Jurnalul unei femei simple (112)

Bună dimineața! Doamne ajută tuturor! Bine v-am regăsit!

pinterest.com

Pentru astăzi... 

Sâmbătă, 27 septembrie

Sfârșit de septembrie... Inima se întoarce spre sine, căutând sensuri în șoaptele toamnei. E vremea recunoștinței, a gândurilor care se aștern ca frunzele, una câte una, în paginile sufletului.

Afară...

Diminețile și serile sunt răcoroase, în timp ce la prânz, soarele încălzește ușor, dar nu cu puterea de altădată.

Mă gândesc...

La anii în care am stat trează până târziu cu o durere de spate și un proiect în mână, pe care, de cele mai multe ori, nimeni nu l-a cerut. Ani de zile în care am lucrat doar ca să mă simtă utilă. Sau să mă liniștesc. Uneori din iubire. Alteori, de durere, de vindecare. Sau, pur și simplu, de plăcere.

Odată cu curățenia de toamnă, mi-am făcut puțină ordine și în zona lucrului de mână. Am o mulțime de cutii cu materiale handmade. În fiecare dintre aceste cutii regăsesc amintirea unui moment.

Iau fiecare ghem de ață în mână și mă gândesc că are o amintire sau un sentiment atașat, o speranță, un vis... L-am adus în casa mea cu gândul la un proiect anume sau doar pentru că mi-a plăcut nespus culoarea. În ciuda acestui lucru... Se pare că nu am niciodată firul „potrivit” necesar pentru niciun proiect. :)))

Nădăjduiesc că firele mele vor trăi mai mult decât mine. Dăruiesc câte ceva celor din jur, ceva cât de mic și neînsemnat, dar lucrat cu mâinile mele, care să le amintească de mine. Unele daruri nu vin în cutii. Vin în fire care poartă gânduri, rugăciuni, în culori care spun povești fără cuvinte, în tăceri care știu să îmbrățișeze fără să întrebe nimic. Sunt daruri care nu se cumpără, ci se simt. Se țes în clipe de liniște, se împachetează în răbdare și se oferă cu inima deschisă. Cu toată dragostea. E felul meu de a spune: Te port în gând și în rugăciune.

Pe de altă parte, realizez obiecte cadou pentru că nu vreau să lucrez la comandă. Foarte rar am croșetat ceva la comandă. Sunt momente când nu am timp sau chef de lucru și momente când nu mă satur; dar alegerea îmi aparține.

Foarte rar am întâlnit oameni care mi-au spus "arată-mi cum se face!", în loc de "de ce faci asta?".

Și totuși de ce fac asta? De unde acea mâncărime în degete?

Voi de ce alegeți să vă îndeletniciți cu lucrul de mână? 

pinterest.com

Sunt recunoscătoare...

Domnului pentru darul vieții, pentru iubirea care mă înconjoară, pentru fiecare zi în care pot să sper, să iubesc și să cresc. Sunt recunoscătoare pentru momentele de liniște, pentru oamenii care mă inspiră și pentru puterea de a merge mai departe chiar și atunci când drumul pare greu.

În bucătărie...

Miroase a vanilie, lămâi și portocale. Am făcut colivă pentru pomenirea mamei, de trei luni. Dumnezeu să o odihnească!

Sunt îmbrăcată...

Cu o fustă lungă, neagră și un pulover subțire, cu nasturi, tot negru, pe care l-am găsit între hainele mamei mele. Am dăruit toate hainele mamei, cu excepția câtorva lucruri, pe care le-am oprit pentru mine și pentru fiica mea, încercând să o păstrez cât mai mult timp cu noi și în acest fel. Îmbrăcând o haină pe care a purtat-o ea. Ca pe o îmbrățișare dincolo de timp.

Meșteresc...

La pătura de toamnă.

Și mă străduiesc să termin un proiect început în primăvară și lăsat deoparte, o pereche de mănuși. Lucrez câte un deget sau două în fiecare seară.

Citesc...

O carte despre iubirea necondiționată dintre o mamă și fiicele sale, despre moștenirea sufletească pe care o lăsăm celor dragi și despre puterea cuvintelor de a vindeca și a uni chiar și dincolo de timp.

Învăț...

Mă străduiesc să descifrez modelul unui pătrat pentru cardiganul de mai jos:

Magnum Opus

Am făcut și desfăcut de câteva ori... Încă nu iese cum trebuie. Mai am o variantă pe care vreau să o încerc. 

În casă...

E liniște. O liniște care nu doare, ci mângâie. E o pace tăcută, ca și cum timpul ar fi uitat să mai curgă, iar sufletul, în sfârșit, se odihnește.

Ascult...

Liniștea dimineții de sâmbătă. Ar trebui să mă trezesc mai des la ore mici. :)))

Un film pe care îl recomand...

We Grown Now - O poveste profundă și emoționantă despre copilărie și prietenie.

Unul din lucrurile preferate...

Unul din lucrurile mele preferate este liniștea dimineților de toamnă, când aerul e răcoros, lumina e blândă, iar lumea pare să respire mai încet. E acel moment în care gândurile se așază, cafeaua are gust de tihnă, iar ziua se așterne ca o promisiune tăcută.

Un citat...

"Căci orice v-ar despărți de acum înainte, sunteți doi oameni care s-au întâlnit.
Ăsta e esențialul: să te întâlnești cu celălalt."
(Constantin Noica)

Din comorile pământului...

Laudă şi măreţie este lucrul Lui...

Crystals of the uranium silicate boltwoodite. The matrix is calcite, the tiny brownblack crystals are probably goethite.
www.tomeikminerals.com

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o săptămână binecuvântată!

Jurnalul unei femei simple (111)

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Doamne ajută tuturor! Bine v-am regăsit!

Pentru astăzi... 

Duminică, 14 septembrie 2025 - Înălţarea Sfintei Cruci, numită în popor și Ziua Crucii, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine închinate Crucii pe care S-a răstignit Mântuitorul.

Spre deosebire de alte sărbători și praznice, Înălţarea Sfintei Cruci este cinstită prin post.
Postim în această zi deoarece Sfânta Cruce ne amintește tuturor de Pătimirile Mântuitorului.
Prin post și rugăciune, prin trezvie și smerenie, omul este curățit și luminat, ajungând să vadă, în cele din urmă, lumina Sfintei Cruci care este „mai strălucitoare decât soarele”.

„Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu” (Isaia 58, 6-8)

Afară...

E o vreme tare frumoasă, de toamnă blândă, cu lumină ca mierea. Iubesc toamna și culorile ei.

Mă gândesc...

Că biata mama s-a mutat la cele veșnice și a lăsat un pulover tricotat început și neterminat. Atât. Unul singur! Dacă mă ia pe mine Dumnezeu astăzi, nici măcar nu știu câte proiecte las neterminate. Trebuie să fac ceva neapărat în privința asta.

Săptămâna trecută m-am gândit să încep o pătură de Crăciun, să am timp să o termin până în decembrie. Am început să caut modele... Și în stilul meu, m-am oprit asupra a trei pături. :)))) Mi-am cumpărat fire și am început să lucrez la două dintre ele:

Merry Little Throw Crochet Blanket

și Snowflake afgan by Lois Olson.

Iar cea de-a treia e tot în culorile celei dintâi (se mai adaugă o nuanță de verde), dar cu metoda corner to corner (C2C), pe care încă nu o știu, dar îmi doresc să o învăț.

pinterest.com

Entuziasmul m-a ținut câteva ore... Până când m-am uitat pe fereastră și m-a izbit toamna în față. :)))) Și am zis că nu se poate. E musai să încep o pătură în culorile toamnei. Zis și făcut.

Am început să lucrez la ea și văd că merge destul de repede datorită firului ceva mai gros decât cel cu care mă obișnuisem eu să îl folosesc la pături, e un fir în amestec de lână cu acril, cu care am mai croșetat și Rochița în stil Missoni. E vorba de Alize Lanagold clasic, iar croșeta cu care lucrez este o croșetă clasică, nr. 5.

Sunt recunoscătoare...

Că prietena mea Liliana mi s-a alăturat la acest nou proiect. Cu alte cuvinte, s-a molipsit rău de tot. :))) Atât de rău încât vom croșeta în paralel exact același model de pătură din același fir, aceleași culori și același nr de croșetă. 

Fotografia este făcută ieri în Cișmigiu, unde ne-am adunat la o șezătoare de croșetat cu mai multe doamne din București și din alte orașe ale țării. Am petrecut o după amiază minunată împreună.

În bucătărie...

Cum astăzi este zi de post, nu am gătit mare lucru. La cină am mâncat salată de vinete cu salată de roșii.

Sunt îmbrăcată...

Într-o rochiță neagră, de casă.

Meșteresc...

Rubrica mea preferată. Cum spuneam și la începutul postării, am o grămadă de proiecte începute.

Șalul care se lucrează destul de greu din cauza firului pufos, dar îmi place mult cum iese. Nădăjduiesc să îl reiau cât de curând și să îl termin în timp util, întrucât va fi un dar pentru o prietenă.

Iar la mare, am început și un goblen micuț pe care aș putea să îl mai iau în călătorii, dar îl las în așteptare deocamdată. E un goblen cu ceșcuțe, potrivit în zona bucătăriei.

Citesc...
Pelerinul rus - Marturisirea unui pelerin despre lucrarea plina de har a Rugaciunii lui Iisus. Am citit mai demult o variantă adaptată pentru copii și îmi doream să citesc și romanul original.

Sper...

Să reușesc să termin puloverul început de mama. Nu știu modelul, dar sper să îl descifrez.

În casă...

După ce s-au hârjonit câteva ore bune, Tommy și Sunny sunt frânți de oboseală și dorm așa cum le stă bine fraților, îmbrățișați.

Un film pe care îl recomand...

Au hasard Balthazar - Un film cu foarte multă simbolistică, inspirat din creștinism, ce povestește lumea în care trăim, prin intermediul unui măgăruș și a unei tinere fete.

Măgarul îl reprezintă pe Hristos, Cel ce suferă toate fără să se răzvrătească, este dat de la stăpân la stăpân precum Hristos de la Pilat la Irod.

Fata în schimb reprezintă sufletul omenesc, fragil, frânt, incapabil să se mântuiască singur.

Nu vă uitați că este film francez, sau că este alb negru, sau că este lent. E printre cele mai profunde filme pe care le-am văzut vreodată.

Așa arată cinematografia adevărată. Cu niște actori anonimi, cu o peliculă alb negru, cu un cadru sărăcăcios, cu puține cuvinte, spune totul.

Lumea în care trăim, căderea umană, jertfa celui nevinovat și nevoia omului de Dumnezeu.

(Gabriel Popescu - A 7-a Cale spre Sine)

Unul din lucrurile preferate...

Șezătorile - îmi aduc în inimă copilăria împletită cu dragostea pentru lucrul de mână.

Un citat...

„- Apucă-te, așadar, frate să săvârșești neîncetat rugăciunea lui Iisus, că doar îți este cu putință și lesne s-o faci …; vei vedea un grabnic folos. Nu-ți vor veni nici gândurile cele lipsite de Dumnezeu și ți se va descoperi credința și dragostea pentru Iisus Hristos”.

„După toate aceste încredințări, hotărăște-te și încearcă să petreci măcar o singură zi veghind asupra omului lăuntric, într-o repetare deasă a rugăciunii tale, în așa fel încât, treptat, chemarea lui Iisus Hristos în rugăciune să se facă cât mai multă vreme. Și această întâietate a rugăciunii față de lucrurile vieții îți va arăta la vremea potrivită că ziua n-a fost pierdută, ci câștigată pentru mântuire …”

(Pelerinul rus)

Din comorile pământului...

Laudă şi măreţie este lucrul Lui...

Quartz, 14 cm tall
2nd Sovietsky Mine, Dalnegorsk, Primorsky Kray, Russia
Richard Jackson collection, Jeff Scovil photo

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc o săptămână binecuvântată!

Rochie croșetată

Doamne ajută tuturor! Bine v-am regăsit!

Cu mila și ajutorul lui Dumnezeu, am croșetat o rochie în această vară. A fost un proiect îndrăzneț pentru mine, pentru că nu am mai lucrat niciodată un proiect atât de mare și cu un fir atât de subțire.

Practic, am lucrat aproape toată vara. E drept că, mai mult în drum spre serviciu și înapoi, cu excepția ultimelor zile când am croșetat și serile acasă, pentru a o finaliza în timp util.

Mi-au intrat aproape trei bobine de YarnArt Flowers și am folosit croșeta nr. 2,5.

Modelul de bază este cel din schema de mai jos, modificat pe alocuri în zonele în care am crescut sau am scăzut.

Rezultatul final nu este chiar cum mi-am dorit. Ar fi trebuit să scad puțin în talie și să o fac cu doi centimetri mai scurtă, dar asta este ceea ce am reușit, cu modelul la distanță. 

Dacă oi mai trăi și m-or mai ajuta mâinile și ochii, poate voi reuși să fac mai bine data viitoare.

Slavă lui Dumnezeu că am pentru cine!

Vă îmbrățișez cu drag și vă doresc spor în toate cele bune și plăcute lui Dumnezeu!