Figurinele din ipsos de mai jos le-am colorat cu o așa mare plăcere încât nici nu pot descrie în cuvinte. De fapt, nici nu trebuie. Orice om (sănătos) a lucrat ceva cu extra-plăcere – măcar o dată în viață.
Figurinele au fost în pachețelul cu minuni primit de la MNiko (Explorator prin viață) la începutul lunii februarie, ca daruri la finalul jocurilor de anul trecut.
Le-am colorat pe timp de noapte; le-am lăcuit cu lac de unghii transparent.
Unele fotografii sunt nașpa rău de tot pentru că am fotografiat ori la lumina becurilor ori la lumina zilei – cu razele soarelui nepotrivit plasate – Soarele n-are nicio vină!
Figurine din ipsos cu magnet
Basset Hound-ul Rudi și Beagle-ul Tila nu sunt primele figurine colorate dar prezint întâi câinii pentru că-mi plac de numa’. Arată tare drăgălaș în realitate, dar să zicem că-s ok și în fotografie.
Când erau palizi arătau așa:
Prima figurină colorată a fost motănelul Tuflici – eu zic că-i motan și că se numește Tuflici și l-am colorat cu portocaliu în amintirea lui Pufitică.
Nefiind sigură cu ce să colorez am început cu creioane colorate, dar n-a ținut figura – prea era decolorat. Am luat atunci acrilicele și m-am descurcat... onorabil (o să mă ierte Pufitică pentru că l-am făcut așa de portocaliu).
Următoarea figurină a fost vulpița Lila. Mi-am zis să fie vulpe argintie.
Tuflici și Lila arătau, înainte de vopsire, ca în imaginea de mai jos:
Celor patru figurine prezentate mai sus le-am lipit pe spate magnet de la un calendar de frigider. Pentru că bucățile de magnet sunt mici nu prea au aderență pe frigider sau pe alt metal vopsit, ci numai pe ceva din fier nevopsit (am făcut proba pe o tavă de inox și fac priză bine).
Fluturele și ursulețul Panda nu au, încă, magnet, dar vor avea.
Tablou
glastră cu flori
Piesa din ipsos (vopsită cu bleu și un pic de roz) ar fi putut fi foarte bine și punguță, dar am ales să fie glastră.
Tabloul e, de fapt, mini tablou: o bucată de carton galben pe care am lipit plasă de la un buchet de flori (plasa e verzui, ceea ce în poză nu se observă, dar contrastul îmi place).
Pe spate, tabloul nu arată excesiv de bine pentru că s-a deșirat bucata de plasă când o lipeam. Dar arată prezentabil. I-am fixat și un suport dintr-o lamelă din plastic (de la o jaluzea desființată) învelită în carton albastru.
Bibelouri din ipsos
E prea mult spus bibelouri, dar... Următoarele figurine sunt sprijinite, unele pe suporturi ca cel descris mai sus; altele (trandfirii) au ca suport niște cilindri aurii (o bucățică dintr-o curea aurie compromisă) și sunt înclinați până aproape de orizontală – mi i-am imaginat decor pe o masă festivă (‘că tot vine Paștele).
Trandafiri
Corabia piraților
De ce nu? Pentru că nu am reușit să desenez pe pavilion capul de mort (și oasele nu arată tocmai ca niște oase) nu înseamnă că nu poate fi o corabie a piraților.
Brotăcei
Îmi pare extra rău că această poză n-am reușit-o! Practic, e cea mai reușită din câte am făcut cu brotăceii. Asta e.
Lăbuțele lor sunt portocalii. Brotăcelul mai mare e verde ca iarba primăvara, cel mic e vernil; gurile lor sunt trasate cu galben și par că sunt arcuite în zâmbet. Frunza e verde închis.
Brad de Crăciun
Bradul de Crăciun am avut intenția să nu-l colorez acum, ci să aștept Crăciunul dar... de ce aș fi făcut asta? Vorba ‘ceea: nu știu ce voi face mâine! Așa că... de Paște am și brad de Crăciun.
Bradul nu arată, în poză, așa de drăguț cum arată în realitate – în realitate culorile sunt mai vii – iar ursulețul nu pare că se încruntă (așa de tare).
Mașina roșie
Mașinuța e lipită (cu silicon) pe o bucată de carton lucios (numită de mine „bucată de drum”) – dungile galbene sunt cu vopsea acrilică făcute.
Figurinele, așa cum le-am primit, sunt în fotografia de mai jos.
Cu drag mi le-a trimis Mihaela și cu drag le-am colorat.
Toate figurinele au aspect de porțelan, lăcuite fiind cu lac pentru unghii. Lacul s-a absorbit, puțin, în ipsos, dar e suficient cât să protejeze de praf figurinele și să învioreze culorile. Chiar nu știu dacă alt fel de lac le-ar fi făcut să aibă acest aspect de porțelan. Și sunt atât de fine la atingere! Și ușoare! Nu sunt mari.. Barca, bradul, brotăceii, trandafirii sunt cam cât juma’ din palma unei femei (care n-are mâini imense!) iar celelalte sunt... un pic mai mici decât o medalie dintre cele oferite în competițiile sportive. Bănuiesc că v-am lămurit beton cu privire la dimensiuni.
În pachețel mai erau și alte minuni, dar despre ele cu prima ocazie.