Progresele sociale şi schimbările
de perioadă se operează in funcţie de progresul femeilor spre libertate, iar
decăderile ordinii sociale au loc in funcţie de descreşterea libertăţii
femeilor.
Pasiunile descrise atât de
filosofi sunt tot ceea ce există mai nobil după Dumnezeu, fiindcă acesta a
dorit ca tot universul să fie modelat conform efectelor produse de ele in mişcarea
socială. (Teoria celor patru mişcări)
*
Nu se poate citi trunchiat in destine, universul este
făcut după modelul sufletului omenesc.
(Schelling; fraza utilizată de Charles Francoise Marie Fourier ca epitaf al
lucrării Despre analogie)
*
Din pasiunea lui pentru
analogie, Fourier scrie: Ar trebui bazate aceste analogii pe detalii ample, in
primul rând pe frunzele plantelor. Frunza crispată a sfeclei roşii zugrăveşte
truda urgisită a sclavilor şi muncitorilor; frunza grotească a napului […] este
imaginea ţăranului cap de familie, care îşi adjudecă întregul beneficiu in
numele moralei. Varza este emblema dragostei misterioase, a intrigilor ei
mascate. […] Frunzele frământate şi unduitoare închipuie eforturile pline de
isteţime ale îndrăgostiţilor siliţi să-şi ascundă legătura.
Pasiunea lui pentru această interpretare
analogică îl împinge să constate că omul se articulează in jurul unui “arbore
pasional”, un nou arbore al sefiroţilor Kabalei, şi că acesta combină douăsprezece
pasiuni in opt sute zece caractere posibile. (Maeştrii ocultismului, de André Nataf).
*
Un copil vi se pare plin de
cusururi fiindcă e lacom, certăreţ, fantezist, răzvrătit, obraznic, curios şi
greu de strunit; acest copil este singurul perfect dintre toţi; el va fi cel
mai înflăcărat la muncă in Ordinea combinată. De la vârsta de zece ani, va fi
ridicat in grad printre copiii eminenţi ai cantonului, iar onoarea de a-i
conduce la paradă şi la lucru îi va modela caracterul unui adevărat conducător.
*
Pentru Fourier, alienarea socio-cosmică rezidă in
denaturarea jocului liber al pasiunilor noastre. Un moralism nefast a dat naştere
îndatoririlor artificiale, de unde a rezultat o dezordine atât in privinţa
societăţii, cât şi a întregului univers.
Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina
şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc
să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte, la un moment dat.
Charles Françoise Marie Fourier (07.04.1772-10.10.1837) a fost
economist, sociolog, filosof socialist de tendinţă utopistă. S-a născut in oraşul
Besançon, in familia unui comerciant textil. A realizat o critică profundă a
societăţii capitaliste, dezvăluind contradicţiile acesteia. Problemele sociale îl
preocupau in primul rând, dar dorea să le rezolve nu ca un sociolog, ci ca un
filosof ce nu-l uita pe actorul care le dezvăluie şi pornind de la care acestea
capătă înţeles. Fourier îşi bazează sistemul – şi asta îi reproşează Marx – cu
mult mai puţin pe aspectele strict economice, cum ar fi schimburile, producţia şi
consumul, ci preponderent pe teoria sa despre Atracţie, această forţă care, o
data regăsită, va conduce omenirea către deplina ei realizare şi o va pune in
concordanţă cu universul. (wikipedia)