De ce sunt bune draperiile

Draperiile, jaluzelele etc. au nu doar scopuri estetice, ci sunt utile: feresc casa de razele puternice ale soarelui, protejează, mai mult sau mai puțin de frig și... pot proteja și împotriva răufăcătorilor. Polițiștii recomandă populației să nu își expună locuințele noaptea.

Sigur, există azi o multitudine de posibilități prin care să nu te expui ca într-un acvariu, nu doar draperii, jaluzele și obloane.

După ce a murit Miki, cățelușa, am avut nevoie să-mi concentrez mintea la... orice. Am avut jocul Adventul fotografic al Exploratorului creativ, dar nu-mi era suficient deoarece o parte a creierului era orientată spre Miki, care era mai tot timpul lângă mine. Avea pătuțul ei, in dormitor, dar avea și o canapeluță in camera unde lucrez, mă joc etc. Avea o pernă și în sufragerie, unde ne întâlneam... No, și pentru că mintea imi era concentrată la Miki, am ales să urmăresc (in timp ce meșteream) un serial documentar cu omoruri, furturi, escrocherii etc. (48 Hours se numește) - să fie ceva dur, să-mi abată serios gândul de la ea. Am (re)constatat că multe jafuri, omoruri etc.  care aveau loc la domiciliu se desfășurau, aproape de regulă, în locuințele unde locatarii nu se oboseau să tragă draperii, jaluzele, când se lăsa întunericul și aprindeau luminile. Nu conta că au sau nu curte, borfașii urmăreau locurile și se orientau unde să dea lovitura. Aflau configurația locului, aflau obiceiurile casei etc. și loveau la fix. Sigur, cei mai mulți au fost prinși (unii după 10-20 de ani, in cazul agresiunilor grave). Faptul că borfașii sunt prinși nu scapă de teamă victimele și nu reînvie pe cei uciși... 

In acele documentare doar că nu se accentua faptul de a nu mai locui ca într-un acvariu - mai ales când se lasă seara. Sfatul de a nu-ți expune locuința - și familia - se regăsește în toate recomandările pentru autoprotejare. N-o să povestesc din filme, ci din realitate - realitate veche, e drept, dar sunt aproape sigură că se întâmplă și azi, mai ales când e vorba de hoți.

Am o prietenă care, în tinerețe, locuia singură într-o garsonieră, la etajul trei, și nu avea draperii nici la cameră, nici la bucătărie. Peste drum, la nici o sută de metri, era un bloc cu zece etaje - vedeam lejer în locuințele celor care nu-și acopereau ferestrele (și ei vedeau în casa prietenei, evident). In zonă, mai aproape sau mai departe, erau multe blocuri. I-am sugerat să pună draperii sau jaluzele, dar a ridicat din umeri zicând că nu umbla goală prin casă și nu are ce să ascundă. E drept, pentru foarte mulți oameni, ceea ce nu au trăit, auzit sau văzut nu există, dar... totuși! In fine - seara, mă simțeam la ea ca într-un acvariu (nu doar eu!) și-mi era total inconfortabil (nu doar mie).

Ei, într-o zi îmi zice că e un tip dintr-un bloc vecin care o hărțuiește, efectiv, iesindu-i în cale când merge la lucru, când iese sa plimbe câinele, când merge la cumpărături etc samd, rugand-o să fie iubita lui! In acele câteva luni, întrebând pe unii și alții, aflase că tipul e ușor deraiat, locuiește cu mama lui într-un bloc aflat la vreo două sute de metri de al ei, la etajul zece. S-a dus la ușa lor, i-a spus doamnei să rezolve cu fiul ei. Femeia și-a cerut scuze in numele fiului, i-a explicat că nu e violent și a promis că va face tot ce poate pentru a nu mai avea neplăceri din partea fiului. Un timp a fost bine, dar când tipul a reînceput să-i iasă în cale era mai îndrăzneț, pentru că încerca să o țină de mijloc, de braț, insista să o conducă la muncă... Și-a dat seama că nu prea are de ales și a apelat la sectorist - se întâmpla înainte de 1990. Milițianul l-a chemat pe tip la secție... (însoțit de mama lui) apoi a discutat cu prietena mea și i-a spus... să-și pună draperii!

Pe scurt: tipul avea un binoclu de teatru și, pensionat de boală fiind, își petrecea timpul privind păsările, ziua, și prin casele oamenilor când se lăsa seara. Și a făcut o pasiune pentru prietena mea deoarece a văzut-o și în cămașă de noapte, a văzut-o pieptanandu-se, mâncând, făcând curat etc. și i-a plăcut de ea, și pentru că a înțeles că nu are un prieten... s-a gândit să îi ofere prietenia lui. După vizita la Miliție tipul nu i-am mai ieșit în cale, iar ea și-a pus draperii și la cameră și la bucătărie. Interesant a fost că la blocul vecin au apărut jaluzele/draperii după aventura prietenei. Bănuiesc că s-a dus vestea.

Acum... despre hoții din locuințe... Azi există protecția prin camere video, in general... Faptul nu doar că nu-i descurajează pe profesioniști, ci îi provoacă... la a-și dezvolta abilitățile.

Conjunctural, am avut ocazia să întâlnesc câțiva hoți... Nu, nu e vorba de anturaj! 😃 Ce spuneau ei înainte și după 1990, și au spus-o nu doar ei, întotdeauna: nu există încuietoare pe care ei sa n-o poată deschide. 

Profesioniștii acționează, in general, la pont, dar nu întotdeauna. Profesioniști, sau pe cale de a deveni, hoților le plac locuințele fără draperii/jaluzele/obloane când se lasă întunericul. Aruncă o privire de câte ori au ocazia - direct, de cele mai multe ori, când locuințele sunt la parter sau folosind binoclul (și telescopul!) in alte situații. După ce se uită? După mărunțișuri de valoare... Ai o locuință frumos decorata, mobilată... care miroase a scump? Poți deveni punct de interes pentru ei. Când ai prin casă lucruri care par vechi (argint, monede, tablouri etc.) ești și mai interesant, așa că s-ar putea să-ți acorde timp și să urmărească obiceiurile casei. O pot face dintr-o mașină parcată, dacă stai la casă sau la parterul unui bloc, sau de pe o banca din apropiere. Sau... o pot face de la distanță, cu binoclul sau telescopul! 

Un fel de concluzie: acoperiți ferestrele când aprindeți lumina după lăsarea serii. Sigur, nu e obligatoriu să ni se întâmple o neplăcută dacă nu acoperim ferestrele, dar de ce să oferim ocazia? Mai ales că e mare foamea azi.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/clker-free-vector-images-3736/

Au furat florile de liliac

Un liliac copăcel cu flori mov e lângă fereastra unuia dintre dormitoare. E mititel, și cam în umbra teiului, a unui corcoduș și-a unui castan. Mai sunt doi în zonă, la o distanță de vreo 50 de metri de micuțul acesta. Pe mititel l-am tot „urmărit” de la fereastră, să-i văd floricelele, să le fotografiez. Am reușit joi să le fotografiez.

Eh! Și tocmai de mititelul acesta s-au legat vineri niște oropsiți. Au furat crenguțele cu cele mai frumoase buchețele! Ieri eram aproape furioasă, azi sunt tristă. E prima dată când e devastat acest copăcel. Prea curând nu vor înceta astfel de fapte, din contră: se vor înmulți, pentru că „foamea” e tot mai mare pentru unii, mai ales în această perioadă.

Când am privit la liliac nu-mi venea să cred! N-am fost la fel de „șocată” ca în cazul teiului ciopârțit, dar am dat mărunt din buze la adresa celor care au furat florile. Degeaba mă străduiam să n-am gânduri rele pentru ei! Le am! O să-mi treacă. Acum mă întreb unde erau viespile când au luat florile de liliac...

Au circa 2 cm lungime și vreo 5 mm lățime (le numesc „mutante” - poate nici nu-s viespi, habar n-am, dar albine nu-s).

Mai târziu mi-a povestit o vecină că i-a văzut pe prichindeii hoțomani și i-a întrebat de ce distrug. Poate că intervenția acestei doamne a făcut ca liliacul să mai rămână cu câteva buchețele. Mi-e ciudă că l-au ciuntit... Știu că hoții sunt dintre cei care-mi vând crengi cu flori de liliac la colț de stradă: „ia un buchet, să-mi iau o pâine”. Poate că așa este, dar n-am cum să nu mă gândesc că poate fi vorba și despre o „rețea” în care copiii (și nu doar ei) sunt obligați să „aducă” bani... Am văzut într-o zi de iarnă (nu e ca și cum n-aș fi știut ce se întâmplă în unele cazuri) un grup de câteva fete tinere și un mascul (nu-mi vine să-i zic bărbat), într-un părculeț din apropiere... Eram cu Miki. Glasul masculului care împărțea „veniturile” în funcție de câte crengi de brad a vândut fiecare se auzea foarte clar. Pe una o certa că le-a aruncat când au venit „caraliii”... Probabil că așa se întâmplă cu mai tot ce ni se oferă „la colț de stradă”. Și mă întreb cum e mai bine: să cumpărăm de la ei pentru a nu-i pedepsi „stăpânii” sau să nu cumpărăm și, în timp, fenomenul să înceteze? Poate chiar au nevoie de bani pentru mâncare... Personal, vreau să cred că de azi nu mai cumpăr nimic de la acești oameni care vând pe te miri unde. Poate că mă voi răzgândi... Nu știu, dar sunt tare supărată!

Supărată că am rămas fără parfumul de liliac am fotografiat florile castanului - e prima dată când face flori (mi-e greu să cred că nu le-am observat în alți ani). 

E un castan tânăr care pare că devine tot mai viguros - sper să reziste, să nu sune cineva la „ciopârțitorii” de copaci, că-l deranjează crengile.

Și pentru că tot sunt alandala mai postez o mandala.

Îmi place jocul cu mandale; ce să fac? 😊

Ţara lui “a furat dar a şi făcut ceva”

Cine nu s-a săturat de bazaconia “a furat, dar a şi făcut ceva” spusă in legătura cu fel şi fel de politicieni locali sau “de la centru” să stea jos, dar jos-jos, jos de tot!

Zău că nu-mi pot imagina o astfel de mentalitate! Cine fură se numeşte hoţ, indiferent ce fură! Că fură un ou, că fură din banii meniţi canalizării oraşului, de exemplu, că fura inima cuiva tot hoţ se numeşte. Desigur!!! Hoţul neprins e negustor cinstit! De s-ar lua la puricat averile unora şi altora ar sta mâţu’-n coadă de câte au unii, făcute din salariul de bugetar, din indemnizaţia de parlamentar sau de consilier local ş.a.m.d.. Aruncând o privire mai atentă se poate observa că dintre cei amintiţi mai sus cei mai mulţi sunt înfipţi ca acţionari, membri in consilii pe la diferite concerne - cine ajunge acolo?! Unul care are bani grămadă de investit - sau… ăia de au putere de decizie in anumite chestiuni de care e interesat un concern sau altul. Vă zic! Citind declaraţiile de avere ale unora vă minunaţi! Nici Rockefeller n-a devenit miliardar într-un timp aşa de scurt ca unii dintre cei implicaţi - la diferite niveluri - in structurile de conducere ale statului român. Cum să se schimbe ceva in bine când la conducerea instituţiilor de stat sunt fel şi fel de oameni pe care nu-i recomandă nimic pentru acele posturi. De primari şi consileri locali sau judeţeni ce să mai zic? Sunt aleşi de oamenii din comunitate, dar asta nu înseamnă că ştiu ce au de făcut şi ştiu cum să facă.

Câinii latră, caravana trece…

Mai avem o cretinitate care se vehiculează in ţara lui Papură Vodă, la nivel de guvernanţi mai ales: “decât să scape un vinovat mai bine omorâm 10 nevinovati” - şi uite-aşa apar legi care nenorocesc firmele mici in ideea că se “luptă” împotriva “marii corupţii” - apoi vin guvernanţii (nu parlamentarii iniţiază bazaconiile întotdeauna, ci şi guvernul, prin ordonanţe!) cu o lege de amnistie fiscală pentru toţi marii datornici, sufocând prin taxe şi impozite (de undeva trebuie adunaţi banii “amnistiaţi”) pe toţi cei care-şi plătesc taxele şi impozitele la timp.

***

Reportaj realizat de la jurnaliştii de la recorder.ro: Cum se fură la asfaltări in cadrul programului prin care se pretinde că se dezvoltă satele româneşti - 2019; drumuri construite prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, inventat de fostul şef psd in 2013 şi finanţat - din bani publici - cu 10 miliarde de euro. Drumurile puteau fi construite din bani europeni, dar ei au preferat să le facă din bani de la bugetul naţional - pentru că verificările nu se fac de cei care au dat banii, ci de… români afiliaţi.

Reportajul poate fi văzut pe YT:

https://www.youtube.com/watch?v=G1CDMekM1fc

Escrocherii si hotii (III)

Continui seria metodelor prin care unii isi inseala semenii fara sa tina cont ca le pot provoca, uneori, socuri emotionale care le pot pune in primejdie nu doar sanatatea, ci si viata, daca au inima bolnava. Sunt curioasa cum s-ar individualiza fapta unui escroc a carei victima moare in urma unui atac de cord sau atac vascular cerebral dupa ce a fost inselat… Ar fi o pedeapsa mai mare?! Ca de impacare prin mediere sau altfel nu va putea fi vorba…

Intre zecile de metode de a insela se mai numara si urmatoarele:

9. Metoda “loz in plic”

Nici aceasta nu mai este o metoda care se practica, dar mai poate functiona in cazul celor care au venituri ilicite, pe care nu le pot justifica – era o metoda folosita adesea in vremea comunistilor, care nu stiau de gluma cand era vorba despre venituri ilicite (vorba vine, pentru ca si atunci, unii scapau, dar altii, pentru delapidarea unor sume mari din “avutul obstesc” sfarseau condamnati la moarte).

Inselaciunea se executa in apropierea agentiilor Loto, cel mai adesea imediat dupa ora inchiderii sau putin inainte si incep sa povesteasca oamenilor eventual adunati acolo despre castigullor la loz in plic si despre faptul ca tocmai s-a inchis agentia si nu-si pot ridica banii de care au nevoie urgent pentru cine stie ce motiv pe care-l inventeaza si propune sa vanda lozul, pe o suma mult mai mica, pentru a-si putea vedea de ale lui. Unii aleg sa dea banii, in speranta castigului mult mai mare inscirs pe loz – si mai apoi afla ca lozul e fals.

Si pe vremea cand era posibil castigul unui autoturism la loz in plic multi oameni au luat plasa…

10. Metodele “concursul” si “vanzare produse”

In cazul acestui gen de inselaciune escrocii apeleaza persoane diverse, de regula prin intermediul telefoniei fixe, se dau drept reprezentanti ai unor firme si anunta potentialele victime ca au fost alesi castigatori ai unui premiu consistent in eruro. Mai apoi incep conditiile: pentru a intra in posesia premiului castigatorul va trebui sa achite anticipat, prin virament bancar, diverse sume necesare – zic escrocii – acoperirii unor cheltuieli cu transportul, pentru taxe notariale, onorariul comisie de validare, deschidere cont sau alte cheltuieli, in functie de caz. Aceste costuri se pot ridica si la cateva mii de lei, dar ce-s cateva mii de lei cand e vorba de un premiu in valaore de cateva mii de euro?! Si multi platesc… taxa pe prostie.

In alta varianta, victima e anuntata ca a castigat si trebuie sa se prezinte intr-un anume loc pentru a ridica premiul. Ajunsa acolo afla ca, de fapt, nu a castigat, ci urmeaza o tragere la sorti. Va fi ceruta o taxa de participare sau victimei i se va cere sa asiste la o prezentare de vanzare a diverse produse.

Si variante mai sunt: victima primeste un mesaj text in care e anuntata ca a castigat un concurs x si pentru a intra in posesia premiului trebuie sa ofere anumite date personale; in alte cazuri li se cere sa incarce anumite cartele de telefon (care apartin escrocilor) sau sa vireze anumite sume intr-un cont, cu titlu de comision pentru ca au castigat licitatia, sau plata curierului.

In multe cazuri acest mod de a insela (ca si in multe cazuri de inselaciune prin metoda “accidentul”) il adopta puscariasii.

Fapt divers: s-a dorit instalarea unor aparate de bruiat telefoanele mobile din inchisori (poate ar trebui sa le interzica in mod categoric si sa le confiste pe cele despre care afla), dar autoritatile s-au opus pe motiv ca asculta convorbirile infractorilor si pot interveni sau pot aduna probe certe pentru o eventuala condamnare. Si ma intreb: daca asculta, de ce au fost lasati sa fraiereasca asa multi oameni? Dupa ce i-au prins si-au recuperat victimele banii?

In randul inselaciunilor savarsitea prin intermediul telefonului mobil se inscriu si mesajele primte de victime si prin care sunt anuntate ca au castigat un telefon performant scos la vanzare de operatorul de telefonie la care sunt abonati. Pentru a fi confirmati castigatori trebuie sa sune la un anumit numar – o cartela reincarcabila. In functie de numarul apelurilor cartela in cauza primeste credit din partea operatorului de telefonie.

11. Metoda “rezonanta magnetica”

Oamenii sunt racolati prin intermediul unor “fluturasi” in care li se promit analize medicale gratuite pentru depistarea anumitor boli, analize care, afirma reprezentantii firmelor, ar costa in mod obisnuit cateva sute de lei. Analiza e, de fapt, o biorezonanta care dureaza circa un minut si ale carei rezultate sunt interpretate de persoane care nu au calificare medicala.

Pe formularul de inscriere, doritorii de analize gratuite sunt incurajati sa scrie numele si numarul de telefon a zece persoane, pe motiv ca vor sa ofere si acelor produsele si serviciile lor, iar cel care ofera nume si numere de telefon are posibilitatea sa participe la o tombolo, premiul fiind “un cadou din partea companiei”. La seminarul care urma participantilor li se recomanda sa cumpere aparate “extrem de performante”; chiar daca preturile sunt foarte mari beneficiile pe care le aduc aparatele merita efortul financiar.

Medicii sustin ca e vorba despre o escrocherie prin care unele firme vor sa-si vanda produsele care sunt foarte scumpe, mult mai scumpe decat daca ar fi cumparate de pe internet.

Deloc surprinzator, rezultatele analizelor pe care le primesc participantii sunt aproape identice si nicio o valoare nu se inscrie in limitele normale.

Aceasta metoda s-ar putea inscrie la cea de mai sus, dar e considerata mai mult o tehnica de marketing, desi deloc onesta.

12. Metoda “cardul de sanatate”.

Cum sa scape cardul de sanatate din atentia infractorilor?!

Infractorii bat la usa persoanelor varstnice, de regula, si se dau drept reprezentanti ai Companiei Nationale a Cardurilor de Sanatate (care, de fapt, nu exista) si vor sa verifice daca e valid sau nu cardul. Cum sa nu cada batranii in plasa cand au aflat cate probleme ridica aceste carduri?! Si le dau cardurile la verificat, invitandu-i pe escroci in casa. Acestia, profitand de neatentia victimelor care cauta cardul fura ce gasec, uneori reusind sa gaseasca banii adunati de batrani… Si dispar.

13. Metoda “datorii catre ANAF”

Aceasta metoda seamana, oarecum, cu metoda “accidentul”. Victimele primesc mesaje text pe telefonul mobil sau pe mail, de la pretinsi functionari la Fisc, si sunt anuntate ca au datorii catre administratia fiscala, li se spune care e cuantumul si sunt sfatuiti sa apeleze un anumit numar de telefon pentru a obtine o reducere sau pentru a evita executarea silita.

14. Metoda “pomana”

Infractorii se prezinta la usa si se dau drept voluntari, sau reprezentanti ai primariei sau ai unor asociatii de ajutor si daca sunt primiti incasa pentru discutii profita de neatentia perosnale varstince – care sunt vizate in principal - si fura din locuinta tot ce pot.

Bineinteles ca au mai ramas si alte metode prin care unii isi inseala semenii fara mila, lasandu-i adesea fara bani de paine si cu inima bolnava… mai rau.

Partea I; Partea a II-a; 

Vezi si:
Cum fura hotii din locuinte
Imaginatia escrocilor e nelimitata;

Escrocherii si hotii (II)

Poate doar mi se pare, dar Romania pare a fi raiul hotilor si al escrocilor; parca traim in Tara lui Papura-Voda. Fiecare trebuie sa invete sa se fereasca de escroci si hoti, sa se apere singur in caz de amenintari si asa mai departe.

Intre altele, ţeapa e sport national! Risti sa fii pacalit in lumea reala si in lumea virtuala, escrocii fiind deosebit de inventivi.

Din seria metodelor de inselaciune le amintesc, in continuare, pe urmatoarele:

4. Metoda “Maradona”

Denumirea metodei vine de la numele fotbalistului argentinian Diego Armando Maradona, care, cand Argentina a castigat Campionatul Mondial de Fotbal in 1986, a marcat un gol cu mana si arbitrii au validat golul. Intamplarea a fost numita :iuteala de mana si nebagare de seama”.

Infractorii folosesc insigne si/sau legitimatii false de politisti sau de inspectori fiscali si cer anumitor persoane – in general straini – sa le arate actele de identitate si banii “la control” pe motiv ca e un control de rutina pentru depistarea banilor falsi. In timp ce fac controlul, cu mare iuteala de mana si neobservati, palmeaza o parte din bani, carduri electronice sau alte bunuri de valoare aflate in portofel. Cu ajutorul unor complici, autorii regizeaza o diversiune pentru a distrage atentia victimei: o cearta violenta in apropiere, de exemplu).

Metoda e folosita si de valutisii ilegali (sau de oricine vrea sa insele la numararea banilor) – acum mai putin ca in anii precedenti pentru ca sunt multe case de schimb valutar, dar tot se mai gasesc ţepari pe langa unele astfel de case. Atunci cand numara banii o fac corect, dar inainte de a-i oferi victimei care a vrut un curs mai bun sau n-a avut de ales si a trebui sa schimbe la ei sustrag cateva bancnote. Alteori se prefac ca au pus mai multi, scot o bancnota doua si, cu iuteala, in functie de cate bancnote au scos indoaie altele, numarand una de doua ori si victima nu-si da seama. Degeaba mai vor victimele sa scoata de la ei diferenta, ca nu tine figura nici chiar cand nu dispar repede din peisaj.

Metoda, scriu unele publicatii, a ajuns acum si prin alte state – desi ma mir sa nu le fie cunoscuta infractorilor etnici, dar sub alta denumire.

5. Metoda “scrisoarea lui Mos Craciun”

Escrocul confectioneaza felicitari cu mesaje de sarbatori de la Mos Craciun; le pune in plicuri si le livreaza spre diversi destinatari prin serviciul de curierat rapid. La expeditor nu e trecut numele adevarat, ci un mesaj: “Cu drag, Mos Craciun”.

Pretul transportului prin firma e suportat de destinatar, si nu e foarte mare, dar escrocul mai adauga ceva bani, sa se adune o suma oarecare, dar nu mai mare de 20 de lei, pe care o plateste tot destinatarul si diferenta intre pretul transportului si suma totala ramane escrocului.

Fiind moda comenzilor online si nu numai si decembrie fiind luna cadourilor putini destinatari ai acestor scrisori mai stau sa se intrebe daca au comandat ceva, daca au prieteni, cunostinte, rude care sa le trimita felicitari prin curierat rapid… si platesc pentru felicitarea anonima: “La multi ani!”

Tehnic, metoda nu este tocmai infractiune dar nu este o metoda onesta de a castiga bani.

6. Metoda “alba-neagra”

Alba-neagra e un joc care s-a bucurat de mare popularitate nu doar in Romania, de-a lungul timpului, si s-a practicat, la noi, in apropierea granitei, la vama, unde multi se incumetau sa joace pentru a parea ca timpul trece mai repede pana le vine randul sa iasa, dar si in piete, parcuri, alte zone aglomerate.

Jocul se practica ori cu trei pahare din plastic, ori cu trei capace su cutii de chibrituri si o bila, nuca, moneda, altele. I se propune unei persoane, in schimbul unei sume de bani, sa ghiceasca sub care dintre pahare este bila. Daca ghiceste, i se returneaza dublul sumei de bani care i-a fost ceruta.

Cei care practica metoda trebuie sa fie foarte abili pentru ca, desi pare un simplu joc de noroc cu posibilitate de castig (unu din trei) dar in mainile unui operator abil e imposibil castigul. Folosind prestidigitatia mingea va aparea intotdeauna sub alt pahar decat cel ales de ţinta.

Din grupul adunat in jurul prestidigitatorului multi sunt complicii executantului si au rolul de a juca si castiga multi bani sau de a pierde, pentru ca apoi sa castige, tentand tintele sa incerce jocul. Unii dintre complici au rolul de a tine de sase, de a distrage atentia victimei, rolul de paznic, in cazul in care victima devine reticenta si face scandal sau rolul de paravan, sa nu se observe tehnica. Atunci cand o victima accepta jocul ceilalti se aduna in jurul lui pentru a-l izola de spectatorii reali si il indeamna, sfatuiesc etc. cum sa joace.

Jocul nu e in niciun caz onest si uneori poate fi periculos daca victima se prinde ca a fost inselata sau infractorii observa ca are bani multi asupra lui sau alte obiecte de valoare.

Mai rar, metoda poate fi intalnita si astazi.

7. Metoda “controlul”

Mai ales dupa perioadele in care functionarii de pe la institutiile statului anunta controale pe la diferite magazine sau alte localuri infractorii isi pregatesc loviturile. Dar nimic nu-i impiedica sa controleze oricand…

Infractorii isi fabrica legitimatii false si pornesc in control, vizand agentii economici (profesionistii, cum sunt numiti azi). Profesionistii, cat ar fi de corecti, stiu din experienta altora ca inspectorii (reali sau nu) intotdeauna gasesc ceva pentru care sa scrie un proces verbal de amenda, ca si cum activitatea lor poate fi justificata numai prin amenzile date si incasate. In emotia momentului nu verifica prea atent legitimatiile care i se intind si cad in plasa.

Falsii inspectori – uneori la curent cu ce trebuie sa controleze si unde sa caute – fac o investigatie amanuntita, par duri, incoruptibili, ameninta cu avertismente si amenzi dar, spre final, se prefac a fi convinsi si accepta spaga.

Fiecare ar trebui sa stie ca astfel de inspectii inopinate se fac numai de cel putin doi inspectori – cand e numai unul poate fi chemata politia fara rezerve sau sunat la institutia de care infractorul pretinde ca apartine.

In alte situatii, inspectorii solicita sa li se prezinte documentele societatii si toti banii pe care ii detine. Pot perchezitiona victima si lua toti banii aflati asupra acesteia, intocmind un proces verbal unde consemneaza toti banii pentru care victima nu are documente justificative si suma e confiscata. Victima primeste un exemplar al procesului verbal, eventual o carte de vizita si e invitata sa se prezinte in cel mult o ora la institutia x pentru a lamuri situatia. Omul se duce, si afla ca tocmai a fost ţepuit.

Mai exista si varianta in care infractorii stau pe la usile bancilor sau ale oficiilor postale, ochind persoanele care retrag bani – in general persoane varstnice – si le abordeaza prezentand acte si identitati false, spunandu-le ca banii sunt sau ar putea fi falsi si trebuie ridicati pentru expertiza. Multi le-au dat banii…

8. Metoda “inspectorul”

Persoane bine imbracate, educate, cu documente aparent valabile suna diversi oameni si se ofera sa le atribuie o locuinta, sa le verifice cine stie ce dosar si altele cerand in schimb anumite sume de bani. E aproape clar ca acesti infractori isi obtin de undeva informatiile pentru ca nu i-au la rand numele din carte de telefon.

In alte ocazii se prezinta pe la magazine si/sau depozite, in aceeasi calitate, ridica anumite cantitati de produse si achita cu file de cec fara acoperire, desigur.

Lipsa de informatii, teama, obedienta, dorinta de castig facil ii fac pe unii sa cada in plasa oricarui gainar… Mai sunt si alte metode de a insela oamenii si ma voi referi si la acelea, in alta zi.

Partea I; Partea a III-a;  

Vezi si:
Cum fura hotii din locuinte
Imaginatia escrocilor e nelimitata; 

Escrocherii şi hoţii (I)

Uneori am senzatia ca toata lumea fura! Agrafe si hartie de la birou, felii de paine din pungi destinate vanzarii, surprizele si mostrele din anumite reviste… 

Vanzatorii te inseala la marfa, iti incarca bonul cu produse pe care nu le ai in carucior/cos, eticheteaza gresit anumite produse si platesti mai mult decat face, la raft e un pret, codul in casa de marcat apare cu alt pret… Esti inselat la cantar, esti inselat la bauturi, esti inselat cu privire la calitatea marfii… Ti se cer bani pentru anumite mostre care, de fapt, sunt gratuite…

Ti se fura bani si/sau bunuri in mijloacele de transport in comun, in restaurante si alte localuri publice, in parc, in sala de asteptare la medic.

Deschizi usa sa faci o fapta buna dand de pomana si te trezesti ca cersetorului ii e sete si mergi sa-i aduci un pahar cu apa si el apuca ce poate apoi o sterge. Te viziteaza “inspectori” de la companiile de apa, gaz, electricitate si daca-i scapi din ochi apuca ce pot si dispar…

Iti fura creditul telefonului, benzina din rezervor; esti furat la pompa de benzina – alimentezi 53 litri de combustibil intr-un rezervor de 50 de litri in care mai si aveai ceva, iar daca ceri socoteala esti amenintat de angajati; cand nu stai tu la pompa angajatul mai toarna si intr-o canistra, pentru el, tu platind cat afiseaza pompa…

Esti furat cand schimbi bani la unele case de schimb; esti furat cand cumperi buchete de flori gata facute… Te jecmanesc operatorii bancari si agentii de asigurari; medicii iti cer bani pentru ceva pentru care sunt platiti; functionarii statului – si altii – asteapta “mici atentii” pentru a-si indeplini atributiile. La unele restaurante portiile sunt mai mici decat scrie in meniu, uneori bauturile sunt “indoite” cu apa, alteori ceri o marca de bautura si ti se aduce amestecata cu o alta, mai ieftina, sau iti toarna mai putin; berea la sticla poate fi “innadita” prin adunarea resturilor lasate de clienti, puse intr-o sticla si capacul recapsat…

Asa ca nu ma mai mir ca sunt furati cei care vor sa se imbogateasca peste noapte sau cei disperati dintr-un motiv sau altul si care ajung sa fie pacaliti. Sunt atatea metode de furat si atatea escrocherii incat aproape ca nu mai stii cine-i cinstit si cine urmareste sa te insele.

Pe masura ce legile se inaspresc si unele escrocherii sau metode de furat devin atat de cunoscute incat nici cel mai naiv om nu mai cade in plasa lor escrocii inventeaza altceva, sau lasa timpul sa treaca si reiau escrocheriile vechi. Hotii si escrocii isi perfectioneaza tehnicile pe masura ce oamenii incep sa se prinda de anumite manevre.

Dintre miile metode de inselaciune voi aminti doar unele, pe care le consider intre cele mai intalnite:

1. Metoda “termopanul” sau “reabilitarea termica”

Poate acum mai rar se intampla, dar in “febra” termopanelor si reabilitarilor oamenii au luat plasa dupa plasa. Cei mai multi au patit-o nu neaparat pentru ca sunt naivi, ci pentru ca doreau – cum e si firesc, in fond – preturi mai bune, dar cand pretul e prea bun pentru a fi adevarat de regula nici nu e....

Infractorii sunt, in general, doi. Abordeaza pe strada, in piete sau alte locuri mai aglomerate, persoane varstnice si le povestesc ca sunt reprezentanti ai unor firme specializate in montarea de ferestre termopan si trebuie sa faca masuratorile in locurile unde vor fi amplasate cand primaria va incepe lucrarile de reabilitare a blocurilor. Infractorii sunt invitati in casa si in timp ce unul face masuratori asistat de proprietar celalalt fura din locuinta tot ce gaseste la indemana.

Un alt mod de realizare al infractiunii e mai complicat pentru ca necesita infiintarea unei firme – sau doar contrafacerea unor documente care sa fie credibile. Infractorul, pentru a atrage clienti, ofera reduceri substantiale pentru cei care achita intreaga lucrare in avans. Incheie contracte cu fiecare si le ia banii, dar nu completeaza facturi si chitante, afirmand ca le va elibera dupa terminarea lucrarii, dar ii asigura pe oamenii ca  pot sta linistiti deoarece au contractul, unde sunt toate datele de identificare si e notata suma platita. Cu sau fara facturi si chitante pacaleala e la fel de mare pentru ca infractorul dispare cu banii si… prinde orbul, scoate-i ochii! Clientii reclama dar se constata ca toate datele pe care le au sunt false.

2. Metoda “accidentul”

E o metoda care, deja, nu prea mai prinde la multi pentru ca nu doar politistii au avertizat populatia prin diferite metode.

Infractorii isi aleg victima la intamplare sau cauta sa afle un minim de date referitoare la membrii familiei: numar de telefon, numele si adresa, in principal. Oricine sa lauda pe te miri unde ca are pe x in strainatate poate deveni tinta acestor infractori; mai exista si varianta “pontului” – adica infractorii au informatii de la cineva care cunoaste familia, de regula in mod indirect.

Apelantul afirma ca este fiul/nepotul/etc. victimei si ca a produs un accident grav iar ca sa scape de pedeapsa legala are nevoie de bani multi pentru a plati victima (justifica vocea schimbata din cauza ranilor, emotiei, spaimei etc. si motiveaza ca suna de pe alt telefon pentru ca ori l-a pierdut ori l-a confiscat politistul pe al sau, dupa caz); uneori zice ca e la spital, alteori ca e in arestul politiei. Apoi, avocatul preia telefonul si impune conditiile care trebuie indeplinite pentru ca lucrurile sa se rezolve pozitiv si se cere victimei inselaciunii sa nu discute cu nimeni, din cauza gravitatii faptei; e indrumata apoi sa depuna banii in contul deschis pe numele victimei accidentului pentru ca aceasta sa nu mai depuna plangere. Victimele depun banii in contul unor persoane pe care nu le cunosc si mai apoi transmit numarul de referinta al transferului.

O noutate ar fi aceea ca infractorii nu mai cer depunerea banilor intr-un cont anume, ci vor incarcarea unor cartele de telefonie mobila, in cazul persoanelor care sustin ca nu au suma care li se cere. Avocatul pretinde sa fie cumparate un numar y de cartele de telefonie, in valoare de 25 de euro, si sa-i fie transmise codurile de reincarcare, cerand ca acele cartele sa fie mai apoi distruse.

Un infractor care utiliza metoda “accidentul” isi recruta angajatii, de pe un site cu oferte de munca. Ce trebuia sa faca acesti angajati?! Sa colecteze plicurile cu bani de la victimele cazute in plasa inselaciunii prin metoda “accidentul”. Una dintre angajate – “secretara la un birou de mediere” – la a doua colecta si-a dat seama ca ceva nu e in regula si a sunat la politie, infractorul ajungand dupa gratii.

3. Metoda “burlanul”

Doi-trei barbati sunt de acord sa lucreze ce ai nevoie, pe un pret mic sau se ofera, insistand, sa-ti faca anumite servicii si scandeaza ca pretul va fi de nimic.

Gaborii – barbati cu mustati “pe oala” si palarii cu boruri largi – se ofera sa repare/monteze un burlan si fac o oferta de nerefuzat. Dupa ce totul e gata isi tripleaza pretul si isi obliga victimele sa plateasca, amenintandu-le cu bataia si cu incendierea casei daca reclama la politie. Multi au fost fortati sa dea toti banii avuti in casa si amenintati ca vor reveni pentru diferenta.

Situatii asemanatoare se intampla si in cazul curatarii hornurilor… Uneori urca pe casa si dau cu peria chiar daca le spui ca tocmai a trecut pe acolo un cosar – nu-i intereseaza si vor banii pentru “munca depusa”.

Ca sa nu lungesc si mai mult textul mai las o parte pentru alta zi…

Partea a II-a; Partea a III-a; 

Vezi si:
Cum fura hotii din locuinte
Imaginatia escrocilor e nelimitata;

Le-au furat ouăle, la cetate

Potrivit unui clasament realizat in anul 2014 de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post, Cetatea Făgăraş este situată pe locul al doilea, una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est. Pe primul loc e clasat Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau, de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei).

sursa 

Pe lacul (apa din şanţul de aparare) ce înconjoară cetatea pot fi admirate raţe sălbatice şi patrusprezece lebede, acestea numărându-se între punctele de atracţie din zonă. Puii urmează să iasă din găoace la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, spre marea încântare a turiştilor – mai ales a copiilor. Anul acesta, însă, o familie de lebede a rămas fără pui, ouăle fiind furate - din unul dintre cele trei cuiburi - de persoane rămase necunoscute. Politiştii cercetează furtul şi tare mi-ar plăcea să afle făptaşii, chiar dacă ouăle, aflate la jumătatea perioadei de incubaţie, nu mai pot fi salvate.

De consumat, nu pot fi consumate la acest moment şi mă gândesc ca nu le-or fi furat pentru a le încondeia anul viitor, de Paşti – anul acesta au fost la modă ouăle de prepeliţă, raţă, gâscă sau chiar de lebădă ori struţ. Oul de bibilică este de două ori mai mic decât cel de găină, dar şi mai sărac în colesterol. Oul de raţă se aseamănă cel mai bine cu oul de găină; acesta este puţin mai mare şi mai bogat în proteine şi calciu. Un ou de gâscă face cât trei ouă de găină, fiind foarte bogat în minerale şi vitamine. Oul de lebădă se aseamănă bine cu cel de gâscă, atât din punct de vedere al calităţilor nutritive cât şi al aspectului.

In cazul lebedelor, perechile se formează pentru cel puţin un sezon de împerechere dar, de obicei, nu sunt stabile. Pot avea mai mulţi parteneri deodată sau chiar pot divorţa de partener în favoarea altuia. Perechile stabile au un succes reproductiv mai mare decât celelalte. Rareori cuibăresc în colonii. Perioada de împerechere începe din luna martie sau aprilie. Femela de obicei depune 5-7 ouă care vor fi clocite 36-38 de zile. Puii sunt apţi să zboare la vârsta de aproximativ 60 de zile. Nu migrează în masă dar se pot aduna în colonii mai mari de 100 de indivizi. Pot zbura cu viteza de 80-90 km/h. Trăiesc aproximativ 19 ani în sălbăticie şi în jur de 35 de ani în captivitate.

sursa 

Cetatea Făgăraşului este situată în centrul municipiului Făgăraş, judeţul Braşov. Construcţia cetăţii a început în 1310, pe locul unei vechi fortificaţii de pământ şi lemn din secolul al XII-lea. Scopul construirii cetăţii a fost pentru apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor şi otomanilor.

În cursul secolului al XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgăraşul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania, cetatea devenind reşedinţă a principilor Transilvaniei. Dieta transilvăneană s-a reunit aici în 11 rânduri. În 1630 şanţul de apărare care înconjoară cetatea a fost lărgit şi legat printr-un canal secret de râul Olt. Un pod rabatabil a fost instalat la intrare. Mai târziu, pivniţele au fost reamenajate în temniţe unde erau închişi şerbii care se revoltau. Între 1948 şi 1960, cetatea a servit de închisoare pentru oponenţii sistemului comunist din Ţara Făgăraşului, deţinuţi politici, Făgăraşul devenind una dintre închisorile din sistemul Gulagului românesc.

Surse: mediafax.ro; brasovromania.net; carpatzoo.ro; wikipedia.

A ta e mare! A ta e mai mare!

Oficialitățile londoneze și italiene se ceartă cu privire la unde este rata criminalității mai mare.

Biroul britanic pentru străini îi avertizează pe cetățeni - dacă vor să-și petreacă vacanța în Italia - că există risc mare de a fi jefuiți mai ales în gara Termini (Roma), în autobuzul 64 care merge spre Vatican dar și în trenul care face legătura Roma-Fiumicino (aeroport).

Oficialii italieni din Roma se supără și le dau britanicilor replica: La Londra e mai periculos din punct de vedere al criminalității! și își avertizează cetățenii cu privire la pericolele ce i-ar putea aștepta în anumite cartiere londoneze.

Romanii primesc cu bucurie turiștii britanici dar se simt ofensați de astfel de avertismente care dau impresia unei superiorități inexistente, de fapt. Un fel de “râde ciob de oală spartă” - zic eu și mă gândesc: deci știu și ei cum este să fie acuzați că turiștii sunt în pericol de a fi jefuiți când ajung în vacanțe pe acolo. Ce ție nu-ți place altuia nu-i face…

*

Reprezentanții statului român pedepsesc furtul din buzunare pentru că nu suportă concurența. În școlile românești se face și educație civică… sperându-se la o schimbare de percepție.

Cum fura hotii din locuinte

Nu doar “se spune”, ci este adevarat: pentru hoti nu exista lacate. Plus ca internetul e cam plin de indicatii despre cum sa “spargi o yala”.

Daca pe la inceputul anilor 2000 a scazut numarul furturilor, al spargerilor de locuinte si al cersetorilor nu a fost pentru ca au fost arestati sau au devenit cinstiti si muncitori, ci pentru ca cei mai multi au plecat in strainatate.

Daca alegi un sistem de securitate nu pune senzori doar la usa, ci si la ferestre. Primul lucru pe care il cauta hotii e o fereastra neasigurata sau accesul facil prin balcon. Cei mai priceputi pot șunta chiar si sistemele de alarma; le este ceva mai greu cu alarmele si senzorii de miscare ce alerteaza ori proprietarul ori o firma de paza care are contract cu proprietarul - dar e mult pana departe pentru cei mai multi dintre cetateni, asa ca ne descurcam cum putem si speram sa nu ne vina randul. Un caine poate fi de mare ajutor in curte sau in casa.

Multi cred ca usa metalica ii tine pe hoti afara sau ca le ingreuneaza accesul… Spray-ul cu azot lichid rezolva incuietoarea - devine casanta si poate fi sparta usor mai apoi. In plus, nu-i mare filosofie sa prelucrezi o “cheie universala” - in special usile metalice asiatice sunt facute in serie mare, pe acelasi sistem.

Hotii se folosesc de copii, uneori, pentru ca acestia se pot strecura printre unele gratii de la ferestre si prin geamuri mici, de aerisire, apoi deschid usa adultilor, din interior. In plus, copiii n-ar suporta consecintele faptei daca ar fi surprinsi in flagrant.

Gratiile subtiri pot fi taiate cu pila sau cu un fierastrau mecanic, in special in zonele unde sunt vecini la distante mari. Inoxul pare ca rezista cel mai bine, mai ales pilei - fierul obisnuit cedeaza usor.

Nu deschideti usa oricui si - mai ales! - nu-i primiti in casa pe necunoscuti. Dar… ei vin si zic ca sunt de la “deratizare”, sau de la “electrica”, de la “gaz” sau de pe cine stie unde si iti ofera diverse servicii. Uneori lipsec un bilet pe usa de la intrare in bloc si anunta verificare la… ceva, apoi se prezinta imbracati in salopeta, cu scule, cu ecuson si chiar legitimatii… Cel mai indicat este sa sunati la intreprinderea de la care zic ei ca sunt si sa intrebati daca a fost programata o verificare in zona respectiva.

Pe cei care vin cu deratizarea ii trimiteti ori la seful de scara ori la administrator, sa vina cu ei - in mod firesc asa si trebuie, daca presedintele de asociatie si ceilalti hotarasc vreo deratizare - altfel va deratizeaza cu apa si faina si va mai iau si bunurile ce le vor gasi la indemana si pot fi palmate usor.

Sau… nu le permite accesul pana nu chemi o vecina / vecin daca esti femeie sau varstnic si esti numai tu acasa.

Persoana care suna la usa si-ti spune ca a venit sa colecteze bani pentru cutare persoana “care a fost si la televizor” te minte - campaniile umanitare nu se fac din usa-n usa (sau n-ar trebui sa se faca). Te duci sa aduci banii, poate vede de unde i-ai luat, apoi iti cere permisiunea sa mearga la baie si te lasa fara bani sau bunuri ce pot fi usor ascunse. Daca ti-e jena sa le zici ca nu le permiti accesul la baie spune-le ca tocmai ai schimbat vasul si trebuie sa se usuce… lipitura - sau orice altceva iti vine in minte.

Cei care cer la baie nu doar ca pot fura ce gasesc la vedere, dar pot slabi suruburile de la inchizatoarea ferestrei - cand exista - pentru a-si asigura accesul mai apoi si pot observa daca ai sau nu sistem de alarma.

Cam la fel o poti pati cu cei care au “promotii”… Nu-i lasa in casa, iar daca vrei sa cumperi vreun produs inchide usa, incuie, adu banii si plateste. N-au decat sa se supere ca n-ai incredere in ei.

Cum se orienteaza hotii

Nu raspundeti niciodata intrebarilor pe care vi le pun persoane straine despre un vecin sau despre cum sunt compartimentate apartamentele in zona.

Infractorii care se respecta nu se arunca in orice casa, ci mai intai cerceteaza locul. Toate cele amintite mai sus pot fi doar “inceputul” - au aruncat o privire in casa ta si isi fac o idee daca merita sau ba sa-si consume energia pentru a da o lovitura, daca ai sistem de alarma, daca ai caine etc..

Cel mai adesea tintesc locuintele de la parter sau etajele inferioare, si vilele. Dar e suficient sa arunci vreo vorba nepotrivita in momentul nepotrivit, sa postezi pe Internet fotografii cu ce ai prin casa… Spui la magazin, la posta, la cabinetul medical, in parc sau pe cine stie unde ca ai rude apropiate in strainatate? Poti deveni o tinta.

Inainte de a trece la actiune hotii ochesc o casa anume, un apartament anume (cand nu merg la pont), orientandu-se dupa cum este dotat cu termopane, dupa sistemul de aer conditionat si / sau centrala, ce fel de jardiniere si plante sunt - sau decoratiuni prin curte - ce fel de draperii - cand se lasa seara si aprindeti lumina trageti draperiile, lasati obloanele etc. nu va bazati ca nu vede nimeni ce aveti in casa doar pentru ca locuiti la un etaj inalt - cu binoclul sau luneta etc. se vede bine.

Hotii cerceteaza cand vin si pleaca cei pe care vor sa-i usureze de bunuri; cati locuiesc in apartamentul vizat, ce obiceiuri au locatarii respectivi, daca in cutia postala s-a adunat corespondenta sau e plina cu “reclame”. Uneori chiar ei sunt cei care agata un bilet sau o reclama si urmaresc daca sau in cat timp a disparut. E recomandat sa nu lasati vecinilor bilete in usa si luati de pe clante reclamele pe care le vedeti la usa celor despre care stiti ca nu sunt acasa.

Cauta cheia sub presul de la usa, sau prin apropiere… Iarna, daca ninge, e perfect pentru ei: stiu exact cine nu e acasa, pentru ca nu e curatata zapada macar in apropierea usii.

Hotii se orienteaza si dupa “tabelul de intretinere”. Acolo pot vedea cate persoane locuiesc in apartament si daca e femeie sau barbat. Degeaba politistii ii sfatuiesc pe oameni sa nu mai accepte sa fie trecute pe acel tabel numarul de persoane si prenumele intreg (initiala e suficienta) - replicile sunt stupide: “trebuie sa stim cate persoane sunt acolo - daca vedem mai multe sa putem lua masuri”; cum sa nu scrie prenumele; daca ma cauta cineva si nu ma gaseste?”

Sunt asociatii de proprietari care isi posteaza listele pe Internet si poate avea acces la ele oricine - sunt curioasa daca toti acei locatari sunt constienti de ceea ce fac presedintele si administratorul.

Se recomanda un interfon la intrarea in bloc - dar fara a deschide oricui suna si fara a permite strainilor sa intre impreuna cu noi - dar ce urat se uita cei carora le refuzam accesul… Pacat. Ar trebui sa inteleaga, dar e destul de greu sa fii cinstit si sa fii suspectat de ganduri necurate. Personal evit sa intru cu cineva necunoscut iar cand sun la alt bloc evit sa intru cu altcineva, chiar daca-mi permite accesul - pana la urma e vorba si de integritatea mea fizica.

De asemenea, se recomanda sa fie lumina pe paliere. Dar cei mai multi au ales sa aiba becuri cu senzori si reglate astfel incat sa nu stea aprinse decat cel mult un minut. Unii spun “economie” eu imi permit sa spun “prostie”. Nu stii peste cine dai in bezna, nemiscat sau mai departe de raza de actiune a senzorului, sa nu aprinda becul. Chiar daca auzi un zgomot si privesti pe vizor, nu ai ce sa vezi - pana ajungi tu becul s-a stins. Si sa-l vad eu pe cel care deschide usa sa se asigure ca nu-i vreun borfas pe acolo.

Orice hot care se respecta are o lista cu locurile in care sa caute: in bucatarie, in cutiile cu faina etc; in aparatele electrocasnice si chiar in cele electronice; in sertarele cu lenjerie, in biblioteca, sub saltele, intre lenjeriile de pat, in buzunarele hainelor din dulap, sub covor, in spatele oglinzilor si tablourilor, in instrumentele muzicale, in tubulatura de ventilatie… Intorc pe dos casa.

Alte masuri de precautie

- Daca vrei sa ai un seif in zid cel mai sigur e sa-l faca cineva recomandat si daca e din alta zona e si mai bine, dar ar fi indicat sa ai bijuteriile in seif  la banca (dar daca vreau sa port o bijuterie acum e mare deranjul), iar banii in cont - desi dobanzile sunt mici macar stii ca sumele mari sunt in siguranta (depozitele sunt garantate de stat).

- Cand pleci de acasa pe termen mai lung ar fi bine sa stie cat mai putine persoane.

- Asigurarea locuintei si impotriva furtului - reprezentantul societatii va impune unele conditii care trebuie strict indeplinite, altfel polita ramane fara valoare.

***

Sambata cu ghinion

Foto "furata" de pe FB :)

Intr-o noapte, un hot intra intr-o casa. Pe cand cauta, la lumina lanternei, ceva de valoare, din bezna se aude o voce:

- Isus stie ca esti aici.

Hotul doar ca n-a sarit din piele! Stinge lanterna si intepeneste. Pentru ca nu se mai auzea nimic isi scutura capul, ca de o halucinatie, si continua ce venise sa faca. Abia a scos din priza firul combinei video cand aude iar:

- Isus te priveste.

Enervat, cauta cu fascicolul de lumina de unde vine vocea. In coltul departat al camerei da de-un papagal.

- Tu ai zis asta? il intreaba pe papagal.

- Da! Isi scutura acesta aripile. Am vrut doar sa te avertizez ca te priveste.

Hotul s-a relaxat, amuzat.

- Sa ma avertizezi, hm?! Cine naiba esti tu?

- Moise.

- Moise? Hotul incepe sa rada in hohote. Ce fel de oameni isi numesc papagalul “Moise”?

- Acel gen de oameni care-si numesc Rottweiler-ul “Isus”!

Ce mai fura romanii

Specialistii in distrugere din Iasi s-au gandit la cateva busturi din bronz aflate in Parcul Copou.

La mai putin de 50 de metri de Teiul lui Eminescu se aflau busturile lui Ciprian Porumbescu si Nicolae Gane, iar pe o alee, spre intrarea in parc dinspre strada Aurora, se afla bustul din bronz al lui Barbu Stefenescu Delavrancea si pentru ca agentii de politie sunt in numar prea mic in urma restructurarilor parcul era ca un sat fara caini si busturile au fost insusite intr-o noapte de Martie, in perioada cand romanii erau cu gandul si fapta indreptate catre femeile de langa ei. Busturile au fost smulse de pe socluri. Gura targului zice ca erau pe acolo si ceva camere de supraveghere, dar numai pentru impresie artistica, asa ca nimeni nu a fost imortalizat.

S-au gasit resturi din busturi intr-un centru de colectare fier vechi si s-a stabilit - se pare - ca sunt din busturile furate si faramate pentru ca trei tineri sa faca rost de bani pentru bautura, tigari si jocuri de noroc (parca era “pentru bautura si femei” dar jocurile de noroc au devenit mai incitante pentru cei care beau prea mult, in special).

Reconstituirea ar arata cam asa: trei indivizi, cu un carucior, merg noaptea in parc, se muncesc cu busturile care sunt acolo de 93 de ani si, fiecare, cantaraste cca 100 de kg, le incarca in carucior si… apoi intr-un taxi si pleaca spre casa altuia, intr-un cartier marginas, unde le fac bucati apoi le vand la centre de fier vechi pentru suma de 3000 de lei, cand valoarea lor era de 200000 lei. Chuck Norris ar fi invidios pe forta acestor tineri romani care vor sa redecoreze parcurile cu arta din domeniul absurdului.

Cei trei care au ramas fara busturile expuse in parcul din Iasi sunt:

Nicolae Gane, scriitor si om politic roman (ales de 5 ori primar al orasului Iasi), ales membru titular al Academiei Romane (1908), nascut la 01.02.1838, Falticeni, decedat la 16.04.1916, Iasi.

Ciprian Porumbescu, compozitor roman (Crai Nou), nascut Ciprian Golembiovski, la 14.10.1853 la Sipotele Sucevei, Bucovina, decedat in 6.06.1883 la Stupca (azi Ciprian Porumbescu), judetul Suceava.

Barbu Stefanescu Delavrancea (n. 11.04.1858, Bucuresti – d. 29.04.1918, Iasi) – scriitor (basmul Neghinita, intre altele), orator si avocat roman, membru al Academiei Romane si primar al Capitalei (Iunie 1899 - Februarie 1901). E tatal pianistei si scriitoarei Cella Delavrancea (a cantat, adesea, in concerte cu George Enescu) si al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din Romania.

Vor fi acesti critici fundamentalisti de arta pedepsiti exemplar pentru distrugerea patrimoniului? Probabil vor primi amenda penala, pe care nu au din ce sa o plateasca si nici urmarita silit nu poate fi pentru ca e foarte probabil ca specialistii sa nu aiba bunuri, ca loc de munca aproape sigur nu au. Vor fi amendati proprietarii centrelor de colectare fier vechi? Poate da, poate ba - in functie de cine conduce afacerea, in actele de la Registrul Comertului, sau dincolo de aceste acte. Pot fi trasi la raspundere angajatii de la centre pentru ca au primit bucatile de bronz? Pot ei sa-si dea seama ce li se aduce spre cumparare? Taximetristul care a carat busturile nu s-a intrebat nimic? Si cate curse a facut?

Ar fi usor - cred - sa scada numarul faptelor de acest gen daca s-ar aplica legea si, eventual, s-ar modifica pe ici-colo pentru ca cei de la colectare de fier vechi sa nu primeasca una-alta (numite prin lege) de la persoane fizice, ci numai de la institutiile in posesiunea carora se presupune ca trebuie sa fie. Ca exemplu: bucati din sinele de tren numai de la CFR, de la persoana care are mandat pentru a aduna resturile si a le valorifica si capacele de canal de la regiile de apa-canal, in aceleasi conditii etc. Oare nu se doreste scaderea numarului in cazul acestui gen de furturi? Nu exista lege sau nu se aplica (si) pentru ca muritorii de foame - cei care culeg (= smulg din instalatii functionale) firele din cupru, ca exemplu - sa nu ajunga a cere - si obtine - ajutor social de la primariile unde isi au resedinta? Poate ca raspunsul e chiar mai simplu: indiferenta.