Ziua Culturii Nationale

Ziua Culturii Naționale este sărbătorită, din anul 2011, în ziua de 15 ianuarie, ziua nașterii poetului, prozatorului, jurnalistului, Mihai Eminescu, una dintre figurile marcante ale literaturii române - se împlinesc azi 175 de ani de la nașterea celui considerat poet național.

Sintagma cultură națională nu se referă numai la literatură; e ansamblul valorilor materiale și spirituale specifice unei națiuni, cuprinzând tradițiile, obiceiurile, limbajul, religia și tot ce ține de identitatea națiunii in discuție. Cultura națională poate fi influențată de istorie, de geografie, de contactele cu alte culturi.

Cultura națională se poate schimba, in timp; se modifica limbajul, anumite obiceiuri sunt uitate pentru că nu se mai potrivesc timpului prezent... Să (ne) amintim din când în când tradițiile și obiceiurile care nu se mai potrivesc prezentului cred că nu e desuet. Sigur, la unele zâmbim, dar acestea au fost tradițiile strămoșilor - e ca și cum ne-am bate joc de strămoși dacă am face bășcălie de tradițiile vechi și foarte vechi. Unii dintre acești strămoși și-au jertfit viața pentru ca noi să avem azi România și... democrația (mai mult sau mai puțin - pare că nu prea ne pricepem la democrație). 

Scriu aici despre Ziua Culturii Naționale, dar... habar nu am cum as putea s-o accentuez in calendarul personal. Sigur, caut să aflu pe unde se organizează, in comunitate, ceva dedicat sărbătorii... Sunt câteva, pe ici, colo. Mă atrag două - Atelier de ceramică, la Centrul Cultural Apollonia  - dar e cu circuit închis deci pas; mai sunt proiecții de film și ceva recitaluri care nu-mi stârnesc interesul, și un eveniment de la Muzeul de Artă: Portretele patriciatului săsesc - o fereastră spre istoria Brașovului, participarea liberă, in limita locurilor disponibile (din experiențe anterioare știu cam cum stau lucrurile, așa că nu merg). La Filarmonică greu spre imposibil mă pot imagina! Nu mă laud, doar zic. Sunt piese (bucăți sau nu) care-mi plac de numa', dar... n-am eu bafta de acestea de-ar fi să merg. Și nici spectator la jazz simfonic nu mă văd.

Curiozitate: ați observat că moștenirea culturală latină pierde teren, încetișor, in fața moștenirii culturale trace, mai ales dace? 

Imaginea e prelucrata cu:

https://www.online-image-editor.com/

Muzeul Prima Şcoală Românească. Expoziţii permanente.

La Muzeul Prima Şcoală Românească din Piaţa Unirii nr. 2-3, in Şcheii Braşovului, de luni până duminică, între orele 9:00 şi 17:00, sunt deschise expoziţiile (permanente): Anton Pann, Diaconul Coresi, Cartea şi Cărturarii braşoveni, Cartea, factor de unitate naţională, Tudor Ciortea.

La început a fost biserica amintită in cronicile din 1292, şi care poartă azi hramul Sfântului Nicolae. Construcţia şcolii a început in anul 1495 (reclădită in 1760) şi păstrează elemente ale stilului baroc. Cu siguranță, însă, şcoala exista încă din 1399, pentru că în acel an, Papa Bonifaciu vorbeşte despre ciracii (elevii) din Şcheii Braşovului, care învățau şcoală de la pseudodascăli.

 […] Vechii şcheieni, care practicau un negoţ de larg răsunet cu Moldova şi Muntenia, dar ajun­seseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria şi Egipt, au protejat prin danii lăcaşul de cultură şi învăţătură, care astăzi a devenit Complexul muzeal Şcheii Braşovului. Cele aproximativ 4.000 cărţi vechi şi peste 30.000 documente precum şi numeroase obiecte muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaştere a adevărului care se derula istoric pe aceste meleaguri. (Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean) (http://www.primascoalaromaneasca.ro/)

₪₪₪

Anton Pann (Antonie Pantoleon-Petroveanu) s-a născut cândva între 1796-1798, la Silven, Imperiul Otoman (azi Bulgaria) şi a murit la Bucureşti in 2 noiembrie 1854. A fost poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat şi publicist român, compozitor al muzicii imnului naţional al României. In poemul “Epigonii” Mihai Eminescu îl supranumeşte “finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”. Între multe altele, el a scris “Povestea vorbei” (1847). In anul 1821 se refugiază la Braşov, adăpostindu-se pe lângă Biserica Sf. Nicolae din Şchei, unde cânta la strană. Aici îl va cunoaşte pe Ion Barac, scriitor, poet, traducător, dascăl la şcoala românească din Şcheii Braşovului, tipograf de cărţi populare din oraşul de sub Tâmpa, cel care a editat in anul 1937 primul periodic românesc din Trasilvania: Foaia Duminicii. Cei doi vor lega o strânsă prietenie. După înăbuşirea Zaverei (Răscoala de la 1821), Anton Pann revine în Bucureşti în primăvara anului 1822.

Anton Pann a pus pe muzica versurile poeziei “Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureşianu prin 1842, devenită imnul României: Deşteaptă-te române! Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann şi unul din admiratorii acestuia, relatează cum în casa poetului Andrei Mureşianu din Braşov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac şi Vasile Alecsandri, cu toţii fiind în căutarea unei melodii pentru poezia “Un răsunet”, cel care a găsit melodia “veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă peste timp, a fost Anton Pann. Melodia era romanţa “Din sânul maicii mele”, alcătuită în 1839 pe versurile lui Grigore Alexandrescu. Vorbind despre poetul Andrei Mureşianu şi despre poezia ”Un răsunet”, George Călinescu numeşte această poezie “Marseilleza română”, iar pe Anton Pann îl consideră ”acel Rouget de Lisle român”, comparându-l cu Claude Joseph Rouget de Lisle (1760-1836), ofiţerul francez care a compus Marseilleza, imnul Revoluţiei franceze de la 1789.

Sursa info si foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Pann

Coresi (cunoscut şi ca Diaconul Coresi) s-a născut la Cucuteni, Dâmboviţa şi a murit la Braşov, in anul 1583. A fost un diacon ortodox, traducător şi meşter tipograf român. Este editorul primelor cărţi tipărite în limba română.

Sursa info: https://ro.wikipedia.org/wiki/Coresi

Diaconul Coresi a ucenicit in oraşul Târgovişte, in oficina condusă de maestrul său Oprea, unul dintre foştii elevi ai lui Dimitrie Liubavici. O vreme chiar a condus tipografia domnească de la Târgovişte, unde a tipărit un Molitfelnic (1545), un Apostol (1547) şi un Triod - Penticostar (1558). Alege însă să îşi întemeieze o tipografie proprie, sub streaşina bisericii “Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, unde formează o adevărată şcoală tipografică, după 1559.

Sursa info si  foto: http://www.calauza.edj.ro/?p=10475

: 

Intre anii 1556-1588 Coresi şi colaboratorii săi au tipărit  40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ţinuturile româneşti, consfinţind astfel unitatea spirituală a acestui popor. (http://www.primascoalaromaneasca.ro/)

Compozitorul Tudor Ciortea s-a născut in 28 noiembrie 1903, la Braşov şi a murit la Bucureşti, in 3 octombrie 1982. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă ”pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”.

Sursa info si foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Ciortea

Spaţiul destinat compozitorului în complexul muzeal  Prima Şcoală Românească este o încăpere de mari dimensiuni compartimentată în trei alveole. Într-unul din compartimentele laterale, atrage atenţia un obiect foarte rar, o pinolă – se pare că nu mai sunt decât zece în lume. Tot aici, o litografie a operei Oedip, unul dintre cele cinci exemplare originale rămase. Acestor piese rare li se adaugă o colecţie de manuscrise donate muzeului de Vera Proca Ciortea şi câteva portrete în ulei realizate de Ion Sibianu. Nu lipsesc nici cărţile, risipite pe rafturi în întreaga încăpere, şi nici icoanele pe sticlă din secolul al XVIII-lea, specifice Şcheiului.

Sursa info: http://www.primascoalaromaneasca.ro/complexul-muzeal/muzeul-tudor-ciortea/

Liceul Vocaţional de Muzică din Braşov a fost numit cu numele compozitorului.

₪₪₪

Între multe altele, mai pot fi văzute aici partitura primei operete româneşti, Crai Nou, compusă de Ciprian Porumbescu

o Biblie din anul 1688

Sursa foto despre Prima Şcoală Românească: Braşov, oraşul sufletului meu.

Îmi place şi soba, aşa că am ales-o din albumul amintit mai sus ca sursă foto. 

Tenor la braserie

Până ieri nu am auzit de tenorul Mircea Vanca. O fi rău, o fi bine? Cui îi pasă? :) Nu sunt fanul stilului, dar îmi place să ştiu câte ceva despre una alta… mai ales dacă are legătură cu oraşul de la poalele Tâmpei. Şi dacă tot am descoperit, trec informaţia aici, in “albumul cu amintiri” zis şi blog.

Asociaţia Dacia Folk a fost înfiinţată in anul 2013 şi a organizat diferite evenimente culturale in Braşov, şi prin alte părţi. Primul eveniment Cenaclul Dacia Folk din acest an i-a avut ca invitaţi pe Mircea Mickael Vanca şi prietenii. Evenimentul s-a desfăşurat in 17 ianuarie la Luther Brasserie & Lounge Braşov din Piaţa Sfatului Nr.10.

Mircea Mickael Vanca, acum in vârstă de 57 de ani, este un artist (tenor) braşovean revenit in ţară după 30 de ani (de fapt, se împarte între Franţa şi România). A pierdut cetăţenia română in anul 1985, când a ales să plece din ţară. Nu i-a fost uşor dar a reuşit să răzbată. A cântat pe cele mai mari scene ale operei alături de Placido Domingo, Angela Gheorghiu sau Montserrat Caballe. Vorbeşte opt limbi şi cânta la aproape orice instrument îi cade in mână. Primele lecţii de muzică le-a făcut la Şcoala Populară de Artă din Braşov, la clasa de flaut, apoi s-a îndreptat spre jazz. A luat lecţii de canto iar la vârsta de 18 ani a debutat pe scena Festivalului de Jazz 1975 de la Sibiu. A iubit şi folkul o bună vreme. A fost printre cei din prima generaţie a Cenaclului Flacăra, în 1975, unde a ajuns împreună cu Gheorghe Gheorghiu, care îi este şi azi un bun prieten.

Mai multe despre Mircea Mickael Vanca aici:

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=mozaic&s_id=139278

sursa foto:

https://ghidlocal.com/brasov/eveniment/de-la-folk-la-clasic-mircea-vanca-prietenii/

Localul Luther Brasserie & Lounge este printre cele mai reuşite din Braşov şi este amenajat într-o clădire istorică, unde a funcţionat cândva restaurantul Luther, restaurant frecventat in secolul al XIX-lea in special de medici, profesori şi avocaţi. Restaurantul a fost deschis in 20 februarie 2016 şi a găzduit mai multe evenimente culturale. E deschis in fiecare zi, de la ora 9:30 la ora 23:30. 

Prin Braşov in 15 ianuarie 2018

E luni. Se zice că luni nici iarba nu creşte, nici la poliţie nu-i deschis. :) Nu ştiu cum e in alte părţi, dar aici creşte şi iarba, e deschis şi la poliţie, doar că nu ninge! Sunt şi unele spectacole – fără cele pe care le dau, mai ales in zori şi noaptea, copiii şi adolescenţii care-şi au adăpostul prin gară, pe acoperişurile chioşcurilor de pe peroane, prin gurile de canal, prin scările blocurilor sau pe cine ştie unde şi care inspiră cu nesaţ din pungile cu aurolac.

Stelele luminează la fel calea tuturor...

Azi, 15 ianuarie, este Ziua Culturii Naţionale, ziua in care s-a născut Mihai Eminescu (1850).

Cu această ocazie a Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Casa Mureşenilor, Piaţa Sfatului nr. 25, organizează un recital de muzică și poezie, începând cu ora 17. Programul cuprinde lucrări din creația compozitorilor George Enescu și Ciprian Porumbescu, interpretate de Liliana Iacobescu – pian și Magdalena Lazăr – vioară, și poezii de Mihai Eminescu, recitate de actorii George Custură și Gabriel Costea.

Tot aici, până la sfârşitul lunii ianuarie, poate fi vizitată expoziţia “Poveştile arhivei” (8 expoziţii speciale):

1. Pentru o istorie a imnului naţional – informaţii despre autorul poeziei “Un răsunet”, Andrei Mureşianu, şi despre cum “Deşteaptă-te române!” a devenit imnul naţional al României începând cu anul 1990.

2. Serviciile poștale în trecut - informații despre începuturile serviciilor poștale în lume, serviciile poştale din Transilvania secolului al XIX-lea, detalii despre activitatea oficiului poştal braşovean.

3. Sigiliul – garanția originalității – despre fondul de sigilii al muzeului; informaţii generale legate de folosirea sigiliului, o clasificare în funcţie de modul de aplicare a peceţii, descrieri ale celor mai importante peceţi din Arhiva Mureşenilor.

4. Fotografia între album de familie și document istoric - scurt istoric al fotografiei și al evoluției sale, de la descoperirea italianului Porta a obiectivului până la fotografia color; vor fi prezentate fotografii de epocă, cărți poștale ilustrate cu Brașovul de altădată, clișee de sticlă, fotografii stereoscopice vechi, aparate de fotografiat de epocă, dar și contemporane.

5. Tipografia ”A. Mureșianu” - La sfârşitul anului 1887 ziarul Gazeta Transilvaniei îşi anunţa cititorii că, începând cu anul 1888, va fi editat în tipografia “A. Mureşianu”. Noua tipografie funcţiona în casa familiei Mureşianu din Piaţa Sfatului, azi, Muzeul Casa Mureşenilor Braşov. Maşina tipografică era adusă de la Viena, cernelurile din Germania iar hârtia provenea din diverse centre precum Pesta, Viena şi Braşov.

6. Auziţi, vedeţi, miraţi-vă! Expoziţie de publicitate - vizitatorii sunt invitaţi să cunoască începuturile publicităţii în Transilvania prin intermediul anunţurilor publicitare. Sunt surprinşi primii 100 de ani de apariţie ai Gazetei de Transilvania / Gazetei Transilvaniei (perioada cuprinsă între 1838-1938).

7. Copiii și copilăria de altă dată – anii 1900; fotografii de epocă reprezentând copii, documente ale vremii, situații școlare, cărți și studii ce s-au ocupat de această problematică.

8. Dansul de societate “Romana” – expoziţia prezintă povestea elegantului dans de salon compus în toamna anului 1849 de profesorul Iacob Mureșianu şi care s-a dansat în mod oficial la balul “Reuniunii Femeilor Române” în iarna anului 1851, iar apoi la toate balurile, seratele și recepțiile din Ardeal, Maramureş, Banat, Crişana sau la balurile studențimii românești din Budapesta și Viena, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Sursa info: http://muzeulmuresenilor.ro/2017/12/11/expozitia-povestile-arhivei-3/

₪₪₪

La Teatrul Sică Alexandrescu (in Piaţa Teatrului nr. 1), se joacă All Inclusive, o comedie in regia lui Vlad Zamfirescu; scenografia de Mădălina Marinescu. Preţul biletelor: 80-100 de lei.

Teatrul Arlechino (Teatrul de păpuşi), str. Apollonia Hirscher nr. 10,  organizează cea de a VIII-a ediţie a “Porţilor deschise”. In Ziua porţilor deschise sunt invitaţi la teatru toţi cei care doresc să pătrundă in spatele cortinei – vizite organizate de actorii teatrului, in culise, in cabinele actorilor, in sala de repetiţii şi in atelierele de creaţii. Copiii vor putea interacţiona cu actorii şi păpuşile din spectacolul Cine a furat fulgii de nea?, regia Georgeta Lozincă.

Evenimentul se va desfăşura intre 9:00 şi 16:00. Intrarea este liberă.

De la ora 16, lansare de carte: “Cronica unui negustor de sânge”, de Yu Hua, la Institutul Confucius al Universităţii Transilvania Braşov (Bd. Eroilor nr. 29). Romanul surprinde drama “omului nou”încă ataşat de vechile credinţe, in timpul celor mai frământaţi ani ai Chinei maoiste. Lansarea de carte are loc in cadrul ŢConferințelor de cultură și civilizație chineză”. Cartea va fi prezentată de prof. dr. Luminița Bălan, sinolog, director al Institutului Confucius al Universității din București și traducătoarea romanului, Denisa Comănescu.

₪₪₪

La Sala “Patria” – Cinemateca – Seara Filmului European. Se va derula filmul Pătratul (Suedia, 2017), in regia lui Ruben Östlund. Filmul a câştigat Palme d'Or la festivalul de la Cannes, 2017.

Desigur, şi in Braşov sunt multe expoziţii permanente, despre care (poate) voi scrie in alte zile. 

Se desfâşoară prin Braşov in 14 ianuarie

Există un “Ghid local” online – şi mai multe site-uri unde sunt amintite diverse evenimente de cultură sau pentru distracţie, dar sunt atât de împrăştiate şi amestecate cu diverse cursuri sau “workshopuri” încât te încurci in ele şi-ţi piere cheful să mai cauţi ceva. Mie, cel puţin, imi piere cheful, aşa că… am rugat câţiva prieteni să mă ajute şi să îmi trimită ce au găsit ei pe ici-colo şi am facut o selecţie. Poate reuşesc să fac “un rezumat” şi pentru alte zile…

Aşadar…

La Teatrul Sică Alexandrescu (Piaţa Teatrului nr. 1), in 14 ianuarie, se joacă piesa Un cuplu ciudat, de Neil Simon, de la ora 19 la ora 21:30 (cu pauză). Biletele costă intre 10 si 15 lei.

Neil Simon (n. 4 iulie 1927) este unul dintre cei mai apreciaţi dramaturgi americani şi unul dintre cei mai jucaţi, atât in SUA cât şi in lume.  Între anii ’60 și ’80, numele lui devenise echivalent, pentru teatru, cu numele lui Steven Spielberg, în lumea filmului.

Tot de la ora 19, in Sala Studio, va fi jucată piesa Fluturii sunt liberi, de Leonard Gershe, in regia lui Ion Mircioagă.

* 

Proiecţie de filme la Sala Patria, Cinemateca Patria (sala mică), la etajul întâi – sala cu 72 de locuri – pentru Cinemateca intrarea este liberă. Excepțiile sunt evenimentele, sau proiecțiile-eveniment, festivaluri sau filmele românești de vineri, pe cât posibil și cu invitați speciali, seara de film european de luni (aşa scrie pe site-ul Sălii).

Adresa: Bd. 15 Noiembrie nr. 50A.

In 14 ianuarie 2018:

Ora 11, matineu pentru copii: Kung Fu Panda 3, dublat in limba română;

Ora 17, Golden Classics: Zece negri mititei (SUA, 1945), după romanul omonim scris de Agatha Christie, cu Barry Fitzgerald, Walter Huston, Louis Hayward; regia René Clair.

Ora 19, Seara de Oscar: Omul Pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranţei (SUA, 2014) regia: Alejandro González Iñárritu, cu: Michael Keaton, Edward Norton. 4 premii Oscar 2015.

* 

Concert Lucky Thirteen, o formatie de progressive metal din Braşov, fondată in anul 2015. In 14 ianuarie, de la ora 20, in Deane's Irish Pub & Grill, str. Republicii nr. 19, trupa va lansa primul material discografic sub semnătură proprie. Albumul Standing In The Shadows a fost lansat in noiembrie 2017, iar acum e “sărbătorirea”. Grupul a participat la diferite festivaluri şi concerte prin toată ţara.

Detalii şi rezervări la nr. de telefon:  0734-010.203. Numărul maxim de participanţi: 100.

* 

Poftă mare de gogoşi in 14 ianuarie, la Jurnal Café, str Republicii nr. 9, et. 1, de la ora 20. Gogoşi frământate şi rumenite, umplute cu fel de fel, pentru pofticioşi, oferite de Tibi Cercel.

Jurnal Café - restaurant, cafenea şi pub, deschis zilnic intre 10 si 00:00. Are şi terasă. Sunt servite băuturi, cafea şi gustari (inclusiv mic-dejun).

*

Level’s Pub, de pe str. Grigoraş Dinicu nr 2 – in “oraşul vechi” (la capătul str. Nicolae Bălcescu, când vii dinspre magazinul Star), organizează Karaoke in fiecare duminică seara, de la ora 19. Cântăreții cei mai curajoși primesc shoturi din partea casei, iar cel mai harnic și talentat cântăreț al serii va avea onoarea să fie fericitul câștigător al unei sticle de șampanie!

* 

In fiecare miercuri de la ora 20, Deane’s Irish Pub & Grill, str. Republicii nr. 19 (deschis zilnic intre 10:00 si 03:00) ne invită să petrecem seara alături de prieteni într-o atmosferă plăcută şi să ne testăm cunoştinţele într-un mod distractiv la un concurs de cultură generală mai diferit. Rezervări la: 0729.899.149. Regulament concurs aici:

https://ghidlocal.com/brasov/eveniment/the-beer-and-knowledge-pub-quiz-sezonul-13-editia-i/

*

Pe str. Prundului nr. 1, la Art Point Gallery, de luni până joi între 10:00-17:00; vineri între 11 şi 17, sâmbăta şi duminica de la ora 11 la ora 14, poate fi vizitată (până in 3 februarie) expoziţia de fotografii făcute în expediția din Zona de Excludere Cernobîl după 31 de ani de la dezastrul din 26 aprilie 1986: Cernobîl – urmele trecutului. Expoziţia e organizată de Artcreation.

Sărind diverse distracţii pe ici-colo (cu iz de reclamă şi cam atât), sărind diferite cursuri care se organizează contra cost (machiaj, coafură, dans, iconografie, arme şi muniţii etc.), sărind diferite workshopuri mi se pare că nu rămâne mare lucru. Desigur, e posibil să nu fi descoperit noi toate evenimentele culturale, in special. Nu e o concluzie tocmai plăcută, având in vedere că Braşov a concurat pentru fi “Capitală Europeană a Culturii”.

Cernobîl - urmele trecutului. Expoziţie foto: 31 de ani de la dezastru

Un grup de fotografi care vor să păstreze vie amintirea dezastrului de la Cerbobîl – pentru a se face tot posibilul ca pe viitor să fie evitate astfel de accidente – au fotografiat zona Cernobîl după 31 de ani. Ce au văzut şi au imortalizat va fi prezentat in expoziţia de fotografie care va fi deschisă in intervalul 13 ianuarie – 6 februarie 2018 la Art Point Gallery din Braşov, pe strada Prundului nr. 1, aproape de Poarta Şchei, într-o clădire construită in perioada interbelică şi reabilitată in anul 2014. Programul galeriei: de luni până vineri: 10-17; sâmbăta şi duminica: 11-14.

Cum a fost expediţia care a avut loc in luna mai 2017, ce zone au vizitat, şi in ce condiţii puteţi afla la vernisajul care va avea loc vineri, 12 ianuarie 2018, ora 17. Va fi prezentat şi un scurt metraj.

Ne întâlnim acolo.

Sursa foto: Art Point Gallery

https://www.facebook.com/Art-Point-Gallery-290939011355125/

In noaptea de 26 aprilie 1986, in Centrala Atomoelectrică Cernobîl a avut loc o explozie puternică, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjuratoare. Dezastrul e considerat a fi cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord. Suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor.

Fukushima este un incident foarte, foarte serios, dar Cernobil a fost o catastrofă, a declarat cu ocazia accidentului din Japonia (martie 2011) profesorul Francis Livens, director la Institutul Nuclear Dalton din Manchester, Marea Britanie.

Accidentul de la Cernobîl a avut loc, efectiv, in doar câteva secunde. Reactorul a explodat violent in aer, după care flăcările au pus stăpânire timp de 10 zile. Au fost 10 zile de agonie, a spus profesorul Michio Kaku, fizician renumit, profesor la Universitatea din New York.