Un alt apus de Soare

Știați că...

- apusul de soare este unul dintre cele mai fotografiate fenomene naturale din lume?

- atunci când cerul e înnorat apusul are cele mai frumoase nuanțe de roșu?

Sursă foto: Adventure Travel Romania, februarie 2022, Madagascar.

Pentru jocul Reflexii în oglindă găzduit de Carmen pe blogul Între vis și realitate, și inițiat de SoriN (http://fewstuff.blogspot.com/), am ales o fotografie cu un apus de soare în Madagascar.

Îmi plac mult apusurile de soare – și am ocazia să le văd (aproape) zilnic – dar nu le pot fotografia și nici nu le pot descrie așa cum le simt. Și pentru că nu am cuvintele la mine am ales de pe Internet câteva fraze despre apus. În anii de gimnaziu le numeam cuvinte frumoase și când întâlneam pe undeva cuvinte frumoase le copiam într-un vocabular – așa ne sfătuise învățătoarea. Acum le copiez pe blog.

Un apus este sărutul de foc al soarelui către noapte. (Crystal Woods)

Când soarele a apus, nicio lumânare nu-l poate înlocui. (George R.R. Martin)

Apusurile de soare sunt atât de frumoase încât aproape parcă am privi prin porțile raiului.

(John Lubbock)

Fiecare apus este, de asemenea, un răsărit. Totul depinde de locul în care ești. (Karl Schmidt)

Cu cât ai mai mulți nori pe cer, cu atât apusul va fi mai colorat. (Sajal Sazzad)

* Nu întoarce niciodată spatele apusului pentru că îi datorezi soarelui o mulțumire pentru că te-a luminat toată ziua.

* Apusul de soare este cel mai spiritual moment în care rasa umană întâlnește spiritul extraordinar al universului.

(Mehmet Murat ildan)

Uneori, apusul este atât de frumos încât cred că ar putea fi ultimul. (Nitya Prakash)

Apusurile de soare sunt dovada că și finalurile pot fi adesea frumoase. (Beau Taplin)

Pentru că am copiat aici câteva citate înscriu postarea și în jocul Citate favorite găzduit de Suzana, pe blogul Floare de colț.

Se spune că omul care poate zâmbi când vede apusul mai are șanse... Șanse la ce? Depinde de fiecare în parte.

Raze la apus. Reflexii in oglinda apei

Soarele apune undeva în zare...

Reflexii în oglindă, joc preluat de la SoriN (http://fewstuff.blogspot.com/) de Carmen, pe blogul Între vis și realitate.

Participant poate fi oricine postează pe blogul său o fotografie cu reflexii în oglindă.

Timpul există pentru ca lucrurile să nu se întâmple în același timp.

(atribuit lui Albert Einstein)

Totuși, apusul și răsăritul nu se întâmplă în același timp?! În emisfere diferite... Sau: nu e același timp pentru că un timp e apusul și alt timp e răsăritul? Cine să mai înțeleagă Timpul?!

Sursa foto: Adventure Travel Romania

Apus în 2021. Reflexii in oglinda

Un apus cu oglindiri, ca pentru jocul Reflexii în oglindă găzduit acum de Carmen, și lansat de SoriN (http://fewstuff.blogspot.com/). Poate participa oricine postează pe blogul său fotografii cu reflexii în oglindă – mai apoi înscrie link-ul pe blogul Între vis și realitate.

Sub marea oglindă

trăim.

Omu-i azur!

Osanna!

(de Federico García Lorca, în traducerea lui Teodor Balș)

Federico García Lorca (n. 5.06.1898, Fuente Vaqueros, Granada - d. 18.08.1936, între Víznar și Alfacar, Granada) a fost un poet, prozator și dramaturg spaniol, cunoscut și pentru talentul său în alte domenii ale artei.

Sursa: https://poetii-nostri.ro/federico-garcia-lorca-autor-166/

editare ulterioară: autor foto Dan F.

Flori, puzzle, ciocolată

Primele patru luni din acest an au zburat ca niște gloanțe trase la foc automat. Probabil că luna mai va zbura la fel de repede. Ori s-a „comprimat” timpul ori s-a micșorat ora ori sunt prea multe de făcut ori... Habar n-am de ce pare că timpul zboară! Să zboare cu folos, dacă tot zboară, să fim sănătoși în timp ce timpul zboară și tot așa – de bine să fie!

La sfârșitul lunii martie, într-o seară, m-am străduit să fotografiez apusul!

Am încercat de mai multe ori, reglând diferit telefonul, dar tot n-am reușit să surprind nuanțele de roșu puternic până la roz pe care le avea cerul la nivelul orizontului. Când voi revedea imaginea voi citi și rândurile și-mi voi aminti cât de roșu era cerul. Slabă consolare, dar asta e.

La început de aprilie s-au precipitat evenimentele; nimic de rău! Totul a fost de bine, așa că a meritat „aglomerarea”.

Mama a trecut pe acasă și mi-a adus flori din grădină – nu multe, pentru că drumul e lung, și chiar înfășurate în vată umedă era posibil ca plantele să nu reziste și era păcat să moară prea repede.

Lalele au fost trei. 

Sunt flori sensibile prin definiție, dar au reușit să reziste drumului -poate pentru că două erau boboci; cea care era deja înflorită a mai rezistat o zi, apoi a trebuit să despart firele cu boboci.

Cele trei narcise galbene n-au avut de suferit și-au stat în vază, la fereastră, mai multe zile.

Zambilele... A trebuit să le aleg din buchet pe cele care s-au păstrat mai bine, dar și ele au rezistat eroic mai apoi.

Și-apoi... s-a apropiat Paștele! Ca în fiecare an, am primit un ou de ciocolată cu surpriză. 

Oul a fost mai mic decât cel de anul trecut, dar surpriza a fost o suuurpriză: un mini-puzzle cu personaje care-mi par foaaaaarte cunoscute dar pe care nu reușesc să le identific! 

Am montat piesele în mai puțin de cinci minute, dar cu câtă plăcere! Cu la fel de mare plăcere (dar în mai multe minute) am mâncat și-o juma’ de „coajă de ou” de ciocolată.

Vremea a fost capricioasă. În pomii de pe lângă ferestre au început să apară florile spre sfârșitul lunii aprilie.

Cele ale corcodușului se văd mai clar în poză, dar verdele castanului abia-abia se vedea și-n realitate - foto 3 (acum, frunzele sunt aproape ajunse la maturitate).

N-am uitat de guguștiuci! 

Doi sunt prezenți zilnic în tei, „guguind” să-mi dea de veste că-s acolo și vor grâu. În poză(e) e doar unul, după ce terminase de mâncat.

Porumbeii dau și ei năvală! Îi gonesc, până termină de mâncat guguștiucii și cei mai mulți sunt respectuoși și așteaptă-n tei, dar sunt și câțiva tare nerăbdători, care încearcă să alunge guguștiucii, să mănânce ei. (deasupra bulinei verzui e guguștiucul)

Pe cei nerăbdători îi alung cu mâna, nu cu un „pămătuf” din hârtie, dar... abia se dau duși când îi împing, efectiv! Ieri, unul dintre ei, se „contra” cu mâna mea! L-am împins, ușor, cu degetul, dar el dădea din aripi și părea că-mi „ține contră”. Ce fin e penajul lor! I-am simțit penele de pe corp, sub aripa ridicată. Evident, eu am cedat, și l-am lăsat să-și facă de cap.

Vrăbiile nu reușesc să le fotografiez (nici măcar la fel de rău ca pe guguștiuci și porumbei) când aterizează pe pervaz, iau un bob de grâu, zboară-n tei, îl mănâncă și vin iar, strecurându-se printre picioarele „giganților” porumbei.

Uneori mă gândesc că aș avea o vacanță minunată chiar de-ar fi să stau în balcon și să privesc afară. Pe lângă guguștiuci, vrăbii și porumbei mai sunt în zonă multe ciori, coțofene, din când în când câte o stăncuță, pescăruși (leg. externă), mierle și câteva păsări pe care nu am reușit să le identific. Spectacol mai fac și pisicile de pe-afară, mai ales când le apucă să se joace cu vreun fir de iarbă sau cu vreo insectă. Și-apoi sunt câinii cu stăpân care se plimbă, se hârjonesc; se și latră serios uneori, pentru teritoriu. E animație, nu glumă. Este relaxant.

Trece timpul: răsărit, apus, răsărit, apus. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru jocul Miercurea fără cuvinte, inițiat Carmen și găzduit acum de Zina.

Sursa foto: Brașov, orașul sufletului meu.

Happy WW!

Fotografiile sunt si aici:

https://natashamusing.com/2020/04/palacio-do-deao-a-charming-mansion-in-goa-wordlesswednesday-wednesdaywisdom/
si aici:
https://myworldthrumycameralens.blogspot.com/2020/04/my-corner-of-world_15.html

Asfinţitul soarelui ca răsplată. Jocul cuvintelor (Tema: Misterul)

S-ar putea ca de nicăieri să nu vezi un asfinţit mai frumos ca de la rădăcina unui laur care se înalţă spre cer pe malul unui râu in ale cărei ape razele soarelui desenează vitralii, o imagine dăruita ţie ca răsplată pentru străduinţa de peste zi, ca un indiciu in dezlegarea misterului care te face să te ridici din pat zi după zi şi să rezişti eroic încercărilor la care eşti supus.

In lumina rece a dimineţii, in prima clipă după trezire, te simţi cel mai prezent; este, poate, singurul moment in care nu te simţi prins in cerc de foc din care trebuie să sari in fiecare minut al zilei care a început, să aterizezi pe un teren de lut compact bătătorit care pare uneori dat cu ulei, să fii iertător cu cei care-ţi greşesc, ca un trimis de îngeri pe Pământ pentru a transforma lumea într-un loc mai bun. Închei ziua aşa cum poţi, apoi revii la rădăcina laurului de pe marginea râului, şi reiei totul de la capăt, făcând poate alţi paşi, rostind alte cuvinte, dar urmărind acelaşi scop: să laşi o urmă a trecerii tale prin lumea muritoare.

====================================================================

Exerciţiu de imaginaţie - Jocul celor 12 cuvinte, găzduit de Edi.

Cele 12 cuvinte: compact, trimis, vitralii, râu, iertator, laur, cerc, prezent, transforma, lut, asfintit, nicaieri.

=====================================================================

Sursa foto: Brasov, orasul sufletului meu.

Da, poza e cu brazi, nu cu lauri şi râu. In Poiana Braşov nu ştiu să crească lauri, şi sigur nu e vreun râu, dar faptul nu diminuează farmecul apusului.

Apusuri de soare. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte!  Jocul pornit de Carmen, continuat de Călin Hera şi preluat de Carmen, din nou. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc.

Provocarea săptămânii: Răsărit / apus de soare.

HAPPY WW!

Un răsărit şi un apus

In acel unic moment când noaptea trece in zi s-ar putea spune că nu e nici noapte şi nu e nici zi, nu e nici ieri, nu e nici azi… La fel, in momentul in care ziua trece in noapte nu e nici azi, nu e nici mâine.

Acum vreo oră am citit la Adriana, “Ploaie cu repetiţie şi dimineţi noi”. Mi-a plăcut poezia... textului şi mi-a plăcut mult fotografia pe care a făcut-o in zori de zi şi care, consider eu, e “suprapunerea” unei imagini de cer dintr-o fotografie pe care am facut-o unui apus, cu câteva zile in urmă. Coincidenţa formelor atât de asemănătoare, la începutul unei zile şi la finalul alteia, m-a mirat şi mi-a plăcut. 

Mulţumesc, Adriana, pentru permisiunea de a posta aici fotografia răsăritului. © 

Ziua se pierde in noapte. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte!  Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin Hera. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc.

HAPPY WW! 

Semn de vreme bună. Reflexii in oglinda

Foto preluata de la Braşov, orasul sufletului meu.

Postare pentru Reflexii in oglindă.

Vrem să aducem totul la lumină. Dar în lumea asta definită fericirea nu se poate obţine decât în întunecatul nostru cuprins.

R.M. Rilke - Elegia a VIII-a

Soarele la apus

Ce este viaţa? Este strălucirea unui licurici în noapte. Este suflarea unui bivol în timpul iernii. Este mica umbră care aleargă peste iarbă şi se pierde în apus de soare. 

(din folclorul tribului indian Blackfoot)

Sursa foto: https://www.facebook.com/BrasovOrasulSufletuluiMeu/photos_stream?ref=page_internal

Bună dimineața, Soare!

Ah! E seară! Bună seara, Soare! :)

Sursa foto: https://www.facebook.com/BrasovOrasulSufletuluiMeu/photos_albums

Pentru Buna dimineata, Soare! jocul inițiat de Iulisa, la care găsiți tabelul pentru înscriere.

Bună dimineața, Soare! La apus

Pentru Bună dimineața soare! jocul inițiat de Iulisa, la care găsiți tabelul pentru înscriere.
Și pentru Pink Mondays! la karmapolice.

Romanţa soarelui

Răsar,
Mă-nalţ,
Cobor
Şi-apoi dispar,
Şi-apusul meu e totuşi răsărit...
Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar -
Portret unic şi veşnic, expus în infinit.

Cu magica-mi baghetă uriaşe -
Stăpâna hotărârilor eterne -
Deştept măturătorii albelor oraşe
Şi-adorm întârziaţii negrelor taverne...

Dau fluviilor graţii de reptile,
Dau mărilor priviri fosforescente,
Iar munţilor din zare, aspecte de gorile,
Şi brazilor, pe coaste, poziţii indecente.

Dau fructe noi smochinilor uscaţi,
Dau bronzului figură omenească,
Iar Regilor -
Pe socluri de marmură-nşiraţi -
Poruncitoare gesturi, ca-n veci să poruncească.

Iar când cobor,
Când calda-nfiorare
Se zbate-n cupa recelui repaos,
Azvârl sămânţă nouă în vechile tipare
Şi-ascult Perpetuarea cum fredonează-n haos!...

(Ion Minulescu)

Sursa foto: Turism de Aventură (albumul “Argentina, Chile feb 2011”) / http://www.extreme-travel.ro/