Trei sărbători într-o zi

La miezul nopții dintre 23 și 24 iunie cerurile se deschid și Sânzienele încep să danseze; se prind în horă și dau puteri tămăduitoare florilor și buruienilor. Tot în acest timp există un obicei numit „Făclia de Sânziene” - torța e confecționată din lemn de brad uscat în care se îndeasă rășină și surcele de molid; flăcăii se adună pe un deal și învârt făcliile dinspre răsărit spre apus. Când făcliile sunt pe cale să se stingă tinerii pleacă spre sat, înconjurând grădinile și înfigându-le în livezi și holde.

Ziua de Sânziene

În 24 iunie este Ziua Sânzienelor, o sărbătoare despre Soare, dragoste, poftă de viață. Nu se muncește în această zi; din bune cum sunt, Sânzienele pot fi și foarte rele cu cei care nu le cinstesc ziua - în fond, fac parte din familia Ielelor. Superstiția spune că vor fi vârtejuri, vijelii, grindină, florile vor rămâne fără parfum și plantele, în general, fără puterea de a vindeca dacă oamenii nu respectă Sânzienele de ziua lor.

Se mai spune că în această zi Soarele joacă pe cer și cine-l vede dansând va avea dureri de cap toată vara. Pentru sănătate și spor la muncă în câmp oamenii se încingeau cu tulpini de cicoare.

Ziua de 24 iunie mai e numită și Amuțitul Cucului (nu e o sărbătoare „în sine”). Cucul e o pasăre migratoare care câtă aproximativ trei luni pe an, în perioada de împerechere și depunere a ouălor (în cuibul altor păsări). Cucul seamănă un pic cu uliul păsărar, ceea ce-l ajută să alunge păsările din cuibul în care vrea să-și depună ouăle. Asemănarea cu pasărea de pradă a dus la credința că după Sânziene cucul se transformă în uliu.

În folclor se spune că începe să cânte cucul în ziua de 25 martie, care e numită Ziua Cucului (Buna Vestire, în calendarul ortodox) și se oprește din cântat în ziua de 24 iunie, de Sânziene (Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, în calendarul ortodox) adică, între echinocțiul de primăvară și solstițiul de vară, ceea ce face ca această pasăre care nu are colorit spectaculos, nu e pasăre cântătoare, nu-și face cuib, nu are grijă de pui să aibă, totuși o importanță mare în calendarul popular, ca simbol al primăverii, al norocului, al iubirii. E cântat în doine (de dor și jale, mai ales), apare în povestiri populare (antropomorfizat) și e considerat și mesagerul îndrăgostiților. Când cucul încetează să cânte înainte de Sânziene vara va fi una secetoasă. O altă superstiție spune că așa cum te prinde primul cântec al cucului așa o să-ți meargă tot anul - din acest motiv, înainte de Ziua Cucului, oamenii se veseleau, mâncau, se îmbrăcau frumos și aveau grijă să aibă bani în buzunar.

Sfântul Ioan Botezătorul

A doua sărbătoare din ziua de 24 iunie este Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. De regulă, Biserica sărbătorește ziua morții sfinților, adică ziua nașterii lor pentru viața veșnică dar, uneori, e sărbătorită și ziua de naștere a sfântului - cum e cazul Sfântului Ioan Botezătorul, o naștere „peste fire” a lui Ioan, având în vedere că Elisabeta îl aduce pe lume la bătrânețe. În cărțile religioase sfântul e numit „Luceafărul” - pregătește nașterea „Soarelui”, Isus Hristos.

Biserica a închinat acestui sfânt șase sărbători: zămislirea - 23 septembrie, nașterea - 24 iunie, soborul lui - 7 ianuarie, tăierea capului - 29 august, prima și a doua aflare a capului lui - 24 februarie și a treia aflare a capului său - 25 mai.

Ziua Iei

A treia sărbătoare în 24 iunie este una de dată mai recentă: Ziua Iei. 

În anul 2013 a fost organizată pentru prima dată Ziua Universală a Iei, dar n-am fost prea atentă; știu că relativ repede a devenit un eveniment care se desfășoară în vreo 50 de state din lume. Se fac expoziții, târguri tradiționale; nu am participat la un astfel de eveniment. Probabil că se și cântă, se dansează; n-am idee, dar voi căuta informații.

Oricum, ia e recunoscută ca un simbol internațional al culturii române și a inspirat creatori de modă celebri. În trecut, pe bluză erau cusute însemne magice care aveau menirea să protejeze purtătorul de spiritele rele, de farmece, de soarta rea. E confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic și e împodobită cu broderii în motive populare românești în special la mâneci, pe piept și la gât (iile originale-vechi, mai ales, au și broderii din fir metalic), iar unele sunt împodobite cu mărgele sau paiete. Culorile în care sunt brodate bluzele sunt, de regulă, specifice zonei din care provine cel care o poartă dar, mai ales, țin de vârsta și de rangul social. O tânără, de exemplu, va purta culori vesele (roșu, auriu, galben), iar doamnele cu un statut social ridicat sau în zile de sărbătoare poartă bluze în culori mai sobre (maro, verde, argintiu,, violet închis, negru) și cu ornamente (mărgele sau paiete).

Unii istorici sunt de părere că ia fost purtată prima dată în perioada culturii Cucuteni (cca. 5500-2750 i.e.n.), una dintre cele mai vechi civilizații din Europa. Cultura Cucuteni era răspândită pe teritoriul de azi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabiei.

Actualizare 25 iunie 2021

În 24 iunie, în lume, se sărbătorește Cat World Domination Day! Am aflat de aici:

https://cats-astrophic-events.blogspot.com/2021/06/cat-world-domination-day-and-feline.html

Ziua Cucului. Buna Vestire. Blagoveştenia

Azi să nu munceşti prin casă pentru că e ziua cucului! mă întâmpină o vecină de dimineaţă, când plimbam câinele. Şi-apoi îmi spune “Bună dimineaţa!” M-a amuzat instantaneu şi, de curiozitate, am căutat (pe repede-înainte) să aflu ce-i cu ziua cucului. Ştiam - in adolescenţă - că atunci când cântă cucul află fetele şi băieţii când se vor căsători. Azi am aflat că trebuie să reciţi: “Cucule, voinicule, / câţi ani imi vei da / până mă voi mărita / însura?” N-a fost “nevoie” să recit pentru că nu-mi amintesc să fi auzit vreodată cucul cântând. Azi aflu că “zicerea” e valabilă numai in ziua de 25 martie. Deci: dacă pasărea va cânta după rostirea versurilor fata sau băiatul mai are un an până la căsătorie; dacă pasărea tace, căsătoria poate avea loc într-un timp mai scurt - şi dacă fata şi /sau băiatul nu au vârsta legală pentru căsătorie? Fetele vor tăia creanga pe care cucul a cântat şi o vor pune in scăldătoare, sperând ca băieţii să nu le ocolească - cam greu să afli craca pe care stătea cucul!

Cei necăsătoriți ascultă cântecul cucului pentru a afla când se căsătoresc – fiecare tril echivalează cu un an.

Cucul este unul dintre vestitorii primăverii şi, prin cântatul lui la date fixe marchează succesiunea echinocţiului de primăvară şi solstiţiului de vară. In preajma echinocţiului de primăvară sosesc rândunelele şi cucul începe a cânta. Prin cântecul lui, cucul mascul îşi marchează teritoriul.

Se spune că in Ziua cucului, la primul cântat al cocoşului trebuie să avem un ban in buzunar - se va înmulţi. Se mai spune că trebuie să aruncăm un bănuţ in direcţia din care se aude cântecul, să avem noroc tot anul. In cazul in care cântecul cucului ne surprinde posomorâţi şi / sau cu stomacul gol atunci lucrurile nu ne vor merge tocmai bine in anul respectiv - in astfel de cazuri se zice “te-a spurcat cucul”. Nu e bine să avem astfel de gânduri - pasărea e lăsată de Dumnezeu, nu face rău omului; sunt convinsă că-s mulţi oameni care au auzit, in copilărie, cucul cântând (sau nu l-au auzit) şi-au ajuns la bătrâneţe, şi-au avut parte de împliniri, de căsătorie şi de ce-or mai fi vrut ei.

Strămoşii erau de părere că de existenţa acestui vestitor al primăverii, cucul, sunt legate viaţa şi sporul de muncă al oamenilor, şi mai credeau că prevestea şi moartea; dacă era auzit pe neaşteptate cântecul său, in spatele unui om - acest om trebuia să cânte: "Cucu-n spate mi-a cântat/ şi moartea m-a săgetat!" Un alt obicei vechi spune că trebuie numărat de câte ori îşi cântă cucul numele, să află curioşii câţi ani mai au de trăit.

Nu ştiam că e Buna Vestire azi, dar ştiu că există această sărbătoare şi se referă la vestea dată de Arhanghelul Gavriil (Gabriel) Fecioarei Maria despre faptul că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Pornind de la Ziua cucului am aflat că azi e sărbătoare mare. Dintre sărbătorile dedicate Maicii Domnului, Buna Vestire este prima confirmată in documente; la început nu avea o dată fixă.

Prin urmare, dacă tot am făcut o cercetare, am adunat aici unele obiceiuri, superstiţii legate de această zi.

Buna Vestire sau Blagoveștenia este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. E sărbătorită cu nouă luni înainte de Crăciun, momentul nașterii lui Isus. 

Superstiții despre vreme de Buna Vestire

Dacă timpul va fi frumos, tot anul va fi bun și frumoasă va fi vremea și de Paște. Dacă se află frunza verde, anul va fi cu belșug; dacă e ceață, primăvara va fi plăcută, călduroasă, cu puține zile mohorâte.

Tradiții și superstiții de Buna Vestire

De Buna Vestire oamenii nu au voie să se certe. Cearta se consideră a fi un păcat, iar cine-l săvârşeşte in această zi va avea necazuri tot anul. Cel care gustă peştele in această zi de sărbătoare se va simţi tot anul ca peştele in apă. Unii pescari consideră ca de aruncă mămăligă in apa, in Ziua cucului, vor muri peştii.

De Buna Vestire nu e bine să ieșim din casă flămânzi sau fără bani în buzunar.

In Transilvania şi Banat, la Blagoveştenie (termenul slav pentru Buna Vestire), se obişnuia purificarea spaţiilor, se efectuau acte de alungare a şerpilor de pe lângă casă, a insectelor şi a omizilor din livezi, prin afumarea cu tămâie şi cârpe arse a cladirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor. Pentru alungarea spiritelor rele se produceau zgomote - in Transilvania se lega un clopoţel la picior, in Banat se loveau fiare. Se aprindeau focuri in grădini şi livezi, se scoteau din lăzi straiele şi ţesăturile pentru a fi aerisite. Pentru fertilitate, se stropeau rădăcinile prunilor cu ţuică, alţi pomi fructiferi erau “ameninţaţi” cu securea sau toporul că vor fi tăiaţi dacă nu dau rod bogat. In Maramureş, gospodarii adună de prin curte lucrurile care nu mai sunt de folos şi le dau foc - ritualul e numit “Noaptea Focurilor”, şi durează până la miezul nopţii şi chiar mai mult. In Moldova, Bucovina, ziua de Blagoveştenie era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor - nu se puneau cloştile, se credea că din ouăle ouate in această zi nu ies pui sau ar putea ieşi cu două capete sau cu patru picioare; nu se semăna porumb, se opreau morile de apă ş.a.. In vest, însă, pomii erau altoiţi.

Ciobanii se urcau pe stogurile de fân și amenințau iarna cu topoarele, crezând că în felul acesta primăvara va sosi mai repede.

Femeile aprindeau focuri în fața casei, punând alături de foc o cofiță cu apă pentru ca îngerii păzitori să vină să se încălzească și să-și potolească setea.

Se scoteau și stupii de la iernat - erau trecuți pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau și se stropeau cu agheasmă pentru a fi încărcați de fertilitate și de fecunditate și pentru a fi apărați de luarea manei.

Am descoperit şi o legendă (pe romaniaregional.ro). Cucul mascul, se zice, a descoperit ce ştia tot satul: că-i e necredincioasă perechea. Supărat, o părăseşte şi-i spune să-l caute, să-l strige, între Blagoveştenie şi Sânziene - şi ei nu-i mai tace gura de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară.

In cântecele de dor şi jale cucul simbolizează nefericirea, despărţirea, singurătatea.