Jurnalul unei femei simple (108)

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Doamne ajută tuturor! Bine v-am regăsit!

Pentru astăzi... 

Duminică, 20 iulie

Tatăl meu s-a născut de Sfântul Ilie, dar i-au pus numele Ion. Presupun că numele i-a fost ales după nași, cum se obișnuia în zona noastră. Altfel, nu înțeleg de ce să nu îți botezi copilul cu numele sfântului zilei în care s-a născut. Dar, până la urmă, tatăl meu s-a ales cu doi mari sfinți ocrotitori.

De ar mai fi trăit, i-aș fi făcut tort cu 87 de lumânări. Dar, cum s-a mutat la cele veșnice acum douăzeci de ani, astăzi i-am făcut colivă.

Ieri am făcut și pomenire pentru mama de trei săptămâni. 

Dumnezeu să îi odihnească în pace!

Afară...

E jumătatea verii, așa că sunt zile toride, de vară. Iubesc vara și mă descurc mult mai bine cu căldura decât cu frigul. Îmi place că este ziua lungă și că este atmosfera de vacanță în jurul meu, chiar dacă eu nu mă bucur încă de una.

Mă gândesc...

În cea mai mare parte a timpului, mă gândesc la mama mea. E încă atât de prezentă în toată ființa mea. În inima mea, în gândurile mele și pe cât îmi stă în putință, în rugăciunile mele.

Sunt recunoscătoare...

Domnului, că m-a întărit și am putut să fiu împreună cu mama mea atunci când i-a ieșit sufletul. 

Mi-am dorit foarte mult asta, dar nu mă credeam în stare.

Cu mila Domnului, am putut să fiu acolo pentru ea. 

Am primit întărire și de la părintele care i-a citit mamei rugăciuni și a împărtășit-o cu numai două ore înainte de a pleca. Și am avut și șansa să nu fiu singură, ci împreună cu fata care a îngrijit-o pe mama cu toată dragostea în ultimele luni de viață.

În bucătărie...

Aperitive, supă cu găluște, sarmale, chec și colivă, rămase de la pomana de ieri. Astăzi am făcut doar niște gogoși pudrate cu  zahăr.

M-a ajutat enorm prietena mea, Liliana. Fără ajutorul ei, nu reușeam. Nu am putut să îmi iau liber și am făcut toate pregătirile seara și noaptea.

Sunt îmbrăcată...

În haine negre. 

Meșteresc...

Croșetez rochia Mariei.

Citesc...

Doar rugăciuni. Nimic altceva.

Sper...

Mâine vine Matei, fiul lui Cristian, în vacanță, în România. Nu l-am văzut de doi ani. Sper să petrecem timp tihnit împreună.

Învăț...

Pentru un examen. Încerc să obțin un transfer la o altă instituție. Voia Domnului...

În casă...

Înainte de pomană am avut o fată care a făcut curățenie generală, în mod absolut impecabil. După aceea, am strâns noi, eu și Cristian. Eram frânți de oboseală după două nopți aproape nedormite, dar după ce le-am rânduit pe toate, ne-am odihnit.

Unul din lucrurile preferate...

Zilele de duminică. Duminica parcă timpul se scurge altfel. Nimic nu poate egala frumusețea unei zile duminică.

Un citat...

„Nu prea știu de ce-ți scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredințez nimicurile ce mi se întâmplă... Poate că îmi scriu chiar mie.”
(Antoine de Saint -Exupery)

Din comorile pământului...

Laudă şi măreţie este lucrul Lui...

Pyromorphite- Daoping Mine, Gongcheng Co., Guilin, Guangxi, China - 9cm
(Mineral Masterpice)

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o săptămână binecuvântată!

Sfântul Ilie – goblen

Sfinte Prorocule Ilie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Kitul de goblen este de la Rogoblen Focșani, are 31 de culori, iar dimensiunea icoanei este de 23x30cm.

Mama

 "Mă tem să nu uit cine sunt"... Asta mi-a spus de câteva ori mama, din patul suferinței. I-am promis că nu va uita. Și dacă totuși o va face, îi voi reaminti eu iar și iar cine este. Cine a fost... 

A fost doamna învățătoare, "tovarășa", cum se spunea în comunism. (Are un fost elev care i-a spus până astăzi tovarășa.) 

A fost un dascăl desăvârșit, cu mult har, care și-a iubit meseria și a facut-o cu dăruire…

A fost soția iubită peste măsură de unicul bărbat din viața ei și și-a purtat văduvia cu demnitate vreme de douăzeci de ani. A fost mamă pentru șapte copii, deși a născut doar doi. Din fericire, au iubit-o cu toții la rândul lor și nu au abandonat-o ca pe biata rândunică din poezia "Șase pui și o biată mamă". Și pentru asta, le mulțumesc!

A fost bunică și străbunică. A știut să convingă fiecare nepot în parte că el este cel preferat...

A fost soră mai mică pentru Dada ei și soră mai mare pentru fratele ei. A rămas incompletă după ce, ea însăși suferindă fiind, i-a condus pe fiecare dintre frați pe ultimul drum. 

A fost o femeie frumoasă și blândă, pricepută și smerită în același timp.

A fost o femeie puternică și neobosită, care își începea ziua înainte de răsăritul soarelui și o încheia târziu în noapte, după ce le rânduia pe toate. 

Mi-a sădit în suflet credința și mi-a lăsat drept moștenire dragostea pentru lucrul de mână.

A fost... uluitoare! A fost MAMA.

Nădăjduiesc ca după atâta suferință să își găsească odihna în Împărăția lui Dumnezeu.

Veșnică pomenire!

Înmormântarea va avea loc sâmbătă 05.07.2025, ora 12:00, în cimitirul din Satul Plopșoru, Comuna Daia, Județul Giurgiu.