiuii i pe mecanismele responsabile pentru achiziia si 130 replaea comportamentulul agresiv Bandura, 1973; Brown, 1974; Black, 1983). Cea dea doua orintare se centeazi pe sspectele afective sau motivatonale ale agresivni, subliniind importanja agresiunii impulsive i attgind atenia asupra proceselorexctatoris involuntare in provoctres rSgpunuilor agresive Dollard, 1939; Loren, 1966; Berkowitz, 1989). Directile noi in seediol sgresivitayit sunt orienete spre examinarea diferenjelor individuale seu dimensiunilor petsonale, ca find constrcte ipotetice sau structs aectiv cognitive ce se dezvoltf ontogenetic gi medixzd comportamentul agresiv (Caprara, Barbaronell, Pastorli, 1992) - perspectiva personologica. Psihologii social experimental pledesah in analiza agresivaiipentra abordarea slispezitonalé, subliniind imporanta impectului varabilelor situafionale. 71 Teor psthodinamice sformularea neoasociarionisit 7.1.1 Teor clasice ale agresviagit deea natu biologie a agresivitit ete susjnu de ori Freud gi K Lorenz in viziues la Freud, agresvitaten ste un instinet(Oameii se nase cu instinct dea agrse gi de 24 volenf ait aceast eresuneneredias om pote fi Inltwati ee neces a, in proceslinflenfiiteducajonal- caltuale se giseased modalitji nedistctive de canaizare a tending agresive (Necula, 1996). ‘Peau Feud comporomentul uman este provcat de out instinct de bat ~ tinct vit (EROS) $1 instinct ‘moni (THANATOS). Uxismal este orient impotiva ‘rgmismult va, din care motv are oc fe auodieugeres fe 131rere alti individ. Dec instinct mori nlf ou fevualate, ee tanfere prin masochism sau sadism. Din feest poet de vedere Seinen nest o reat ci wh inputs prezent permanant in organs, contijonat de ns sel una (Frome, 1991. Spr deoscbie dS Fred, tologK Lorenz sue ch insinculsgrenvti ofA ganse de suprveie toe reproducere mai mar, penta c asiga, in pricipi wh ms trae oces Is rank at neil tw prin. disperse indir bai p un ertoru ms mae det, poiitates des contola moi renme, La mite imate inne Sresivi ete Gala de uml ce inhib istogees talk AGrenuraluiTensunea inte apesivilate i opriea ct se feoonh pin comporamental ages lint [Boog ce, Ch deouree inane de a nveta sree, camer no ave wt tchipament natura capatil de feevente rani gave sau ‘moral, a jus is la mscaismal care st controle geiviata at de ce, dst cu ventas arelr = ia ales clare pot omoi la distin, cindadvereaa o ponte iniue mild" rjnere lk omen crset bln onspesfck (Design, clogs sociobilogit recuse ch fst facto social gi colt cae ingridee instinct Sgeiviti, dar et sblnia ch ln om lipsete condi ‘thi inset in tmp YRad 1998). ‘Teoria psihodinamict tite completat’ cu Ipoteza érostare-Agreivitaten deseried in monogafia «Frasrore dgresiviates (1939), eta de Gropal YALE. Monografia avanscazd citeva enunfuri de bazii pentro a explica originea si onsesinle viral agresividit unane. Autor stn convingeren in wroxd-agresiwner, Aceste noxe includ duerea fies, dopresia, cildura exagerai,stresul social 3i personal Feshibec, 1997). Cercetirile recente ale lui Berkowitz sunt directionate spre examina rolului proceselor excitativ si involuntar in sgresine, Kdea este prelut din teoriatansferalui excitatie (Conform tui Zillman (1983), care a identifica acest fenomen tansferul_ mediat-atrbutional al extaiei produs dew eveniment emotional neutru poste inti reactiile la un alt eveniment emotional Berkowitz (1990) avanseaz8 formulates acognit-neo asociofionistin, confoom c&reia procesele cognitive au 0 ingluents important asupra agresivitii fective gi impulsive Aural mentionea2i in Iuririie sale recente c& stil temotionale pot fi privite ea find nite reeleinterconectate do indus, amint, sentinente gi react expresiv-motori, cae in ‘moment! actvieii unui component’ sunt activate alte Componente. Performanfa unor migcéi motori ee sunt asociate cu unele sri emofionale poate activa site componente. Linia inte reaefile expresiv-motoi gi emofi ese pulemic potivits texperienfel miniet, Conform tecrict refelei asocitive gesturle facial gi corporal, seociete u agresianes pot activa emoti de tminie gi ide estile, Concepfia refeleitelatez& si faptul: ind ‘amenii manifest del ostile sau se gindesc moll la durerea de cace suert, posbil vor deveni miniosi sau vor aven inclinati 134 agresive, Incurajarea oricirei rect de minie sau agresiune probebilitter activin unui alt componcat sejeaue minje-agresiune. Teoria respect are apliabiitate in claborarea procedurilor psinologice de contol al agresiuni (Berkowitz, 1994). Berkowitz extinde acest model in explicareainfluentei smass-mediej dele agresive sugerte de un film violent poate activa alte gindusi semantic innuite, sporind sansele ca Vvizionstorul “si manifeste ate ide} agresive in aceastt perioadin. Astfel, observatile violentei_mass-mediei pot produce un complex de asociti ce constan din idei agresive, ogi nrudite cu vilenfa i impulsuri peat actin agresive. Autoral Bushmann (1995) considert o& indiviai ew scoruti_inalte la inventarul de agresiune deta rele socifionste agresive extensive. Aceateefele sunt reforificate prin expuneres repeat Ia filme violente, Stal efectuat de autor denot ca violenta mass-mediei proved mult mai probabil aecte agresive Ie indivzit cu assur puremic apresive. Nu exist diferente de sex in suscepibilitaten la Violenfa mass-mediei. Concluzis aworului = expunerca habitual la vilenta TV este paral responsabils de extensia refelclor cogniti-sociaionisteagresive Ia indivini cutest eres, 1357.2 Agresivitaten din punct de vedere al teorel tart ‘soclale $l socil-cognitive 7.21 Agresvitaten din perspectva teoviel wari sociale Ca mulle ate comporamente socile complexe seresivtaten ete dob pein ivajare socal. Procesul ce Socilizate inceamo8 si acicja. de rispunsui agesive [NMiller gi .Dolad (1941) a fost primi care au prezeatat © deplind tore expliciad de’ ce, si-cum ae Toe inva ‘modell i ueraren sa lsh evar social 3 imitarean, ‘orl find. sh analizeze modelarea prin prisma.tevil Tehuviorste. Aste, modelarea este un proces. similar ondoni veariarte: un individ emit un med, doar ach cesta ae succes in realizarea scopului cu. comportamental respectiv. Accati afmaie se asocazh perfect cu idee fgenerlé a migetibehaviorte: ate proceel invari sunt Coniderate ca find eamcate de reforiieari datorate recompense $i pedepee qt respectv modlarea ete priv ca condifonare vicrlanda (bsg, 1997. Cercetorideceaiuldl apie menionmy patra imensiun a proce de iitareAv3tre la copi:instigare, ‘efotiares,denticarea i normele socio-cultural ‘+ Intigarea se refers lx coniiile ce probabil sunt frustrante penru opi, cca eo intensfid nivel impulsuli ink Ia comporament agresiv (Berkowitz, 1972; Feshbech, 197 “+ Reforificarea ae refer la rasponsu contingent al print Ta agresivitaea copii. Recorpensa unui atl de Somporament at incuraarepetares lui (Bus, 1961); 136 + tdenificarea are dou aspecte: intemalizarea standardelor parental gi modelares comportamentului adulfilor semnificativi (Levin gi Sears, 1956) + Normale socio-cuturale importante in acceptarea gi dezirabi (L-Eron, 1987). ‘Aceste dei sunt dezvalute de A.Bandura, care formuleazh Teoria tnvijirit sociale & agresivitiji, Conform cesteiteoriicomportamentl agresiv se inva prin mai multe modal gi anume: + direct, deci prin tnvatare directs (prin recompensa smu pedespsa unor comportaments); prin observarea 5 imitarea unor modele de conduita ‘le ator, mai ales ale adulilor. Cel mai freevent, considert Bandura, modelele de conduit ale altora, pot fi itlite in: familie, media socal, ‘mass-media (Neculau, 1994). sunt dotorminante ea comportamentt 7.2.2 Teoria social-cogmitivasfomomenalagresiuntt ‘Teoria invite sociale ig are continitates sa in teoria social-cognitiva conform cdreia personalittea este un pros al interaciunii orgasm si mediu. Conform» teorc, comportamentul manifest rezulté din interatiunes mecanismelor psthotogice cu fitorii de mediu, deci comportamentul este in mare misurk discriminativ dependent de context. Teovia nu neagh diferentele individual dar stablitetea personalitati trebue clutaté Ia nivelul mecanismelor psihologice gi ale evenimentelor care le 137activens®, iat spocifiitstea gi descriminarea la nivel ‘omportamentului manifest (Bxban, 1997). “Teoria social-cognitva confirma ideca Tui Miller i Dollard (1941) procure invdjarea unank se bazeazt in ‘mlsurk pe condionarea vicariantl. Cpacitatea de inva prin ‘observare permite camenilor sh depigeascd experonfele d> tip incotesre gi croaren, Observarea nu 50 reduce 1a imitares ‘comportsmentelor cslorlalfi ei presupune identifcarea unos _sraegit generale de rezolvare a problemelot, Primele sale studi Bandura (1961) au recunoaste identficarea» ca factor impotant in procesob moda, ei ‘cvidenfiac inteun studi dose fect identifies ca medio: ‘in procesul invtiriindividuae Mai tiraiu Bandura (1982) realizeszs 0 analizi « inves prin obeervare, care este vizuti ca_un proces informational ce implica mai multe stad ieare find necesar entra schizitia unui now pattem comportamental. Prim! ‘Hadi implica procesele de ante, interese, arate; stad al ‘deed presupine process de memorare si stoeare si apoi feprezentri minale a ceea ce este de Rout, ix stadul ce ‘execute persoana. Inceated $4 copverteased reprezentarea rmintals in comportamente sdecvat, intervie utltatea feed- buckulut vizual gi verbal; tr ultima stad al practleril comportamental achizitionat se transform tn automatism {ailing prformanfs. Teoria socal-cognitva demonstreaza ci Snvijarea.viearanté ere un ro! nu numai in achizitia de ccunostinfe si abit, dar side rspunsuri emotionale (Karz, 1993). K. Bjtrkquist gi O. Osterman (1992) indicd e& uncle reaultate objinute refertor Ia inluenfapareatals supra sgresivitit copilor a pot fi explicate doar in. termenii ‘onion vcarante, find insuficionte pentru a da explicati 138 Imitirit modelo. fn vial real, nu est neces un mile ages pent realizree sarin dach teoria eich Vicwrante este coretd, modelares nar faut loc in wnele sito, co de exempl, cid model au atinge seopul prin aaresiviats Stodile recente sugerezzt col putin paru factor modelarea comportamentul ges ari ire stata model sina etal; 2. deotifiares cu modell in caus 3. dct model este eugit sau nu (efortticare) 4 canitatea expuneri a sitayia model Tnpovtanf primal factor fost eps de Berkowite fn ani?60.” Bifrkgvst acordh 0° importansd deosbit identifi, considerindc& act wn individ mac ientiin mods, el sau ea probabil me va tncorpora pater Comportamentali si modluol in proprul rector, chiar dac8 Cantiatea expan ete extensiv’ (3 presupune, & imitatorl ‘fost expus noe scenari alternative, ofrindlogre) Birkquist sf Osterman (1982) au desta fp, cind relaile emotionale dine tific apes si econ! suxt foarte negative, nivlal agrestis mai vedi, decit Uiclor ce dein reat emofionale pone cu tai eke grec. denifcere serves rept variabilémeditv, ‘Autor sus mengionji au. pezentat 0 investigate (1997) a modului tm care adolesceni de ambelesoxe imi pauernusi comportmentall a pln fn stare oom Reale degot eb adolesceni tind ssi imite mamele allie. pine semeni, ta ‘inp ce impactl tlt se intensiticd seash. La fel este evident ch efectul modelii Proteus de acelgt sex cu adolescent exe cletiv mak Dutmic, fat explicabil pin deuifcare. Curios ete rez confor cir, bait mits comporameatal agresv alti 139find acast si mai mult al mameloraflindy-se print semen. ‘Adolescentele ji imité mamele gi tai in egalt: masurd tn conditi de ca, iar aflindu-seprinte semeni imitt mai mult fmamele, Mecanismul acestor diferenteri este presupus 2 fi anttatea expuneri (Bjorkqvit, 1997). Hluesinan gi Eron (1988) au evidenistidentifcarea eu modelele TV. ca. important predictor al_agresivitati, si lsugereazi cd dacd copillor le place 4 se identifica cu modeele agresive, ei epetteacenariagresive> in propria lor mint, prin ‘aocasta repetind tendinja de a se comport Intro manier’ Similar. [dentificaren eu modelele poste fi interpretats ia termeni behaviorist ca gio forma de refortificare secundard: act observatoral are eareva afecfion fold de model, acesta predispune persoana de 2 imita comportaments! modeluli Este posibil x! probabil acest cru, find o parte a adeviruli ‘Totupi este neoxplcabild agresivitatea habitual, cind cobservatorul imith patterurl comportamentali negativi ai imodelulsi displcut, ack canltatea expunesii este coplesitoare, abservatoral nu este apt de a integra soenari alterative Hesman $i Bron (1988) sugereazh cl ceea ce inva ‘actual copii de Ia modele sunt scenarile cognitiv, ce sunt Jnvdfte prin rept: observ reluat ale modelelor din vat, viaionarca filmelor violente, repetiiimintale in fanteria copilului cK. Bjorkqvist, 1997). Bjirkqvist si Osterman (1992) in Iveriile_ sale ‘mentoneazi,c& individ! find in stu stresante este putemic ‘ctvat interment psihologici si probabil va reactions conform primal scenariv comporamental ce- vine in mint. Avesta ar patea fi un scenarv agresv - pe care individul in mod normal fl uiizeach ~ adopeat dintr-un film violent sau orice alté Situaie model fumizind crearea unei ferme asocifii Ia acest 140 soenariu particular. Pentru a ingelege de ce este ales un stenariu paricular, ebuie analizat impoctul celor patra fsctori ‘menfionai. Totodat, este dificil de afirmat daca existh un aspect inndscut al modell sau un impuls al imitari, Prin ‘urmare, termenul modelare cognitvd¢ flosit ea nofine in ipotezele tecute mai sus. Ce gi teoria invite, aceasth pozitc {giare originea in psihologiacognitiva mai mul deci in tradiia ‘behaviorist. Esto ceva mult mai apropiat de prebehaviorsm, de train asociafonisth a lui Thorndike: invajaren cobservajionalf ste Joe cind asociaile devin putemice. in conformitate cu aceasth idee, orice op inure asoiaile ~ semilaritatea, cantitatea experi, identificarea, precim $1 recompenss gi pedeapea probabil afecteazd imitaja, Concepja lui Thomdike a reusit sd explice doar invites animalelor in texmeni mecanicist, pe cind asociatonismul ‘modem al invitiei umane este 0 forma a teorei cognitive: asociaile sunt formate inijal gi afctate de atribuirile lewte de ‘observator. Pini la momentul conceperii modell fobservatorol invatiscenar comportamentale (Sebauk si Abelsou, 1977) si le aplicd in situafil cind sunt atibute ca ind potrivte. 13 Perspectiva personologicd a agresivitgit Pe fing cele douk mari sbordasi teoretice ale fevomenului agresiviiti in cadrl cercetrlor mai figueazd gi 4 tein abordare ~ personologicd, care define in sine citeva varie. Liniatedifonalé se cenreazd in jural tasaturilor de personatitate ca flind dispoci diversificares comportamentull agres ‘Olwens, 1979). 141‘Conceptil de personaltste fecvent este tratat cao senttate misted care exist dincolo de comportamentl socal, ‘moi, cognit, Este adevirat ditr-un snumit punct de vedere, dr totui organizars intregulidiferd de sua componentelor In teorile psibologice, pesoaalitatea se refet la reguartale comportamentale ce distng si diferentiza indivi (4st). ‘Mischel (1968) conclude ct datsle empirice mu justified conceptualizarea persona interment de ests gi tesituri» Mai trziv gia modificat pozijis, orientinse spre interectioniam, Tot, mol clinicioni contimut st fie uspiciosi in legiturk cu conceptee tlsiturilor (Alson, 1975; Levy, 1983), ‘Teistturile de tipul cagresiv»,ssimids au acelagi stant <2 $i cdepresivs, canorexion, earacterizind nigte tendinfe sau ‘apacitti ce aparin persome i se manifest in anumite condift relevant, in acest context Mischel (1975) propune alternative cognitive pentru tisituri aga ca rezltatul expectailor ce sunt specifcesituatilor particular, Cate este uiliitea predctivi a tssturilor? Trisarrle sunt slabi prediciori ai comportamentu in situ specific. ‘$i dae trisituriledesciu ceia ce este probabil mai mult deeit ‘comportamentul invariant, atin ele nu pot prevedea grosul fonudamentl al comportamentu, ‘Alson (1975) augereaca of variabilele personalise impart in dot grupe: conceptele caracteiale ce descria fiecventa dispozfilor si conceptsle cognitive aja ca scopuri, convingei, expecta Doar ultimele au funciajustificativl, De otal c8variabilele cognitive ale teorei invari sociale se ncadreaz in aceast categorie. “Totus, descrieren caraceralé aderk ta varabilele cogntiv-motivaionale pentru a explica comportamentul (Epstein, O'Brien, 1985; Olweus, 1979}. 142 Dover clocvent i uilitatea conceptuli trsiturilor a fost aduse de stuile longitudinale in vederea events ‘stabilttit agresivtai. Olweus (1979) conchide of exist 0 stabiltate substantial in agresivitats ce nu poate 6 atrbuits ‘constanjeisitsfionale, Feshbach gi Prie (1984) au confrmat ‘rin retestare dup doi en, stabilitatea nivelulutagrsivthi Ia copii scolar. Huesmann (1980) confirat acelag ler int-un studiu de 22 ani - oarenii pot fi scmnificativdiferti dar stabil in ermeni de tending agresiv, ‘Violena criminals habimula apare a fo foncte «net ‘stfel de dispozii. Farrington (1978) depstenza 5 70 % din delincventi care detineau recordul crimelor ts 21 ani erau numeral print cei mai agresivi copii la 12 ani. Robins (1978) stabileste ct biti tn opiliieprezic un comportament elicvent a vista de adult Cercelirile experimentale au tendinga de a ignore iferenfele individuale. Malte vaiabileidestficate in analiza Ivar sociale gi social-cognitive sunt, probabil, inluenfate de atribusle stabile personae. in teoria invatarit sociale, ‘agresiunea este prvitt ca uno din posible raspunsuri coping 1a situajle aversive sau care au o putemicd veloare stimulont. Evenimente aversive sunt: ataculfizic, ameninare, insula, pe Cin stimnlenfi pot fi refortificarile sociale - staurl,aprobare, -ecompensa material. Zillnan (1978) ii focuseazk aenfia asupra. importante shidici cognitive in situafile confictuae gi evidentiaza roll ateibuirt cauzale to arousal-ul miniei. Avtorul noteaxd ci revanga si pedeapsa sunt concepte morale, dependente de standardele fracfinifor si reptezint rescia compensatoie ‘echitabila. (Blaokbur, 1989). In aceiagi ondine de idei, Adler discuth in Iucratea ‘eCunoasterea omuluin despre agresvitate ca find ttt de 143‘caractr, Prin estar de earacter autor ineloge © anumith fork de manifestare pics » omul, in incerearee sade daptael sacl vei Is lcrare sunt evident stu de caracter de nats apresiva: vaitates, gelozia,invidi, varia or ‘Cercetile contemporane se centeazi pe rol carctersicilor persnale in medicrea manifest omporaneatluiepesiv, sperind ak rclatze dierete individual ce iets (inhib), mein comporamental agresiv Investigaile efetuate de Buss st Pery (1992) pears revalidaea Chesioaruui de Agesiviute au estat sei componente ale agresivisi. Components istrumentald 54 motors a comporamentuui este Agresinea Filed sau ‘Verbal, impicind loi insu. Components aft sau emofomalk» comporamenusi exe Mina, implcind wn arousal Gxjologie gl preparior entry agesiune, In al ‘omponcala_cogniial s comportnentlii este Ovilita AAstel corwatele nati mulidimensionale a. diferenicloe individuale ofert 6 corespondens fn modaliatea multilt 2 conceptui de agesine, cern ce permite de a evidenia citerene individual speciice. ‘Astor CB.Caprira, C.Bbaroneli gi PZimbardo (1996 s-aopropus un program de cecetare conform et un studi sistematc al difrenfelorindivduale tn agrsiune poste rfiaa procesele si mecanismele de bach ale ceitor forme de _agresiue, Injclegeres intenetiii dinue pesonaitate si apetelestutionae ale ages vor permite mai mare preci i puleepredictvé gi vor sublinia mai car Imetoele de intervene. ‘Autor au identifica atin condi delaborator isin condi reale tiada variablelor de persnalitate ce Sunt 144 predictori ai agresivnil - irtabiliatea, ruminares ost, toleranf fff de violets Iriabitiatea este defini ca tendinjd de a reactions impulsiv gi violent lao provocare sau le un dezacord; + Ruminarea ostild este tendina spre o ruminare prelungits, ‘reser sau cel pufin menfinerea dorije de rizbunae int ‘© manierd ol, urmatk de provocare. AceastS variabila detine © parte semificativa in comportamentul agzesiv cind procescle cognitive (memoria, atrbuire, planificares) joacd ‘un rol major; 4 Tolerania fata de violema este defini ca 0 atitudine Pozitva fait de justificare diferelor forme de conduit violent. Acest indicator n-a fost inclus in designurle ‘experimentale ca variabila mediator, totuyi, rel ‘agesiusea rezultt dinu-o corelajie imalté cu nivel implicit personae in actele violate. Capra g autor au evidenfiat pein intermediulanalizet factoriale ate dowd dimensiwai (de ordinul doi) - raspuas emofional si tnclinapiogresive, Prima coreleszi cu afectivtatea negativa, 2 dous - cu ostilitaea ‘Cercetarea a avut drept obictiv- examinareastructurit lateste formate din indicatori stabiliti de dispoztia de agresiune, evidenjereaindicatorilor ca component ltenfi in spatul personal al ticiurlor de personlitate definit Modelul ‘Big-Five. Analiza rezultatelor a estimat 0 cotespondeagh intre teisiturile celor dout forme cena ale agresiunii(reactva gi proactiva) si douk dimensiuni primare ale diferenelor individuale. Astel, cipal impulsiv, react, emoyional al agresvitfit este reflectat in factorul rispunsului emotional, 0 forma de factor temperamental. Tipul proacti, cogmitty $1 instrumental al agresiuai este reflectat in factor evaluarea 145povtivs 9 violenfei, un factor evaluativ, socisl cognitv Dierenjele individuale in propensiunes agresivi poate fred Jn aceste dout dimensiuni si doar rispunsul emotional este redetbil a modelul Big-Five. Concluzia ar ici modelul Big. Five este confimmat ea model terete al pesonalitai ce poate {i utiliza in nfelegerea diferenfelorindviduale in agresiune, in speci! penta dimensiunileagresiuni implsive. Este vital peotrocereetiile din vito de a incepe stu sistemstice multi-modale ce _mergdincolo de limitle teadiionale, prin utlizarea si integraren mai seu teaulttelor din dfeite domeni 7.3 Agresivitatea ta copii si adotescentd Devine fat de ordinal cleritiit 8 pattern-wi ‘ceractristici compoctamentulei social, in special ai ‘comportamentului agresiv, fi au originea in precoctate, CCercetirile au demonstrat c8 deja la vista de 12 luni copii manifest shui comportameniale ce sunt msi mult sau msi prin apresive in situa variate (Holmberg, 1980). Sub & ani ‘gresivittea devine o caracteristica stabild. a personalitii (Eron & Huesmano, 1990; Farington, 1990)- Totus exist diferenfe in opin in cece ce privestecauzaltatea continutii agresunit in populate, este dificil de epistar vreun factor din copilivie care ar fi predictor al varijiei agresivnil Ia vista adult Dupt cum 2 fost menjonat, exist o multitudine de factor ce contibuie la propensiunea individual de a agresa, ln ‘mod special, diferenfleindividule in comportamental agresiv ot sf fe produsul ineracfinii unor factor! predispozangi cu ‘experienje specific invate. (Berkowitz, 1993; Bodge, 1990), 146 le Invi agresuni! au evident roll in meinerea stabiliitcomporamentau ‘yesiv in inp iia staf Bandar, 1986; Becowit, 1988. Un qumie de mecaisme cognitive au fost delineate gi teva stulli au demonstrat relia bestorrnecaitne cogiive ct omporamentlagresi lt copii ila adoescenf Mejoriatesstdilor sau axat pe_rolul abilitiior specitice cognitive de pocesare informa sau pe operaile ingeslareacomporarentaluiagresv. ‘Conform modelulsi elaborat de Horsman (1988), comportamcntle sugerate de scenarit sum ate prin convingeri auloneglative., Recent, © fost ideifeat un tip specific de convingee = comingere normativa, definits ca copntie individual fetetor la scepabitatn sau ‘onaceeptbilistea comportamentui. Autor Huestann i ‘Grona au evidejat 0 conesiune directs inte convingerile rnomative gi operate de procesare a informatie e culmina compertamentul copier. Studile au dovedit ch Wo 20 maijaca, in comportaneatal agresiv duce a deavolarea onvingettor normative prin accepiaresepresiuni, Cop au mai putine convinget stabil dect ei matur in stile efecrate pe copii $1 aolescenji sa estimal 0 rele semnifieativh inte aceeptarea agresiuni $1 comportamentl agresv, cast rela -a dovedit af mul mai putemica Ia opi mai mar. Nu exist diferente semnifiatve ite gpa eznice. Remshaele stsilor evidenics In bie 0 colic Serfaty mai puted tne convingele normative comportamentul agresiv dest la fete. Convingerile normative al accep agresiuni se intensificdodaea eu vss. ‘Sea dovedit cd procesul de socialize ia cola Conform lementarh contribuie. Ia acceptarea agresiuni stadiului autort conchid ef in primele clase 147ive pe baza proprului comporament, pe prin observaea comportamentulul alta, ajmintelor primite de La plrini, semen prin intermediol Aattel, convingerle lor premature sunt instabile ‘comportamentul lor premalir este un predictor entry convingerile mai tril. Oath ce convingerile au fost crisilizate, copii devin rezisteni la. schimbare si mult predic pentru comportamentcle ulterioare (Hvesmann si Goer, 1997). Un studiu longitudinal efectuat de Caprara (1990) s concentrat asupra wit agresiumi gia altor indict sfectivi gi sociali ca predictor’ ai realize scolastie gi a ‘evaluisit sociale in imp de patra ani. S-a dovedit ch agresiunea copillor la 79 ani coreleaz3 pozitiv cu ejecta semenilor Ia 11 14 ani. Acest lucru indicd, ch agresiunes, care a fost demonstrath a fi sabili in timp, se asociszA’ cu consecing? negative in mod indubitabil (Feshbach, 1997). ‘in coon ce privegte difrenjele de sex in manifestarea agresivnii stulile recente se deosebesc de cele mai vec, dovedind 0 ret tot mai mica de diferenyere. Rezultstele tmetaanaltice a 143 studii (Biyde, 1984) indicd existela difeengelor de sex, cu tendinga de afi tot mai mich odaté cu rsa, Studie efeeruate de Lagerspetz, Bjrkquist si Petoven ‘comportameatul agresiv = Specticd biieilor decitfetcior. Compertameaul sgresiv este ‘ll mai stabil si mult mai predctibil I bait dectt ta fete. Dar, Ia fel a dovedit cf fetele cu un inalt nivel de agresivitate ‘manifesth 0 sabilitte putemich a comportamentalui (Caieus1980), ‘Autor Bjorkqvist, Osterman gi Kaukianev au ofectuat tun studi asupra unui lot de-elevi (8-18 ani) in seopul de a 148 ‘evidenia manifestarea 2 toi tipuri de agresiuni: fick direct, verbal direct gi indivecth. Rezlttele relateaz4 eX bali sunt conjtient mai agresivi fizic dect ftele. Nu existé diferente semnifictive in ceea ce priveste agresvitaten verbal. direct Fetele sau dovedit 38 adore mai mult It agresivitatea indirect. ‘Analiza rezultatelor a efectust gi 0 evident 9 Heciret forme agresive pe virete. La virsta de ® ani agresiumea fizicd este mult mai accentuats Ia baie, iar fa 18 ani nu existd diferenfe semnificative, Find gla un nivel setzu, Agresivitatea ‘verbald se intensifies oda ch vrsta. Agresivitatea indirect a ‘obfinut cote mic la vest de 8 ani gi cote mult mai mar a 18 ani, fetele experimentind-o mai intens. Cercetrea a estima apogeulagresiunii la virta de 11 ani, fapeexplict prin debut _pubertii cu panculritiile specific ale sale Rezulatele objnute permit a face conclzi: copii mic smanifesti mai frecvent comportament agresiv fxic datorit Tipsei sau nedezvolirit abiltilor lingvstice. Pe masurd ce abilitile verbale se dezvolt, ele facilteazh posibittatea de 8 opi erenes ih eel fr fh, Stile agresiunil verbale para fi accesible pentru ambele se tmisure devel inelgenelsocale individ iva semnificaya agresiunilindirete, cae coexist cu fren verbal direct la virsta de adolescent si adult (Bjorkqvist gi ‘Osterman, 1992). {in mod consecvent comportamentul agresiv poate fi pivitca'un mijloc dezadaptatv in soluionarea de problems 51 poate fi scrutinizat fn termeni de scenarii agresive. Studile a arta, c¥ adolesceniiagresiv califickstuile ea Bind oatile, selecteazh sacini nepotivite i agresive, produc putine slut de rezolvare de problem, cae sunt necalitative, ineficiene gi evolueazrispunsul ages ca find favorbil (Crick gi Bodge, 1994; Evans si Shoct,1991; Gouze, 1987). 149Studile anterioare indie, ch scceptarea socal telajionen2d cu comportamentul agresiv gi cu. strategie fgresive de rezolvare @ problemel. Autorii Pakislat si Kebikangas (1996) au studiat fenomenul sus mentions. axindu-se pe iateactiunen dinte comportamentul agresv si ‘scoeplarea social fa vederea inelegerit rolultfeedback-ului social, Rezultaele au ariat 8 feedbacks social are un efect spa scenarilor minal. fumizenzh stategii de rezolvare apresive exact ca fi adolescent agesivi cu 0 acceptare inlth. Adolescent non ‘agresivicu un nivel de ecceptare inalt au objinutseoruti mai reduse la strategile agresive de rezolvare spre deosebire de ‘adolescent non-ogrsivi cu acceptare joasé. Prin urmare, srategile de rezalvare ale adolesceniloragresivi cu acesptare redush difers drastic de cele ale adolescanfilor agresivi eu ‘cceptare inal, ltiml grup reprezentindscoruri mai reduse. Gu alte euvinte, © acceptare socialé inl diminueazi secognita adolescentult, a proprielagresiviti 74 Agreshitete adulfilor Agresione gi agresivitate sunt considerate a fi separate, ste prim telateazbacjunea, al doles concept - trisitura de personalitae. Agrsiunea poste avea loc la nivelul interpersonal sav insiufonal. Agresianea este dferenia in ‘edn grog primar gi soeundar. In fami se disewh despre iotenta domestica -lupa intre pring si cop, abuzul copier, viotenta ine sy Literatura de specialitate cu referire la agresivittea birbatlor gi femeilor indica, de fap, pufine diterenfespeifice. 150 Aceste diferente interactioneazs si cu variabilele situatonale ‘Grobi & Thome, 1977; Eagly & Stelfou, 1986). Unele cerca ‘exageteazi Tnt-o anumith misurd diferentelo de sex. Astol ‘este favorizaté agresimnea fizict arbor gi cea indirect femeilor. Hyde (1984) consat, 4 diferentee de sex sunt mult rai evidente in studilenaturalste deci in cele experimental, Feshach (1970) sugereazi ci sexeledifer in ceea ce priveste rmodalitatea agresiuni, dar mu si in stpectul motivafonal -Anume aceasthaserfiune face st creder cA femele nu st mai ‘putin motivate dea agresa Cu referire Ia sul comportamentului agresiv,vatiatia depinde de culturd, stuafe, vrs. fn legiturk ou agresiunea feminind e de menfonst 8, nu este doar un comportament de tol invaat dar este provocat side frstrares vii reale Silul agresiunit feminine depinde de normele si Invijareasociald. In acest aspect autori Eagly gi Steffen (1986) si mai recent Campell (1994) au efeetuat studi axate pe evidenyerea influeneirolului_comportamental acupra agresiuii. Conform Jui Eagly, rolul ocupajional macculin ‘ncorporeazd gi legitimeazd elemente agresive, pe cind rolul predominant feminin descurajeazi agresiunea, Preluind aceastt ‘ee, Campbell admiteipoteza c& rolul ceupational afecter2h reprezentareaagresiuni, care poate fi instrumentals. sau cexpresiva. Studile anterioare au estimat cf birbeit dejin reprezentisi sociale insrumentale. alo agresiunii im care agresiunea este privia ca acjune interpersonal functlonal8, pe ind femeile trateaxt agresiunes in termeni expresii Rezultatele studiulid iui Campbell (1994) denots, 8 roll ‘cupajona, independent de sex, determind tratarea agresiuni Autorii BjOckavist gi Gsterman (1992) au investigat stratgile agresve la locul de mune. Cv ajutoral anlize factoraleau fost desrise dout forme de agresiine - agreshnea 151royionald (provocati de srgumente rafionale, tn aparen{i neagresiv8 dar resimfite de victimd ce lezare) gi manipularea sociala (agresiunes. indirect). Cercetarea efectoath pen cjantion mixt a doveditc& agresiunearajonalé este mult mai populars. In een co priveste diferenele de sex, biti ‘utlizes28 semnificativ mai mult modalitatea rajionald, pe cind Femeile tind sf llizeze manipulrea sociala In urma celoe telatste, exist motive de a cxede cd iferene de gender in ceea ce priveste strategie agresive ‘exist in mod clar att la virsta de copilrie, adolescen, cit si {a aduli. Motivul penta dezvoltares unor stratepi mai rafinate poate f presat de normele sociale; comportamentul agresiv find oficial indezitabi, necesité permanent mascare. Respectiv se merge spre inventarea unor strategii cit mai sofisticat ‘Agresiunea afionalan estimatd la adult este perfectiunes tehicilor mascate, mult mal sofisticats dectt sprees indirect. Cereetirile i stuile precentate sunt efectuate pe cevantioae de subieci din difete fir. Ar fi necesart limplcarea une investiga ieterculturale comparative penru a cevideatiadacd exit similaritate. 152 ‘cAPHTOLUL VIN PSIHOLOGIE $1 SUICIDOLOGIE 4.1 Problematica acuald e fenomenutulsuicidar sSinguea imrebare flosofieh cu adeviat serioast este lac viafa merith sau mus fie iho ~ seria Camus. Suicidal este cea mai impresionantl enigma psihologiei si pstopsihologici, al cireiimplicati in primal vind rmedicale, sociologice si juridice, vizea28 ansamblul sinelor antropologic. Sueidul fi pAstreazAastziincidenta pe masura cresterii morbiditii psibitrice, a alienri sociale sa slit Iegitrilorintrpersonale Suicidul este ciapt cvasicotidian» pentru un anumit perimetry informational gi in ansamblut populajonal intrucit raportind rata morbiditiit prin sucid la popula Suicidal a fost inttdeauna considerat ca un Mage care, prin inalta sa incident = inscrs printre princpalelecauze de smoarte; astel, dict in prima jumitate a secolului XX rmortalitatea prin suicid era comparath cu acea determinalé de bolle infectiouse (in special, tuberculoza), actualmente comparatia se fice cu incidenja deceselor prin maladi neoplazice, coronariene, cerebro-vasculare saw prin accidente ‘Aste, wmoicind rangulsuicidului ip anasmblul eauzelor de moraitat, il gisim situat pe locul TV; in privinta tinerlor de 15-19 ani - pe foc I Consider ca act autoogresiv, suicidal comport o erete seul de suci. Golienerelevs 0 crestere a suciduui fn Litoania dela 8,2% in 1924 la 35,8% in 1984, dort achizitilor socialism, Suicidul are relapie eu fenomene sociale ca: gomjul, ‘mai ales tn societijile tehnologee, unde total se defingte prin products; pensionarea; teams de Hspuns si pedeapst juidica; infimitatea socialé prin boli incurable; conficele sociale; anturajulsucidogen, Lester admite, sub aspect social, dept tcituri ale suicidal: lipsa de suport social, tendinja de responsabilzare excesiva a vine, tendinga de a nu fi de ajutor cele. lever audmite © anumitd dependenfa a sindromului presucidar, de inflaie economies gi de dezoragnizare socials, care oferh teisturi de personaitat rigid, oni instabild. 162 85 Sinuciderea la cops adolescent ‘Sinuciderea la copii impresioneazd in mod deosebit prin fagiliatea motivatiei. Existh motivaji multiple Reprecentarea morfi se formeazh In copii la 7-8 ani gi moartea cee privitd a fenomen ireversibil ca 0 pedeapea sau o duet. aime de 7-8 ani copial nu ate constinja ireversbiliii mort, degi manifests tanatofobie, fapt ce aduce explicatia sickdalul fnainte de aceastd vith ca un impas de adaptare sociofamilial, consecutiv violenfi, opozitiei, carenelafective, fs de pedal. Maia ‘Bender - sucidulcopilului poate fi motivat de waevoia dea {ace in civdlo, de egecur gcolare, de panied dol, ‘© Seripcaru - suicidal la copl este expresia unui act de fae sau fic cute de pedeapss, ‘+ Deshaies ~ suicidul Ia copii poate fi emotiv ~ impusiv (react gi spontan), imaginar, cind imith un act extem, pesional (de exemplu, din gelozie fajh de un fete) sau simulat (de gant. Nedelou analizeazd 27 de cazuri decelind. motivayia confictelorfamiliate gi gcolare, dar in 51% cazur, motivatile au lipst,tentaiva gi suicidul asociinduse eu alte devia ca: ‘vagnbondajul,prostiuj, mitomani ‘Carenja afectiva sau tipul de tatt agresiv transforma ‘copilul in martor al conficelor familial. De adtugatc& copii eau sinucis au avut si pin sing Orfelinatul i abandonul cu raporturi de discontinuity biologic afetive si aparia de Aguri pe care nu le poate interiorza gi care sfimese ura, lipsadistanfei inte imaginar i seal pot genera conficte inte reprezentisile extern gi tiie 163interme ale unui copil si astfel pot fi susceptible dea produce ‘un suicid (Seripear, 1997), “Tot mai multe cercetiri vin s4 confirme rlul dezastruce al sbuzului sexual asupra comportamentulyi suicidr in toate tgripele de virt, dar mai als la vrsta copiliii. Ceretatoral fmerican Greene a git cb 40% dintre cop abuzai sexual vor bipotalam-hipofizo-adrenas (HPA); > ipotslamo-hipofize-troidiana (HP); > hipotalamo-hipofizo-hormon de crstere(HPGH jn mod normal, funetionalitatea subsiseului HTPA »: desigonea cup un anumit rtm circadian, im cade cies secratia de cortzot are loc mai ales dimineata, dup cae reduce a minimum. In deptesiebiperactvitateaaxei HPA si foe au doar in pimele ore ale diminefi ci continss, ib 1 ‘constant, in timpul zilei. Se subliniaxi. taped ci aceasti hipesecttie de cortzo, inti la pacienit depresiv, mu se 66 staonearistresului au hiperactviail (cum are loc ina ‘samenelor, 3 competitor sportive .4.). Tmplicares functionals a ecului HPT in culburarea steywesiva este ilustratd de Gaptul cA tabloul clinic al Inprsioidie aminteste stile maniacale, in timp ce Injutinodia evo o stave de ip depresiv, ‘Sub aspect fiziolopic, studile au evideniatc& hormonul vk ewstere este efiberat in timpul alli, in mod ritmic, Ia votre de gase ore. De asereren se sie cd nivelurle sale cveseute in timpul stesulu. Tota, i timpul episodulut ‘iv, niveluile sale brzale sunt nornale, in ciuda suesuly ‘hteswinat de boala (Predesc, 1998). 46.3, Factor psthologict Catenge afeatve. i whim ani, numeroase stadisincearch sh acrediteze lees conform cles pietdovea mame fasnte de vrsia de 11 ‘an doterainé apeitin tulburiit depresive. Totodst, deci wmeasta pele: are loc prin sepurare. spare. predispozifia ena insiuies depresiebnevrotice, tn timp ce daca pierdeea we eauzaid de decesul mamei, spate prezumia dezvoliit ci depresitpsthotie. Stile efectate de G.W. Brown si T. ns (1978) indicd © corelagie sins inre simptomatologia Inthotc8 a depresiel gi pierderea prin deces a uni printe sau Nate site de 17 sei, ori # unui copil sau a soful, force vst. De asemenea G.J. Wammit (1979) constat cl depres fe ow atit mai intensi cu eft evenimentul vital a fost mai ‘umportant. Pe baza unei receri in tevista a literati, C. Le ‘yd (1980) gAsogte cd pienderea uni parinte in copilirie ar svea un rol predispozant pentru deprsie; totodat, doful orprecoce pevint © corelafc mai fnlts cw depresin decit ‘othditstea prin ale fee phi Uni elnicieni minimalizewza sau eagle porticulra dint depresie gi pierderca paral, admitind i ‘xisenf une’ rea nie decesl unui paints i boats p+ (Predene Timpeesie clinica obignita 4 evenimeatels preced o tulburare depresiva actioneaz)

You might also like

• Tulburări de Personalitate

  

  83% (6)

  Tulburări de Personalitate

  59 pages
• Gorgos Constant in Vademecum in Psihiatrie PDF

  

  No ratings yet

  Gorgos Constant in Vademecum in Psihiatrie PDF

  641 pages
• Tratat de Psihologie Medicala - Andrei Athanasiu by MDD

  

  100% (2)

  Tratat de Psihologie Medicala - Andrei Athanasiu by MDD

  248 pages
• Gorgos Constant in - Vademecum in Psihiatrie

  

  100% (2)

  Gorgos Constant in - Vademecum in Psihiatrie

  641 pages
• Castele de Nisip Daniel David

  

  No ratings yet

  Castele de Nisip Daniel David

  160 pages
• Psihodiagnostic și Evaluare Clinică

  

  No ratings yet

  Psihodiagnostic și Evaluare Clinică

  3 pages
• Psihodiagnoza Clinica

  

  100% (6)

  Psihodiagnoza Clinica

  91 pages
• Irina Holdevici

  

  No ratings yet

  Irina Holdevici

  1 page
• Consiliere Psihologica

  

  No ratings yet

  Consiliere Psihologica

  168 pages
• Raport Final Psihologic Agreat CPC Adulti

  

  No ratings yet

  Raport Final Psihologic Agreat CPC Adulti

  4 pages
• Mihaela Minulescu

  

  No ratings yet

  Mihaela Minulescu

  2 pages
• Terapia Cognitiva A Tulburarilor de Personalitate - Aaron T. Beck, Arthur Freeman, Denise D. Davis

  

  No ratings yet

  Terapia Cognitiva A Tulburarilor de Personalitate - Aaron T. Beck, Arthur Freeman, Denise D. Davis

  1 page
• Irina Holdevici - Tratat de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentala PDF

  

  No ratings yet

  Irina Holdevici - Tratat de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentala PDF

  359 pages
• Tulburarile Afective Curs Final

  

  No ratings yet

  Tulburarile Afective Curs Final

  19 pages
• Imagine Corporala - Scala Apreciere

  

  100% (1)

  Imagine Corporala - Scala Apreciere

  13 pages
• Introducere in Psihoterapie

  

  100% (3)

  Introducere in Psihoterapie

  112 pages
• Chestionarul Schmiescheck: Manual SEO

  

  No ratings yet

  Chestionarul Schmiescheck: Manual SEO

  5 pages
• Tulburari de Personalitate

  

  50% (2)

  Tulburari de Personalitate

  22 pages
• Anxietate Generalizata

  

  No ratings yet

  Anxietate Generalizata

  10 pages
• Tulburarile Afective: 1. Tulburari Depresive

  

  100% (4)

  Tulburarile Afective: 1. Tulburari Depresive

  30 pages
• Intervenția Psihologică de La Practicile Tradiționale La Psihoterapie

  

  100% (1)

  Intervenția Psihologică de La Practicile Tradiționale La Psihoterapie

  16 pages
• Scale Anxietate

  

  100% (1)

  Scale Anxietate

  2 pages
• Despre Atasament

  

  No ratings yet

  Despre Atasament

  28 pages
• CamScanner Document Output

  

  100% (1)

  CamScanner Document Output

  3 pages
• ALCOOLISM-examen Clinic

  

  No ratings yet

  ALCOOLISM-examen Clinic

  9 pages
• Tehnici Proiective - Nou en Mai 2012

  

  100% (1)

  Tehnici Proiective - Nou en Mai 2012

  100 pages
• Anxietatea Faţă de Testare: Diferenţe de Gen: Gender Differences in Test Anxiety

  

  No ratings yet

  Anxietatea Faţă de Testare: Diferenţe de Gen: Gender Differences in Test Anxiety

  16 pages
• APA DSM5 Severity Measure For Social Anxiety Disorder Adult

  

  No ratings yet

  APA DSM5 Severity Measure For Social Anxiety Disorder Adult

  3 pages
• Journal of Counseling and Development: JCD Nov 1989 68, 2 Proquest Central

  

  No ratings yet

  Journal of Counseling and Development: JCD Nov 1989 68, 2 Proquest Central

  4 pages
• Chestionar Perfectionism in The Self and Social Contexts

  

  No ratings yet

  Chestionar Perfectionism in The Self and Social Contexts

  15 pages
• 7-Factorul IV (Stabilitate Emoțională) Scala de 10 Itemi

  

  No ratings yet

  7-Factorul IV (Stabilitate Emoțională) Scala de 10 Itemi

  1 page
• Studiu - Psihoterapia Copilului Cu ADHD

  

  No ratings yet

  Studiu - Psihoterapia Copilului Cu ADHD

  20 pages
• Lista Instrumente de Evaluare in Anxietate

  

  100% (2)

  Lista Instrumente de Evaluare in Anxietate

  3 pages
• Rotter's Locus of Control Questionnaire

  

  No ratings yet

  Rotter's Locus of Control Questionnaire

  7 pages
• PDF Editing Evaluation Guide

  

  100% (2)

  PDF Editing Evaluation Guide

  92 pages
• Terapia Cognitiv Comportameantala

  

  92% (12)

  Terapia Cognitiv Comportameantala

  401 pages
• Tulburările Afective În Alcoolism

  

  No ratings yet

  Tulburările Afective În Alcoolism

  6 pages
• The Queen of Fats Why Omega 3s Were Removed From The Western Diet What We Can Do To Replace Them 1st Edition Susan Allport Complete Edition

  

  100% (4)

  The Queen of Fats Why Omega 3s Were Removed From The Western Diet What We Can Do To Replace Them 1st Edition Susan Allport Complete Edition

  137 pages
• AT Astazi PDF

  

  100% (1)

  AT Astazi PDF

  237 pages
• Cursul 3 Tulb Perso

  

  100% (2)

  Cursul 3 Tulb Perso

  43 pages
• Introducere in Psihanaliza - Sigmund Freud

  

  50% (2)

  Introducere in Psihanaliza - Sigmund Freud

  146 pages
• Modul 10 - Terapia Schemelor

  

  No ratings yet

  Modul 10 - Terapia Schemelor

  7 pages
• Psihopatologie Clinica

  

  No ratings yet

  Psihopatologie Clinica

  481 pages
• Kid Scid

  

  100% (10)

  Kid Scid

  172 pages
• Kid Scid 1 PDF

  

  78% (9)

  Kid Scid 1 PDF

  92 pages
• Nursing Psihiatrie Note Curs

  

  100% (4)

  Nursing Psihiatrie Note Curs

  230 pages
• Daniel David Castele de Nisip R

  

  100% (2)

  Daniel David Castele de Nisip R

  160 pages
• Castele de Nisip - Daniel David

  

  No ratings yet

  Castele de Nisip - Daniel David

  160 pages
• Castele de Nisip Daniel David

  

  No ratings yet

  Castele de Nisip Daniel David

  160 pages
• Castele de Nisip Daniel David PDF

  

  No ratings yet

  Castele de Nisip Daniel David PDF

  160 pages
• Curs 1 Merged

  

  No ratings yet

  Curs 1 Merged

  50 pages
• Atkinson R.L. - Introducere in Psihologie

  

  100% (1)

  Atkinson R.L. - Introducere in Psihologie

  833 pages
• Atkinson R.L. - Introducere in Psihologie PDF

  

  100% (6)

  Atkinson R.L. - Introducere in Psihologie PDF

  833 pages
• Psihopatologia Copilului, Linda Wilmshurst

  

  100% (1)

  Psihopatologia Copilului, Linda Wilmshurst

  163 pages
• Diagnostic Clinic Si Interventii La Copii: Anca Dobrean

  

  No ratings yet

  Diagnostic Clinic Si Interventii La Copii: Anca Dobrean

  19 pages
• Normalitate, Sanatate, Boala

  

  No ratings yet

  Normalitate, Sanatate, Boala

  4 pages
• Curricula Studenti

  

  No ratings yet

  Curricula Studenti

  4 pages
• Psihologie - Suport Curs

  

  No ratings yet

  Psihologie - Suport Curs

  76 pages
• Boli Psihice

  

  100% (1)

  Boli Psihice

  715 pages
• Clinica Hope - Ro Organic - Positions Seo

  

  No ratings yet

  Clinica Hope - Ro Organic - Positions Seo

  154 pages