Mască versus văl

Vă mai amintiți scandalul cu vălul islamic, de acum 10-12 ani, când oamenii din toată lumea s-au împărțit în două tabere: pro și contra vălului religios, când unele state au introdus în legislații prevederi de genul: e interzisă acoperirea feței - cu orice! - într-o proporție în care persoana nu poate fi identificată? Atunci, bau-bau era terorismul și unele drepturi au fost restrânse în ideea de a diminua “fenomenul”. Unii politicieni doreau ca drepturile omului să fie și mai restrânse, dar cetățenii din mai toată lumea au zis “pas”: “îmi asum riscul; tu, stat, nu-mi restrȃngi dreptul la libera circulație, la adunări, nu mă percheziționezi când vrei, unde vrei ș.a.m.d.”! Se “argumenta” atunci că e pentru “eliberarea femeilor” interzicerea vălului (deși unele vor să poarte vălul - și “masca”) și că e o măsură împotriva terorismului - sub văl ar putea fi un bărbat dispus să arunce în aer cine știe ce… sau ar putea fi o femeie acoperită din cap până în picioare și care ar putea avea sub “rochiile” ei o centură cu explozibil… Și altele de gen, ca și cum o femeie cu rochie scurtă, cu tatuaje și cu o burtă falsă de gravidă plină cu explozibil n-ar fi putut face același lucru. S-a dovedit, în timp, că atacurile teroriste au continuat, cu toată interzicerea vălului în unele state. Acum, însă, a mai auzit cineva de vreun atac terorist? Poate mai sunt?! Dar cui îi mai pasă? Acum, audiența o face virusul, deci despre acesta vorbește toată lumea! Teroriștii cu arme și explozibil se tem de virus?! Au devenit ei, brusc, solidari cu ceilalți oameni în lupta împotriva acestui virus? Pot purta liniștiți mască și pot “dărâma” o mulțime de simboluri “capitaliste”. E foarte bine că n-o fac! Nu mă înțelegeți greșit. Mă întreb, însă, cum de s-au potolit?! Pot purta mască și se pot plimba liber păstrând distanța regulamentară… Ce-i oprește pe “kamikaze” să facă ce au mai făcut, mai ales că e mai simplu, cu tot cu poliția și armata de pe străzile lumii… Hoții de lemne nu s-au potolit. Credeți că s-au potolit traficanții de droguri sau de armament?

Ȋmpotriva teroriștilor - și a borfașilor de duzină - s-au plantat camere video aproape peste tot; vor urma (pretutindeni) scanerele termice cu infraroșu și dronele care vor descoperi in mulțime pe cei cu temperatura mai mare decȃt cea considerată normală și “cititoarele dechipuri” acoperite cu mască? Big brother e aici pentru binele nostru, desigur. Urmează microcipul implantat, pentru a descoperi din timp vreo posibilă infecție cu transmitere rapidă in masă?

“Bomba biologică” e mai periculoasă decât o încărcătură de TNT, mai mulți oameni se tem să nu se îmbolnăvească și să moară de vreo boală teribilă care amenință omenirea decât de o bombă “obișnuită” care poate exploda într-un loc și să facă victime “pe arie restrânsă”, ceilalți fiind în siguranță pe unde sunt. Când Ebola, de exemplu, făcea ravagii prin statele africane îi compătimeam pe acei oameni, făceam donații pentru a fi ajutați, dar ne vedeam de viață, uitând repede că alții se luptă pentru viața lor  - acum învățăm pe propria piele ce înseamnă un astfel de pericol.

Schijele nu se “iau” din aer, ca virusurile și unele bacterii… Așa, se rezolvă simplu: cetățenii se vor supraveghea unii pe alții, chiar luptându-se între ei: cei care respectă interdicțiile cu cei care nu le respectă, fără ca primii să-și dea seama că se pot expune îmbolnăvirii.

Că e pandemie, terorism sau război cred că trebuie să ne păstrăm rațiunea, să nu renunțăm la a gândi și, mai ales, să nu ne resemnăm într-o veșnică restrȃngere a drepturilor fundamentale pe care unii le consideră “pericol existențial”.

Măsurile de siguranță se vor relaxa la un moment dat, dar masca va fi purtată în continuare de mulți oameni… unii dorind să se protejeze, alții dorind să nu fie recunoscuți.

Fapt divers. Bănuiesc că știți: iarna - mai ales când e foarte frig - masca din pânză va îngheața pe figură și riscați un ”romantism” la nivelul oaselor feței; ochelarii se aburesc (chiar și vara în anumite condiții) dacă țineți și nasul în mască, iar dacă nu acoperiți nasul purtați masca total degeaba. In unele cazuri e posibil să apară ulcerații (de presiune) la nivelul tenului, prin contactul cu o mască nepotrivită, mai ales din cauza transpirației; oxigenul nu mai ajunge cum trebuie in plămȃni și respirația va deveni prea scurtă, sacadată, iar dacă sȃngele nu se oxigenează cum trebuie in timp pot apărea alte simptome de hipoxemie. In niciun caz să nu vorbiți prea mult cȃnd purtați masca - veți ȋncepe să tușiți din cauza uscăciunii cavității bucale și a căilor respiratorii.

Purtați mască! Dar acoperiți-vă și nasul; nu mai purtați masca sub bărbie sau atârnată de-o ureche (trăgând-o pe față numai în magazin, de exemplu) - dacă vreți să fiți, cu adevărat, ceva mai mult protejați decât fără mască. Iar pe cei care nu poartă mască lăsați-i în pace! Unii nu vor să o poarte, iar unii nu pot să o poarte. Să gȃndim, măcar un pic, in afara cutiuței noastre.

Sursa foto: pixabay; autor: Anestiev/Bessi

Supravegheat cu grijă

Cu diverse motive mai toate orașele lumii sunt extra-supravegheate: pe străzi, în magazine, în instituții, în gări etc. camere de supraveghere cu circuit (teoretic) închis. În China (probabil că și în alte părți), cetățenii sunt supravegheați inclusiv cu dronele; în telefoanele mobile au diverse aplicații care-i țin sub “ochii” autorităților la fiecare pas - unele aplicații sunt folosite de autorități să le atragă atenția că nu și-au plătit dările către stat (și tot prin atfel de aplicații, autoritățile se comportă precum recuperatorii de datorii de prin alte părți: trimit mesaje către rudele, prietenii, colegii, vecinii celui care a întârziat cu plata taxelor, cică pentru a-i face de rușine dar și pentru ca ceilalți să insiste ca datornicul să remedieze situația.

(știrea a “venit” pe Agerpres) Zilele trecute, premierul israelian a venit cu ideile lui: cei infectați  vor fi supravegheați cu aparatura folosită de serviciile secrete: urmărirea telefoanelor celor infectați pentru a ști dacă respectă carantina sau ba. Procurorul general al Israelului a aprobat această ȋncălcare a dreptului oamenilor la intimitate - urmează să aprobe și Parlamentul. Măsura ar fi luată pentru a limita răspândirea virusului. In Israel, până ieri s-au înregistrat 200 de cazuri și niciun deces. Opoziția la această măsura este destul de puternică.

N-am idee dacă a fost aprobată sau ba această măsură, dar sper că nu.

Presupun un anumit grad de încălcare a intimităţii acestor persoane, pentru a putea afla cu cine au intrat în contact după ce s-au îmbolnăvit şi ce au făcut înainte de a contracta virusul. Este un instrument eficient pentru a localiza virusul” şi a-l izola, în loc „să izolăm întreaga ţară”, a explicat premierul în exercițiu.

Fapt divers.

În luna februarie a.c., Google a șters 600 de aplicații din “Play Store”, între acestea fiind și “Clean Master” (creată de compania chineză Cheetah), aplicație care promitea utilizatorilor protecție antivirus și navigare în privat. În fapt, aplicația adună unele date web ale utilizatorilor: ce siteuri sunt vizitate mai des din navigatorul “privat” al aplicației, ce subiecte sunt căutate, numele căilor de acces WiFi, cum se navighează pe fiecare pagină web, între altele.

Cheetah susține că trebuie să monitorizeze utilizatorii pentru a le menține datele în siguranță și pentru a le oferi servicii utile.

În 2018, Google a interzis accesul aplicației chineze CM File Manager în “Play Store” din cauza încălcării politicilor de fraudă de publicitate.

(sursa: Forbes, via digi24)

Mă instalez să compun un text pe cu totul altă temă și mintea o ia pe câmpii și tot la astea ajung. Mai las un pic mintea să zburde, apoi o aduc la ordine. 

Sursa foto: pixabay; autor: GDJ

O nouă tehnologie s-a ivit

Compania chineză Hanwang Technology Ltd. (cunoscută și sub denumirea în engleză: Hanvon) anunță că a dezvoltat prima tehnologie prin care se poate face recunoașterea facială chiar și pentru oamenii care poartă mască (de când cu covid-19 mai toți chinezii poartă mască, deci trebuia rezolvată problema).

Și, cum e foarte cunoscut faptul - la nivelul tuturor guvernelor de pe glob - China produce și utilizează unele dintre cele mai sofisticate sisteme de supraveghere din lume, și le vinde cu succes statelor conduse tot de dictatori - dar nu numai.

La început, supravegherea de înaltă tehnologie, în stil orwellian, a fost numai într-o provincie din nord, unde sunt concentrate minorități musulmane și obligate la “reeducare”. Apoi au extins supravegherea în mai toate provinciile.

De asemenea, au un sistem sofisticat de cenzură pe internet pentru ca nicio critică despre sistemul politic să nu “intre” și să nu “iasă”. Puncte de control electronice sunt în multe zone aglomerate și există aplicații pe telefonul mobil care-i atenționează pe răi platnicii de taxe și impozite făcându-i și “de rușine” în fața rudelor, prietenilor, colegilor, vecinilor etc. Oficialii colectează toate date posibile - prin toate metodele posibile - despre toți cetățeni. Datele pe care le colectează sunt folosite pentru a determina cine trebuie reținut pentru “reeducare”.

Sunt și state care mai “ridică vocea” din când în când, dar nu se face suficient împotriva acestor încălcări ale drepturilor omului.

De ce tolerează guvernele “progresiste” toate încălcările flagrante ale drepturilor omului? Pentru că cele mai multe sunt, practic, datoare vândute acestui stat, unele prin celebrul program de construire a infrastructurii rutiere și/sau feroviare. Prin acest program chinezii ajung să aibă acces la resursele naturale ale statelor în care lucrează, iar în contracte ar fi stipulate condiții care se referă la neamestecul beneficiarului în strategia de lucru a firmei furnizoare - inclusiv în chestiunea cu respectarea drepturilor muncitorilor care lucrează. Cei care, in Ro, au refuzat contractele cu chinezii aș zice că au ales corect. Aceeași condiție: tăcerea cu privire la abuzurile statului împotriva cetățenilor trebuie să o îndeplinească și cei care vor să-și deschidă fabrici acolo.

China își folosește puterea economică pentru a-și critica criticii și e susținută și de alte state unde conducătorii au aceeași viziune privind drepturile omului: nu sunt necesare.

Organizaţia americană pentru drepturile omului, Human Rights Watch (HRW), a publicat un raport dur cu privire la guvernul Partidului Comunist Chinez. În raportul său pe anul 2020, solicită comunităţii internaţionale să se opună “celei mai brutale şi mai omniprezente opresiuni pe care China a văzut-o în ultimele zeci de ani”.

Raportul celor de la HRW e teribil.

Raportul HRW (in engleză - in limba romȃnă nu l-am găsit integral)

https://www.hrw.org/world-report/2020/china-global-threat-to-human-rights

un “rezumat” in limba romȃnă:

http://epochtimes-romania.com/news/nou-raport-acuza-china-de-atac-intens-asupra-drepturilor-omului---296508

Microcipul obligatoriu sau nebunia cotidiană

O doamnă de o vârsta venerabilă mi-a spus într-o zi că in Olanda au inceput să implanteze microcipuri oamenilor. I-am spus că nu e adevărat; nu se implantează oamenilor, in general, ci numai celor care vor să aibă sub piele toate datele despre ei: “dosarul de sănătate, donator de organe sau nu, datele de identificare, telecomanda pentru a deschide uşa garajului, datele de pe contul bancar, folosind microcipul implantat pe post de card, la cumparaturi etc”. Ceva de genul acesta s-a anunţat şi in Suedia, acum câţiva ani şi clipul publicitar ne arăta cum o angajată deschide toate uşile din clădirea unde lucra fără a fi nevoita să folosească o cartelă (care ar putea fi furată de persoane interesate sau pierdută). Ca şi cum dacă cineva ar vrea să intre într-o clădire protejată – sau să afle datele cuiva – nu ar putea folosi un scanner pentru a detecta “bobul de orez” şi a-l scoate sau nu ar reuşi să ajungă altfel la “bazele de date”.

Pe tema aceasta doamna mi-a spus ca noi, românii, suntem înapoiaţi şi nu înţelegem tehnologia viitorului, binefacerile acesteia. M-am abţinut greu să mă răstesc şi i-am spus, cât de politicos am putut, că, eventual, cei care vor fi obligaţi (de şefi) să-şi implanteze o vor face (pe lângă cei care vor).

Joker vă recomandă implantarea unui microcip! 

Apoi aflu - cu stupoare! - că in Italia, din anul 2016, se implantează - obligatoriu! - microcipuri tuturor nou-născuţilor… Italia fiind al treilea stat care adoptă implantarea obligatorie de microcip.

Am aflat din ziare online, deci n-ar trebui să fiu aşa de stupefiată. Ziarele (cele online mai ales) scriu multe prostii, uneori. Am intrebat două amice şi mi-au zis că n-au auzit de aşa ceva deşi ar fi spus Renzi (premierul italian), in 2015, că din anul 2016 va fi obligatorie microciparea bebeluşilor, dar nu l-au auzit personal rostind cuvintele. De-ar fi aşa probabil că ar fi scris şi “presa românească” despre faptul că deja a început implantarea.

Primul stat care a început această implantare de microcipuri – ca cele utilizate pentru animale – ar fi fost S.U.A. – cică, din 2013 toţi cetăţenii americani vor fi obligaţi să îşi implanteze un astfel de microcip. Suntem in 2017 şi nu am auzit despre vreo astfel de “campanie” – dar ce n-am auzit nu înseamnă că nu există.

Ar fi vorba despre VeriChip, utilizat medical pentru a înregistrata anumite stări ale bolnavului (pe scurt), dar ar putea fi utilizat şi pe scară largă.

Ar fi fost aprobat in Mexic, unde deja ar fi fost implantat la mii de pacienţi. Acum, microcipul e in drum spre Europa.

Al doilea stat ar fi fost Suedia. Nici de aici nu mi s-a confirmat această obligativitate. Doamna amintită la început mi-a spus despre Olanda… Pfuuu….!

Oare chiar a început implantarea obligatorie a microcipurilor şi sunt singura care nu are informaţii clare?! Of-of-of!

E cert: se doreşte implantarea de microcipuri oamenilor dar nu cred că s-a ajuns la obligativitate. Tot ceea ce scrie acum pe te miri unde este, cred, manipulare, un mod de a obişnui oamenii cu ideea. Practic, un astfel de microcip ar putea fi „cutia neagra” a individului – şi nu ştiu cât e de necesară o astfel de măsura pe care o consider extremă deşi mulţi o dau ca fiind un mod de a fi in siguranţă, de a-ţi asigura un alibi in caz de cine ştie ce, de a nu mai pierde cardurile şi / sau cheile, actele de identitate etc. ş.a.m.d..

(foto prelucrata pe http://funphotobox.com)

Liderii mondiali şi uşa din dos

Unii dintre marii lideri mondiali s-au suparat pe marile companii care indraznesc sa-si protejeze clientii si sa le asigure intimitatea prin criptarea mesajelor, oferindu-le astfel un mediu intim, securizat impotriva eventualilor intrusi. Vineri, 6 februarie 2015, David Cameron, premierul Marii Britanii, si presedintele american Barack Obama au fost de acord sa… nu fie de acord cu aceasta criptare a mesajelor, insistand ca backdoor e o situatie de dorit pentru ca cetatenii sa poata fi urmariti.

Politistilor si spionilor nu ar trebui sa le fie blocat accesul la telefoanele inteligente prin criptarea mesajelor – isi doresc cei doi (si nu numai ei). Retelele de socializare, Internetul, telefoanele mobile sunt principalele moduri in care organizatiile teroriste comunica – a declarat, intre altele, presedintele american, uitand sa spuna ca sunt destule căi prin care ar putea comunica fara posibilitatea de a fi interceptati.

In numele lui ‘bau-bau” care e azi pe val liderii doresc ca cei care ofera aplicatii precum WhatsApp si Snapchat sa elimine criptarea si sa instaleze o instructiune backdoor care sa permita accesul pentru institutiile guvernamentale, sustinand ca va fi o grava problema daca ar avea dovezile unui complot terorist si n-ar putea intercepta comunicatiile care au loc de la (catre) un eventual numar de telefon... Dar, zic eu, daca ar avea astfel de dovezi ar obtine de urgenta un mandat si ar intercepta strict acele comunicatii. Eliminand ei birocratia ar ramane neinterceptate convorbirile milioanelor de cetateni nevinovati. Ceea ce vor sa faca unii lideri mondiali este sa pescuiasca cu grenada... Sau, spus altfel: pana la proba contrara suntem cu totii vinovati. De parca am fi la Curtea Martiala, militari acuzati de incalcarea vreunui ordin...

Presedintele american isi exprima credinta ca toti cei care detin companiile in Silicon Valley vor instala astfel de instructiuni pentru a fi toti cetatenii in siguranta. „Ei sunt patrioti”, subliniaza presedintele. Probabil se refera la cererea adresata de guvernamentalii britanici catre companiile americane care domina, practic, Internetul, si prin care isi exprimau cererea sa li se transmita informatii despre toti cetatenii care ar fi accesat zona Marii Britanii.

(mai multe aici: http://anonhq.com/obama-wants-internet-based-organizations-install-backdoors-interception/ )

Compania Apple a primit ordin de la FBI sa instaleze instructiuni blackdoor pe iphone si directorii (inca) se opun cu vehementa. In februarie 2016, directorul companiei a scris o scrisoare publica prin care le explica tuturor clientilor ce doreste guvernul si de ce el intelege sa se opuna.

Va amintiti acele legi de - cica - securitate cibernetica de care am scapat dar nu prea am scapat?! Printre altele, directorul SRI de atunci (dar nu doar el) dorea sa implementeze o procedura prin care agenti serviciilor secrete sa aiba acces fara mandat la computerele tuturor; apoi au zis ca numai la computerele organizatiilor, companiilor etc., de parca acestia n-ar avea de protejat secret bancar, secret tehnologic, comercial, liste de inventar, bilanturi si multe-multe altele. Si voiau sa faca asta, cica pentru siguranta nationala, sa inabuse din faşă vreun atentat sau ceva… In acea perioada abunda in “stiri” la TV ca unii derbedei tranziteaza (au tranzitat) teritoriul românesc pentru a ajunge la destinatia nu-stiu-care… Daca stiau asta, de ce nu i-au oprit?! Ca doar n-au aflat despre aceasta tranzitare a teritoriului aruncand un ochi pe usa din dos in computerul unei companii sau persoane fizice. Iar daca asa au aflat atunci… e de jale… S-a dus viata privata cu totul. Da-da! Stiu! Sunteti muuuulti cinstiti, care nu aveti nimic de ascuns! E o chestiune de principiu, in primul rand: viata mea personala trebuie sa ramana personala! Sigur, omule – da, tu, cel cu chelie si ochi caprui! – stiu ca nu ti-e jena sa recunosti ca urmaresti filme porno (desi nu indraznesti sa-i propui femeii tale ce vezi pe acolo) dar atunci cand pasiunea ta pentru pornografie va ajunge sa fie publica e mai nasol si la fel de nasol ar fi daca vei dori, candva, sa candidezi pentru vreo functie importanta… Asa ca ai grija, domnule, si tu, doamna, ai grija la ce scrii pe unde scrii, in retea, pe mail sau doar intr-un document word din computerul personal. Nu-ti lasa imaginatia sa zboare libera pentru ca un fragment de text scos din context si prezentat aiurea, o fotografie mai sensibila te pot distruge… Ti-ar putea capta cineva si parolele de banking online, daca vrei sa stii…

Bineinteles ca nu-i nimeni naiv sa creada ca se bucra de cine stie ce intimitate online dar sa terminam cu intimitatea chiar si atunci cand nu suntem conectati la Internet? Nu sunt destui idioti care isi urmaresc partenerii plasandu-le un keylogger pe computer sau telefon? Avem nevoie si de spionii platiti de guverne?!

Doar stim ca sunt algoritmi care stiu ce site-uri accesam si reclamele care ne apar pe ecrane cand navigam online sunt pentru produse / servicii despre care algoritmii cred ca ne intereseaza…

Oare chiar incepe ecranizarea romanului 1984 si actori suntem noi toti, cei care nu avem ceva de ascuns? Nici chiar o parola de banking online?

Nota:

O usa din spate (backdoor) este un mijloc (instructiuni in cadrul unui software) de a accesa un program de calculator ocolind mecanismele de securitate si  reprezinta o vulnerabilitate pentru orice program de calculator si / sau sistem de operare, o vulnerabilitate care poate profita nu doar agentilor guvernamentali dar si oricarui spion economic, oricarui infractor de drept comun sau terorist, cu conditia sa aiba ceva cunostinte in tehnologiile informatice – si in mod sigur infractorii nu vor angaja ageamii daca vor sa speculeze o astfel de vulnerabilitate.

Backdoor-ul este integrat in software de catre dezvoltator cu scopul de a avea acces la anumite functii pe sistemul utilizatorului. De multe ori existenta backdoor este necunoscuta proprietarului de sistem si este cunoscuta doar producatorului de software.

In anumite cazuri un vierme sau un troian pot fi lansate pentru a profita de un backdoor lansat de un anumit program. Fie ca e instalat ca instrument administrativ (unii programatori instaleaza o usa din spate pentru a accesa programul - un punct legitim de acces - pentru depanare sau in alte scopuri), fie ca instrument de atac o usa din spate este un risc de securitate pentru fiecare utilizator care s-a procopsit cu asa ceva. E o vulnerabilitate care poate fi exploatata. Intotdeauna vor exista crackers care urmaresc si detecteaza astfel de vulnerabilitati daca nu instaleaza chiar ei astfel de instructiuni.

Unul dintre cazurile cele mai controversate referitoare la backdoor implica eforturile NSA de a slabi in mod intentionat un algoritm de criptare cunoscut sub numele de NIST SP800-90 Dual Ec Prng astfel incat oricare date criptate cu acest algoritm sa fie succesibile de a fi accesate de agentii NSA.

Actualizare, 6 aprilie. S-a stabilit: WhatsApp ramane criptat - cu cheie publica, dar criptat (atat cat poate fi ceva criptat)...

Limitarea tranzactiilor in numerar

Visteria e goala, statul si bancile flamanzesc

Din data de 9 mai si românilor li se vor interzice platile in numerar pentru sume care depasesc 50 de mii de lei sau echivalentul in euro. E o reeditare a proiectului de la inceputul anului 2014.

Politicienii români sustin ca aceasta masura e menita sa limiteze evaziunea fiscala. Politicienii francezi - care au impus o limita la 1000 de euro, scazand de la 3000 de euro - sustin ca masura e necesara in lupta impotriva terorismului – argumentand ca (si) tranzactiile anonime faciliteaza terorismul . Italienii (in frunte cu mai multi economisti / finantisti) sustin ca masura introdusa in anul 2011 limitand tranzactiile la o mie de euro a dus economia in prag de colaps – de parca mai era nevoie si de asta… dar alti analisti afirma ca efectele sunt pozitive - pe nimeni nu pare sa intereseze cum percepe populatia masura...

In tarile nordice (sursa ziare.com) putine tranzactii se mai fac cu bani in numerar - in Norvegia ar mai fi 5 % tranzactiile in numerar si urmaresc eliminarea totala a banilor lichizi in anul 2020.

Pentru ca au fost reduse comisioanele bancare loteria bonurilor fiscale a fost – probabil – o solutie prea slaba pentru revigorarea bancilor… Oamenii au fost (sau vor fi) nevoiti sa deschida cate un cont pentru a le fi virata suma castigata (ieri, suma se ridica la 109 lei / persoana). Deschiderea unui cont costa, la fel si intretinerea lui dar si inchiderea… Altfel spus, exista posibilitatea ca suma castigata la loterie sa fie folosita pentru a-si acoperi cheltuielile cu deplasarile, deschiderea contului, comisioane bancare…

Tura urmatoare va fi altfel: vor fi trei categorii de castiguri.

Daca loteria n-o sa ţina, se trece la limitarea tranzactiilor in numerar si in acest mod nu doar ca se sprijina bancile, dar se au si oamenii sub un control financiar mai strict. Mediul bancar va castiga, cu certitudine. Sistemul bancar ajunge in postura de monopol al platilor (afirma economistul Bogdan Glavan, pentru ziare.com).

Sumele mari care circula prin conturi pot fi mai usor urmarite si impozitate. E corect, pana la un punct, dar exista si alte metode – cand se doreste a se descoperi fraudele – nu doar prezumtia de vinovatie pentru toti cetatenii. Insa, daca si-ar indeplini atributiile functionarii de stat n-ar mai avea timp de stat.

Pe de alta parte, e o naivitate credinta ca activitatea economica nu poate functiona intr-o zona gri – ceea ce nu face deloc bine economiei in ansamblu si astfel, masura ar putea avea un efect mai mult negativ decat pozitiv.

Cei vizati in primul rand prin aceasta masura vor fi, in general, cei care au afaceri in intermedieri financiare, imobiliare si auto si unde, se presupune (unii zic ca se stie), evaziunea fiscala atinge cele mai mari cote. Dar daca se presupune / stie de ce nu a incercat / reusit cineva sa si dovedeasca?!

Potrivit analistilor KeysFin, decizia va aduce un control mai bun al finantelor publice si, mai ales, un castig in plus pentru mediul bancar, chiar daca nu e foarte mare comisionul per tranzactie per ansamblu economie altfel stau lucrurile...

De exemplu, incasarile si platile in numerar intre persoane fizice, ca urmare a unui contract prin care se transfera dreptul de proprietate (cum ar fi contractul de vanzare sau cel de schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se presteaza servicii sau se acorda / restituie imprumuturi, nu vor mai putea depasi un plafon de 50.000 lei / tranzactie.

Analistii KeysFin dau drept exemplu vanzarea unui automobil de 15.000 de euro intre doua persoane fizice.

Daca, in prezent, se poate plati cu bani cash, fara comisioane bancare si chiar fara ca autoritatile sa cunoasca valoarea tranzactiei, din luna mai, cand plafonul de cash scade la 11.300 euro (50.000 lei), restul va trebui platit prin contul vanzatorului, comisionat de banca.

In cazul in care diferenta este de un singur leu oare ce se va intampla daca nu platesc diferenta prin banca?! Pentru ajutor social, de exemplu, daca se acorda pentru cel cu venit  pana in 300 lei (suma e la intamplare) nu ar fi acordat daca venitul persoanei respective este de 301 lei… La fel si in cazul unor scutiri de taxe si impozite asupra unor venituri… Un leu ar face imensa diferenta, desi cel cu un leu mai mult e in aceleasi dificultati economice…

Amenda in cazul depasirii pragurilor de tranzactii in numerar va fi de 10% din suma ce depaseste limita prevazuta de lege, dar nu mai putin de 100 de lei – pentru un leu s-ar putea ajunge in situatia de a plati 100 de lei amenda?!

Aceiasi analisti sustin si ca masura limitarii tranzactiilor in numerar va extinde folosirea cardurilor de firma, metoda prin care firmele si angajatii pot face plati electronice. Majoritatea bancilor detin astfel de instrumente, iar accesul la platile prin card se va extinde semnificativ o data cu aceasta masura – alte comisioane, deci.

Platile cu cardul vor simplifica activitatea zilnica a afacerii, vor conferi un plus de credibilitate si vor impulsiona reducerea blocajului financiar, spun economistii de la KeysFin, firma ce ofera servicii de business information si credit risk management dedicate mediului de afaceri.

Si cand platesti cu cardul toti cei care au acces la baza de date (confidentiala, desigur) sau la “desfasuratorul tranzactiilor cu cardul” vor sti ce marca de chiloti cumperi, de unde cumperi si cand cumperi.

Ministrul de finante francez, Michel Sapin sustine ca tranzactiile anonime faciliteaza terorismul si de aceea cetatenii francezi vor trebui sa renunte la mai multe dintre libertatile lor pentru a mentine lumea in siguranta! Poate daca politicienii s-ar pune de acord ar fi mai credibili…

Superb! Guvernul – spun francezii – va putea acum sa stie obiceiurile de consum ale cetatenilor, dar ce bine! Teroristii vor fi lichidati!

Masura stabilirii unui plafon pentru platile in numerar pentru persoane fizice cenzureaza drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, intre care se numara si libertatea contractuala: aceea de a vinde si cumpara orice crede de cuviinta, fara sa dea socoteala cuiva, cat timp nu afecteaza drepturile altcuiva sau valorile morale larg acceptate.

Concluzie: nu lasa niciodata sa se iroseasca o criza sanatoasa!

Imprieteneste-te cu seful!

Care-i limita cand vine vorba de control?

Din ce in ce mai multe legi invazive sunt sustinute de politicieni in toate statele lumii. Cei mai multi motiveaza ca vor controlul pentru siguranta cetateanului impotriva infractorilor de drept comun, a teroristilor dar si din motive de sanatate publica si/sau de siguranta personala, impotriva defaimarii si altele de gen.

De curand, un comitet din Senatul statului american Arkansas a incercat sa treaca un proiect de lege prin care angajatii urmau a fi obligati sa-si accepte angajatorii in lista de prieteni de pe reteaua de socializare Facebook sau sa-i urmareasca pe Twitter. Au votat pro in luna februarie a.c. dar legea a murit la comisia Senatului. Totusi, respectivii nu renunta, afirmand ca vor modifica putin legea si o vor propune din nou.

Ce urmaresc senatorii cu aceasta lege? Angajatorii sa fie informati in cazul in care vreun angajat face declaratii calomnioase la adresa sa pe retelele social media. Angajatorii au dreptul sa stie – sustin politicienii respectivi.

Acest proect de lege a indignat foarte multi angajati si multe organizatii, intre altele, inclusiv pe reprezentantii retelelor de socializare. Cei de la “National Network to End Domestic Violence” au scris senatorului care a avut initiativa o scrisoare in care, printre altele, il informeaza ca in acest mod angajatii ar fi obligati sa impartaseasca angajatorilor informatii personale pe care altfel nu le-ar dezvalui acestora. Facebook e impotriva acestui gen de supraveghere si a trimis un comunicat in care condamna aceasta ingerinta in viata personala online a utilizatorilor sai: orice lege prin care se pretinde angajatilor sa permita accesul angajatorilor la corespondenta privata este problematica, dar aceasta lege merge chiar mai departe, punand in pericol chiar si siguranta minorilor, prin accesul adultilor la conturile lor de social media. Avocatii specializati in protectia minorilor afirma ca un astfel de acces ar putea duce la contactul nepotrivit dintre un angajator adult si un minor, punand in pericol nu doar siguranta acelui minor dar si a prietenilor acestuia, la care un adult ar avea astfel acces direct.

O alta preocupare a organizatiilor si avocatilor este si cu privire la victimele violentei in familie (in special in cazul minorilor) pentru ca o astfel de lege ar permite angajatorilor sa identifice victimele abuzurilor, permitandu-le sa afle si afilierea lor la anumite grupuri de sprijin on line intr-o retea sociala.

Unul dintre cei care au votat impotriva afirma: Ne miscam pe un teren alunecos in care dam prioritate intreprinderilor si angajatorilor permitandu-le accesul la date legate de aspectul vietii personale al angajatilor lor.

Potrivit countercurrentnews.com, exista mai multe proiecte asemanatoare in 22 de state americane, iar cea in discutie va fi din nou pusa in dezbatere, usor modificata. Presiunea care se face pentru acceptarea legilor invazive prin care pare ca se vrea distrugerea vietii private online este mai mare cu fiecare zi care trece.

Cand astfel de legi vor ajunge sa fie aplicate e probabil ca multi utilizatori sa renunte la conturile pe care le au si sa faca, eventual, altele. Pentru ca nimeni nu vrea sa stie seful cu cine isi petrece noptile, de exemplu, sau ce-i place sa manance, sa imbrace, sa citeasca, sa vizioneze etc.

Sursa: http://anonhq.com/arkansas-new-bill-force-employees-friend-boss/

Camera CCTV in fiecare casa

Marea Britanie (se spune) este statul cel mai supravegheat din lume, in istoria lumii. Statistici efectuate in anul 2013 arata ca la 64 de milioane de locuitori exista o camera la fiecare 11 locuitori. Dintre cele circa 5,9 milioane de camere (numarul lor nu se stie exact pentru ca unele sunt ascunse sau nedeclarate) cele mai multe sunt in Londra, apoi in orase precum Manchester, Liverpool, Birmingham, plus 750 de mii plasate in locatii sensibile precum scoli, spitale, case de ingrijire etc..

Nimeni nu stie exact cate camere CCTV sunt pe teritoriul Regatului Unit – poate doar cei care le controleaza sa aiba o statistica exacta.

Sursa foto

Autoritatile britanice, prin seful Politiei Metropolitane din Londra, considera ca nu este suficient de bine supravegheata activitatea cetatenilor din UK si sfatuieste populatia sa instaleze camere video in curtile lor, in casele lor, in intreprinderi, birouri etc. pentru a se proteja – bineinteles! – de hoti, in special.

Dar nu oriunde si oricum sa le monteze, ci la nivelul chipului – la sfatul sefului Scotland Yard - pentru ca programele de recunoastere faciala sa capteze imaginile, sa le inregistreze si astfel vor fi recunoscuti borfasii in timp mult mai scurt, prin derularea programului de recunoastere faciala in imensa baza de date care contine fotografiile cetatenilor (a celor care au cazier judiciar incarcat, in primul rand, dar programul poate fi derulat si in baza de date de la evidenta pasapoartelor, carnetelor de conducere, evidenta populatiei si in orice alta baza de date unde sunt stocate fotografii).

E mai greu (pentru algoritmii programului), afirma seful Politiei, sa recunoasca un chip numai dupa cateva caracteristici neesentiale (pe care un infractor le-ar putea schimba fara efort: tunsoare, culoarea parului, haine etc.) dar foarte usor s-ar face recunoasterea daca fotografierea s-ar face la nivelul chipului, inregistrandu-se cu fidelitate trasaturile (si infractorii nu vor actiona altfel decat cu o masca ce la va ascunde trasaturile).

Crestetul capului – afirma seful Politiei – nu e de ajutor pentru o recunoastere faciala care se bazeaza pe ochi si trasaturile din zona nasului si gurii. Deci incercam sa obtinem o recunoastere ideala prin plasarea camerei la nivelul feţei. Daca intre cei care ascultati exista cineva care are o afacere, ganditi-va sa cumparati un sistem nou - nici nu sunt asa scumpe.

(sursa: https://anonhq.com/scotland-yard-chief-wants-cctv-cameras-in-every-home-2/)

CCTV (Closed-circuit television – pe româneste: TVCI – televiziune cu circuit inchis) se refera la folosirea unor camere video ce transmit semnalul catre un loc specific intr-o bucla inchisa, fara a permite accesul din exteriorul sistemului (cel putin la nivel teoretic).

In ceea ce priveste inregistrarea, pe la mijlocul anilor ‘970, aceasta se facea pe inregistratoare cu casete video. Au aparut apoi casetele VHS, urmate de casetele cu rezolutie inalta S-VHS, care au devenit standardul pentru inregistrarea in format analog Time Lapse.

Odata cu dezvoltarea computerelor banda a fost inlocuita cu hard-discul digital, iar inregistrarea se face cu ajutorul DVR-urilor (inregistrator video digital) stand-alone (de sine-statatoare, cu memorie incorporata), PC-based (construite pe structura computerului personal) sau placa de captura (subansamblu care este montat in computer).

Astfel, oricine isi monteaza in casa o camera CCTV poate avea acces – in timp real – sa observe interiorul supravegheat pentru ca imaginile sunt transmise prin Internet (si, eventual, interceptate de cine ar vrea si stie cum sa o faca, iar sistemele, daca nu sunt super protejate, pot fi accesate si de cei cu intentii rele).

In ultimii ani exista o competitie continua de obtinere a noi formate care sa ocupe cat mai putin spatiu pe hard disk si sa ofere o calitate din ce in ce mai buna a imaginilor mai ales in cazul celor cu miscare intensa surprinse de camerele de supraveghere video.

In ultimii ani China a devenit cea mai mare producatoare si exportatoare de echipamente CCTV.

(sursa: http://cameresupravegherevideo1.blogspot.ro/2012/11/scurta-istorie-televiziunii-cu-circuit.html)

E destul de simplu pentru cei interesati, sa convinga o mare parte a populatiei sa accepte supravegherea fiecarui gest pe care il face: tehnologia a evoluat si pot fi localizate persoanele si dupa locul in care se afla telefonul mobil (desi, cand e vorba de a salva vieti unii au dovedit ca s-au incurcat unii pe altii, au motivat imposibilitatea prin lipsa nu-stiu-caror aprobari – pentru a gasi o persoana care savarseste o infractiune e simplu: un mandat de la judecator si toate sistemele se deschid).

Odata cu dezvoltarea tehnologiei si trecerea la digital, costurile unui sistem au scazut considerabil si aproape oricine si le permite – inclusiv in holurile blocurilor sunt instalate si – in aceste cazuri – nu pentru toate s-a intocmit dosarul necesar care sa cuprinda autorizatiile de la politie dar si acordul celor care vor urma sa fie filmati intrand si iesind din acel bloc supravegheat video)

Necesitatea unor camere video de supraveghere a devenit din ce in ce mai importanta pentru a elimina sau reduce problemele aparute in urma unor infractiuni – este, de regula, argumentul principal cand sunt oamenii indemnati sa monteze sisteme de supraveghere (societatile sunt obligate prin lege, cel putin in România). Sunt de ajutor? Mai mult, poate, pentru a identifica eventualul infractor care a patruns in incinta sau a distrus ceva in exterior, dar daca sistemul nu e conectat la un serviciu de paza si interventie supravegherea (unde sa fie oameni in care ai incredere ca nu capteaza imagini private) e ca o frectie la picior de lemn, pentru ca infractorul ar putea purta o masca ce-i acopera total chipul si haine care nu lasa libera nicio bucatica de piele.

Si cu cat mai multe camere instaleaza cineva, cu atat mai bine, sustin unii reprezentanti ai autoritatilor, producatorii si vanzatorii acestor sisteme: infractorul ar putea sa strice o camera, sa-i acopere lentila, sa se plaseze in unghiul mort etc., dar cu mai multe camere e mai greu (daca nu vor fi infractori cate camere sunt instalate – infractorii seriosi si periculosi nu se avanta fara a cerceta locul inainte de a da o lovitura si pana nu au un plan care sa reduca la minim riscul de a fi descoperiti si prinsi).

Individului i se inoculeaza, de tanar, lipsa de putere, sentimentul de insecuritate etc. si vointa lui devine usor de manevrat in interesul producatorilor de bunuri si prestatorilor de servicii. Cand e vorba de siguranta lui si a familiei fiecare va sari sa cumpere ce i se propune pentru a se proteja – isi va creste cheltuielile in beneficiul celor care se vor ocupa de… supravegherea lui.

Pentru siguranța cetățenilor

Atunci când auzim că vor fi plantate montate sisteme de supraveghere în școli gândim - uneori cu voce tare: Perfect! Măcar în școli copiii să fie în siguranță! Și chiar sperăm că vor fi și ne dorim să fie.

În Brașov au fost montate 299 de camere video de supraveghere în nouă unităţi de învăţământ din municipiu: 203 camere de supraveghere pentru interior şi 96 la exterior, la care se adăugă, pentru  fiecare unitate de învăţământ, câte un sistem anti-incendiu cu senzori de fum, butoane de panică, sirene interioare şi exterioare şi o centrală de detecţie. Sistemele sunt coordonate din dispecerate locale de control conectate la dispeceratul aflat în sediul primăriei.

Imaginile captate de camerele de supraveghere vor fi stocate cel puţin o lună în dispeceratele de control de la nivelul instituţiilor de învăţământ.

Totul e frumos în plan, totul arată bine în primele luni, apoi încep: nu avem bani pentru…, nu avem bani pentru… Camerele cutare nu mai funcționează pentru că… Și când totul funcționează ca la carte și camerele de supraveghere înregistrează cine știe ce, în funcție de cine apare filmat, înregistrările se pierd sau nu. Pierderea înregistrărilor pare că a devenit o practica unitară în lumea noastră românească supravegheată - ceea ce nu prea se poate spune despre hotărârile pe care le dau judecătorii de prin țară: diferit, pentru același gen de cauză.

A se vedea rătăcirea înregistrărilor cu polițaiul (din Neamț) - purtătorul uniformei de polițai, de fapt - care a fost filmat în timp ce lovea cu palmele și picioarele o minoră în vârstă de 14 ani care a fost adusă la secție fiind prinsă când tâlhărea o doamnă vârstnică. Televiziunile aveau înregistrările, dar nu pot fi folosite ca probe în instanță - ca probe pot servi numai înregistrările originale, certificate. Copiile nu au valoare juridică. Deci mulți au vazut, dar nu-s înregistrările… deh! E cuvântul minorei infractoare împotriva unui slujbaș al statului - dacă polițaiul care a fost martor, și n-a intervenit, nu va declara ce a văzut; și nu al oricărei instituții e slujbașul, ci al uneia în care se presupune că lucrează oameni dedicați apărării cetățeanului; și nu e orice slujbaș, ci un șef de Poliție... Bineînțeles că s-a deschis o anchetă pentru a se afla cine a sustras înregistrările din secția de poliție și se presupune că respectivul s-ar putea alege cu dosar penal, destituire și altele. Dar de la “s-ar putea” la “s-a putut” e cale lungă… Uneori atât de lungă încât uităm incidentul, altele fiindu-ne aduse în atenție…

(or fi găsit înregistrările în final; n-am urmărit știrea).

În concluzie: chiar dacă sperăm că derbedeii se vor împiedica în camerele de filmat și butoanele de panică și ce mai montează edilii prin oraș nu rezolvăm nimic fără a avea parte de oameni cinstiți care să dea înregistrărilor un sens corect și să nu le ascundă…Și să ajungă în timp util când cineva apasă un buton de panică - dacă se vor scuza că nu e un echipaj în zonă, că nu au bani de benzină, că nu au personal suficient... tot frecție la picor de lemn se cheamă și toate măsurile acestea de siguranță... 

Oh! Pentru că trăiesc în orașul în care mijlocul unui sens giratoriu era așa de înalt încât șoferii din dreapta nu vedeau mașinile care veneau din stânga (și invers) - mai apoi au remediat problema, cheltuind în plus - sper să nu monteze butoanele de panică pe stâlpii de la trecerile de pietoni unde sunt butoanele prin care pietonul schimbă culoarea semafoarelor!

Cât de primul smart city din România va deveni Brașovul în curând totul e apă de ploaie și bani cheltuiți aiurea dacă nici polițaii nu respectă legea pe care s-au angajat să o apere… Derbedeii vor folosi cagule dacă își pun în plan să “dea o lovitură” în “lumina reflectoarelor”… care vor avea intensitatea luminii diminuată într-un anumit interval orar…

Spre apusul libertăților și drepturilor fundamentale?

Nici computerul nostru nu va mai fi doar al nostru, pe motiv de securitate națională, pe motiv că dă bine pentru “imaginea României” ca cetățenii să fie urmăriți non-stop, orice fac, oriunde fac.

Pe scurt: prin astfel de legi se încalcă dreptul la viața privată, drepturile de autor, secretul profesional, secretul comercial și multe altele.

Ei înțeleg prin diminuarea vulnerabilităților cibernetice controlul asupra tuturor computerelor, percheziționarea acestora fără mandat - chestiune care nici chiar în S.U.A. nu a fost acceptată: Curtea Supremă a decis că fără mandat nu pot fi inspectate telefoanele mobile, computerele, alte dispozitive de comunicare deoarece acestea conțin informații personale esențiale - dar la ei e și mai rău: au acea așa-zisă lege Patriot Act care permite autorităților să rețină cetățenii suspecți și dreptul la avocat este suspendat în astfel de situații și e permisă tortura, în numele securității naționale (serialul 24, cu Kiefer Sutherland, pare a fi pură propagandă pentru acea lege, să implementeze în mintea cetățenilor că totul trebuie să fie permis în numele securității și e bine să fie torturați zece nevinovați dacă există șansa să nimerească măcar un vinovat).

Abia crezusem c-am scăpat de urmăritorii securisto-comuniști care tot pe motiv de securitate națională aveau spioni, făceau interceptări și alte alea de nu mai aveau românii curaj să zică - altfel decât în șoaptă - și că-i doare capul. Nu mai suntem obligați să înregistram… mașinile de scris din dotare, dar poate urmează să fim obligați să înregistrăm imprimantele (primele trebuiau înregistrate la miliție; celelalte va urma să le inregistram la poliție?).

A fost o vreme (a naziștilor) când biologia s-a împletit cu politica; azi par a se împleti biologia, genetica, cibernetica și politica...

Ceea ce vor politicienii să facă e ceva asemănător cu ceea ce fac unii angajatori care urmăresc - folosind diverse softuri - fiecare “mișcare online” a angajaților și ceea ce fac unii care au instalat keylogger (de exemplu) în computerele iubiților / prietenilor / etc. doar pentru a ști ce are cineva pe hard-disk: ce scrie (poate ține un  jurnal zilnic personal, în Word); poate are foto și filmulțe intime; ce articole îi intereseaza; poate multe altele. Fotografiile de familie s-ar putea să le avem azi pe hardul computerului…

Sereiștii vor să aibă acces la toate computerele cetățenilor români, să poată accesa ce vor, pe motiv de suspiciune că un computer sau altul ar fi… virusat și de pe acela se transmit / se pun la cale mârșăvii (fără știința adevăratului proprietar). Am mai scris: pare că trăim sub dictatură militară și înainte de a fi vinovați de vreo faptă penală suntem anchetați / cercetați să nu cumva să fim infractori și ei să nu știe sau să ajutăm vreun infractor și să nu știm.

Prin proiectul privind securitatea cibernetică se urmărește, de fapt, eludarea nu doar a dispozițiilor din codul de procedură penală - potrivit cărora o percheziție informatică se poate efecuta numai în cazul în care o persoană a comis o infracțiune și numai în baza autorizației unui judecător - ci și dispozițiile înscrise în Constituție și în tratatele internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului și semnate de România prin (ne)demnii ei reprezentanți.

Unul dintre drepturile fundamentale este și cel cu privire la viața privată, iar ceea ce am pe hard-ul computerului ține, practic, de viața privată, ceea ce trimit pe mail sau SMS ține tot de viața privată. Pot avea în memoria calculatorului creații literare care urmează a fi publicate, articole în pregatire pentru ziare sau reviste - jurnaliștii de investigații, ca exemplu, pot fi împiedicați înainte de a face ceva public și astfel nu e încălcat doar dreptul lui, ci și al meu: dreptul la informare.

Companiile au dosarele foștilor și actualilor angajați - cu date personale; au contracte de confidențialitate, au contracte comerciale, statistici privind întreprinderea, baza de date privind stocurile, producția, evidența contabilă în general și multe altele care nu sunt destinate a fi la cunoștința tuturor.

Desigur, sereistul care are acces la toate acestea va păstra tăcerea dacă nu constata vreo infracțiune… Haida-de! Toate informațiile private pot constitui tot atâtea vulnerabilități pentru orice persoană!

Conform proiectului de lege la care m-am referit aici percheziția informatică se va putea efectua chiar dacă persoana vizată nu a comis nicio faptă penală / infracțiune și fără să mai fie nevoie de autorizația unui judecător.

Cei care vor folosi cartele pre-pay pentru a pune la cale mârșăvii nu se împiedică în faptul că aceasta va fi înregistrată… Poate oferi chioșcarului de la care o cumpără un act de identitate fals cu CNP valid (mijloacele informatice permit imitații perfecte, iar chioșcarii nu sunt specialiști în a detecta falsurile), dar exista mijloace muuult mai simple.

Azi, ca exemplu, unele dintre computerele confiscate de autorități - ca urmare a descoperirii unei infracțiuni - sunt mega-criptate și unii proprietari nu vor să spună parola iar tehnicienii autorităților nu au acces la date… Și multe alte astfel de contramăsuri - în context - există și dovedesc faptul că ei nu se gândesc la securitatea națională, ci la modul în care să-și faciliteze accesul la informațiile  strict personale ale cetățenilor, la viața lor privată, altfel spus.

Încet, dar sigur, ca urmare a unor astfel de legi, toți utilizatorii își vor cripta - la un moment dat - datele de pe disk-uri cu cel mai complicat algoritm…

E din ce în ce mai bine! În unele aeroporturi suntem radiografiați; telefoanele sunt ascultate; mail și SMS cercetate; istoricul medical online; suntem fotografiați în propiile curți; la ieșirea din magazine suntem verificați electronic și suntem filmați în timp ce cumpărăm; la intrarea în unele instituții suntem verificați electronic și filmați; camere de supraveghere în din ce în ce mai multe locuri; se urmărește controlul nașterilor - pe motiv că populația Terrei este, deja, prea multă… Am uitat ceva? Ce mai urmează? Să fim obligați să montăm camere de supraveghere și microfoane în apartamente, să fie siguri sereiștii că nu punem la cale vreo mârșavie, că nu intră cineva, când nu sutem acasă și pune la cale vreo mârșăvie? De ce nu?! Doar suntem cinstiți, nu facem nimic rușinos, nu facem nimic ilegal, deci nu avem nimic de ascuns!

Semnați petiția împotriva controlului statului (și) asupra computerelor personale. (link spre petitie dezactivat - actualizare mai 2021)

Vezi si: Computerul la control!

Computerul la control!

Actualizare decembrie 2014

Legea a trecut în parlament iar acum se vehiculează ideea că vor fi controlate numai computerele persoanelor juridice nu şi cele ale persoanelor fizice. Şi unde ar fi corectitudinea aici?! Persoanele juridice nu au secrete comerciale, financiare, bancare etc.?

Au înnebunit și dumbrăvile!

Generalul SRI Dumitru Dumbravă a avut ocazia, în 24 iunie a.c., la Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților, să explice concret cum vede Serviciul Român de Informații reglementarea Internetului (deocamdată doar în România) și de ce SRI a inițiat proiectul de lege prin care, practic, Parlamentul ne leagă computerele direct la serverele serviciilor secrete.

Textul propunerii de Lege privind securitatea cibernetică:

http://www.cdep.ro/proiecte/2014/200/60/3/pl263.pdf

Altfel spus, au voie să ne controleze telefonul, laptopul, computerul etc. oriunde și oricând fără a mai cere mandat de percheziție de la judecător! Și mandatul se eliberează pe motive temeinice. Computerul la control! orice ar fi... Nunu, nu e bine!

Potrivit proiectului de lege privind securitatea cibernetică, percheziția informatică se poate efectua chiar dacă persoana vizată nu a comis nicio faptă penală / infracțiune și fără să mai fie nevoie de autorizația unui judecător. Deci, o consecință gravă a adoptării proiectului de lege este că persoanele care nu comit infracțiuni vor avea mai puține drepturi și garanții decât cele care comit infracțiuni. Cu alte cuvinte, legea este rezultatul înlocuirii logicii cu vigilența serviciilor de informații.

Dacă nu vă convine să vă logați direct la S.R.I. SEMNATI PETITIA (link  dezactivat spre petitie - actualizare mai 2021) și dați mai departe petiția la semnat. Nu uitați că vor să ne înregistreze cu nume și prenume (și toate celelalte) și când cumpărăm cartele pre-pay; vor și  identificarea utilizatorilor de Wifi publice.

Ce zice… Dumbravă?! Că este normal (!!!) ca serviciile să poată avea acces oricând la datele de logare dintr-un computer infectat, care poate e folosit în criminalitatea cibernetică fără ca utilizatorul lui să știe (din cauza unui virus). Dumbravă consideră că, dimpotrivă, apelul la decizia unui judecător NU este esențital, câtă vreme dacă mergi cu computerul la depanat nu treci mai întâi pe la judecător ca să-i ceri avizul ca depanatorul să se uite în computerul tău.

La asta  i-a dat replica deputatul PP-DD Vasile Oajdea, președintele Comisiei de IT:

Când omul merge la depanator o face pe riscul său. E dreptul fiecăruia să facă ce vrea cu computerul personal, e altceva când îți intră cineva cu forța în el. Ce propuneți dumneavoastră este un fel de viol. De ce nu mergeți acum pe stradă ca să întrebați o domnișoară dacă e de acord să-i faceți un control?

Florin Cosmoiu, reprezentantul Cyberint SRI, le-a explicat deputaților că supravegherea îndeaproape a computerelor private face bine și la imaginea României în lume:  multe calculatoare sau infrastructuri ale unor entități private, care nu sunt de interes național, sunt infectate și utilizate fără voia proprietarilor în atacuri cibernetice care vizează fie teritoriul României sau al altor țări. În lege, sunt prevăzute o serie de măsuri care crează obligația ca atunci când se identifică aceste infectări, ele să fie remediate de către utilizatori.

Ca să înțelegem mai bine necesitatea legii, generalul Dumitru Dumbravă a explicat pe înțelesul șoferilor: Să ne imaginăm că Internetul e ca un sistem de drumuri pe care circulă și mașini ale statului  pompieri, armată, poliție - dar și mașini ale privaților. Ce ar însemna ca codul rutier să fie opozabil doar instituțiilor statului, pentru că privatul și-a cumpărat mașina din banii lui și poate oricând intra în mașina pompierilor sau ambulanței? Sigur că privații nu au aceleași obligații ca instituțiile statului, dar intrând pe drumurile publice, pe Internet, ai o minimă obligație. Să protejăm până la urmă Internetul ăsta care e al tuturor, nu al statului român. (…) Nu văd nimic rău în a pune puțină regulă într-un domeniu care acum e oarecum anarhic, adică circulăm ca la începutul secolului cu trăsuri cu cai. Acum circulăm sigur, dar repet, pentru că mașinile noastre au obligația la doi ani să-și facă ITP-ul, să facem revizia, mă deranjează, că mă costă bani, dar atâta timp cât asta înseamnă siguranță… îmi înmatriculez mașina, că așa e frumos, să se știe cine e în spatele volanului…

APADOR-CH a reacționat - împreună cu alte organizații ale societății civile - la maniera total netransparentă și lipsită de consultare publică în care Guvernul și apoi Senatul au adoptat proiectul cu privire la cartelele pre-pay. Aceasta este deja a patra încercare legislativă de a impune aceste prevederi abuzive, care încalcă drepturi fundamentale ale cetățenilor.

Vezi si: Spre apusul drepturilor si libertatilor fundamentale? 

Jos textila! Raze X in aeroport

După tragedia care a avut loc în SUA, în septembrie 2001, cei însărcinați cu securitatea - în cam toată lumea - pare că au luat-o razna, trecând peste orice în numele securității - altfel spus: securitate cu orice risc, cu orice preț.

Gurile rele afirmă că se urmărește controlul populației, în general, și îmbogățirea producătorilor anumitor tehnologii dar și multe experimente care să testeze limita rezistenței cetățenilor la intruziunea in viața privată dar și la efectele anumitor tehnologii, medicamete etc. Ce-or urmări e mai greu de susținut cu probe și cam trebuie să-i credem pe cuvânt - speculațiile rămân speculații, de aceea trebuie să ne rezumăm la fapte. Una dintre aceste fapte este și existența scanerelor cu raze X de prin unele aeroporturi.

Bineînțeles, ca o regulă generală, există cetățeni care afirmă că nu au nimic de ascuns și totul e în regulă - oare și iradierea lor o fi in regulă? Probabil că nu, dar nu ei sunt cei care fac, zilnic, naveta cu avionul. De asemenea, alți cetățeni - sau aceiași - afirmă că le convine să le fie urmărit orice gest, să fie iradiați în aeroport, să fie fotografiați și filmați pe te miri unde etc decât să… existe un atentat terorist care să le curme viața. Între altele, dacă le-o fi dat să moară într-un astfel de atentat așa vor muri, oricâte măsuri de precauție și-ar lua sau ar accepta să se ia în numele lor.

Teroriștii nu se încurcă în bagatele precum dronele care supraveghează spațiul și tot ce mișcă sub ele, în scanerele cu raze X din aeroporturi, în detectoarele de metale de la portarii diferitelor instituții etc.. Și nici nu avem nevoie de prea mulți neuroni pentru a înțelege asta. Orice reușesc autoritățile să inventeze după un timp infractorii găsesc metoda de a contracara efectele care le-ar afecta interesele.

Revenind la scanerele cu raze X din aeroporturi, numite scanerele care dezbracă. Când au fost montate s-a strigat că nu sunt periculoase pentru sănătatea cetățenilor care trec pe acolo, dar gravidele au fost sfătuite să le evite. Până și medicii radiologi trebuie să lucreze cu protecție, chiar și pentru radiografia dentară de ansamblu corpul e acoperit cu o folie care să te protejeze, deci și cei care fac zilnic naveta cu avionul - nu la noi, pe alte meleaguri - ar trebui să fie scutiți de la un astfel de tratament.

În anul 2013 existau 174 astfel de scanere, instalate pe 30 de aeroporturi americane, dar în curând vor fi înlocuite - fapt care dovedește că toți cei care au strigat, încă de prin anii 2005-2006, că astfel de tehnologii nu sunt o.k. aveau dreptate. Noul soft va evidenția eventuale arme, droguri etc. dar conturul corpului uman va fi neclar. Oare ceilalalți le vor înlocui pe ale lor?

Scanerele sunt niște cabine transparente în care intră pasagerul și care emit unde milimetrice, care trec prin materiale textile și identifică metale, ceramică, plastic, materiale chimice sau explozive. Au fost cazuri în care și transpirația sau cuta unei haine a declanșat alarma.

Cei de la TSA (Transportation Security Administration  - Administraţia (americană) de Securitate a Trasporturilor) au declarat că vor înlocui aceste scanere cu altele, care respectă mai bine dreptul la imaginile private. În cea mai mare parte, scanerele Rapidscan vor fi înlocuite cu scanere fabricate de L-3 Communications, scanere care sunt deja folosite pe unele aeroporturi americane și care folosesc o tehnologie bazată pe unde radio (radiaţii non-ionizante). Aceste unde radio, cu lungimea de undă de un milimetru, sunt emise de două antene rotative pe suprafaţa corpului pasagerului, iar energia reflectată este analizată. În cazul în care sunt detectate elemente suspecte, personalul aeroportului vede pe monitor un semn portocaliu suprapus peste un desen generic al unui contur de corp uman. Zona unde apare semnul peste conturul corpului uman este o indicaţie pentru personalul de securitate privind regiunea corporală unde trebuie să controleze mai amănunţit pasagerul.

În tehnologia Rapidscan, radiaţiile reflectate de suprafaţa corpului sunt analizate de scaner, care creează o imagine alburie ce seamănă cu imaginea pasagerului în pielea goală.

Barry Stenhardt, directorul programului tehnologii si libertati al asociației pentru apărarea libertăților, ACLU, a declarat ca oamenii nici nu au idee cât de grafice sunt imaginile și a dat asigurări că se pot distinge formele pasagerului, în special sexul.

Scanerele corporale cu raze X, folosite pe unele aeroporturi din lume, în special în Statele Unite, pot fi periculoase pentru sănătate, au avertizat unii oamenii de ştiinţă, citaţi de AFP.

Scanerele pot vedea prin hainele pasagerilor, descoperind eventualele arme și bombe, dar și implanturi mamare, proteze sau cercei, urmele unei mastectomii, pungile pentru colostomie, implanturile de penis, tuburile catetere, mărimea sânilor sau a aparatelor genitale. Aceste scanere afișează pe ecrane o imagine destul de detaliată a zonelor intime, scrie The Telegraph. Imaginile tridimensionale, alb-negru, trec în timp real prin fața unui singur ofițer însărcinat cu securitatea aeroportului, aflat într-o cameră izolată, și nu vor putea fi stocate sau copiate. Pentru a păstra onoarea pasagerilor intactă, fețele celor scanați sunt blurate, dar nu și părțile lor intime, unde ar putea fi ascunse arme sau explozibili. Agentul care vizionează imaginile nu are posibilitatea să vadă și personajele reale, pentru a nu putea asocia trupurile cu chipurile lor - cel puțin aceasta e varianta autorităților.

Pasagerii, în general, pot refuza (în statele U.E., în special) să treacă prin scannerul cu raze X dar acest refuz ar presupune în schimb percheziția clasică, ceea ce poate însemna dezbrăcarea în fața personalului de pază (care trebuie să fie de același sex cu pasagerul).

În luna iunie 2011 (1), Comisia Europeana a emis un raport referitor la evaluarea științifică a posibilelor riscuri asupra sănătății, raport necesar anterior instalării acestei tehnologii pe teritoriul statelor membre. Însă Uniunea Europeană nu impune folosirea acestor aparate de scanare în aeroporturile din statele membre, fiecare țară din U.E. fiind liberă să aleagă dacă va folosi sau nu aceasta tehnologie. Raportul confirmă că aparatele de scanat prezintă un risc grav de violare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor U.E..
În Dubai, oficialii responsabili cu securitatea au declarat că aparatele nu vor fi folosite din cauza preocupărilor pentru detaliile cu caracter personal și pentru că riscurile pentru sănătate, pe care le prezinta acestea, sunt necunoscute.

Se zvonește că în următorii ani, Homeland Security (un fel de C.I.A. care poate acționa și pe teritoriul Statelor Unite), va avea un scaner care poate citi o persoană la nivel molecular. Tehnologia poate scana și identifica fiecare moleculă de pe corpul uman: reziduurile de cocaină de pe bancnote, medicamentele din geantă, marijuana din buzunar și chiar și urmele de praf de pușcă de la antrenamentul de tir - detectate invizibil, în tăcere, de la o distanță de 50 de metri - fiecare substanță fiind înregistrată. Aceste dispozitive laser (Laser Programabil Picosecond) ar urma să fie instalate în aeroporturi, puncte de control rutier, stadioane și orice alt loc în care se va considera necesar, unde sunt aglomerări de persoane, iar înregistrările vor fi asociate identității fiecaruia.

Dispozitivul funcționează prin bombardarea țintei cu raze laser care provoacă vibrarea moleculelor, permițănd apoi citirea lor de către dispozitiv și determinarea substanțelor la care a fost expusă persoana: praf de pușcă, droguri sau zahărul pudră de pe gogoașă.

Cetățenii nu vor mai fi dezbrăcați fizic ci chimic, la fiecare punct de control.

Viitoarele puncte de control vor fi dotate cu scanere pentru iris, care vor spune dacă identitatea persoanei corespunde cu cea din paşaportul ce are implantat un cip. Scanerul respectiv va detecta nivelul de risc şi va îndruma pasagerul către una dintre porţi: călător cunoscut, securitate normală sau securitate sporită. Metoda scanării irisului a fost utilizată de cei de la Departamentul de Securitate Internă care au lansat un program pilot (în anul 2010) care utiliza scanarea irisului şi care a fost folosit de grănicerii din McAllan, Texas.

**

(1) În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 294 din data de 12 noiembrie 2011 a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1147/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației în ceea ce privește utilizarea scanerelor de securitate în aeroporturile de pe teritoriul U.E..

Regulamentul stabilește condiții de operare specifice pentru utilizarea scanerelor de securitate în aeroporturile UE, oferind, totodată, pasagerilor posibilitatea de a opta și pentru alte metode de control de securitate.

Regulamentul asigură libertatea fiecărui stat membru sau aeroport de a decide asupra folosirii scanerelor de securitate, însă atunci când este utilizată această tehnologie este supusă unor standarde privind performanțele de detectare și condiții de operare minime.

Pentru a impiedica orice efecte negative asupra sănătății și siguranței cetățenilor, pe lista metodelor autorizate pentru controlul de securitate al pasagerilor în aeroporturile din U.E. sunt incluse numai scanerele de securitate care nu utilizează radiații ionizante, dar numai pentru pasageri, nu și pentru bagaje, evident.

Surse

- http://www.juridice.ro/175906/ue-a-interzis-utilizarea-aparatelor-de-scanare-cu-raze-x-in-aeroporturi.html

- http://www.direct-aeroport.ro/blog/da-prin-aparatele-cu-raze-x-ray-din-aeroport-poti-fi-vazut-nud/#sthash.d4A05jS4.dpbs

Un fost ofițer de la secuitatea unui aeroport cu scaner care nu înregistrează, a declarat, se zice: În 2009, unul dintre prietenii mei şi-a pus un coleg în aparatul cu raze X. (Era o noapte înceată.) Când imaginile înregistrate au ajuns la management, amândoi au fost concediaţi.

- http://www.tititudorancea.ro/z/controversatele_scannere_care_dezbraca_vor_fi_inlocuite.htm

Dronele în acțiune. Ne-am dat naibii sau ne-am dus naibii?

În curând poate cântăm “a-nceput de ieri să cadă, câte-o dronă, și n-a stat, ‘că e chiar proiect de stat” - deputații au dat liber pe cerul țării pentru avioanele fără pilot (dronele), aprobând modificarea codului aviației civile. Deputaţii au adoptat, miercuri, 11 iunie a.c., un proiect de lege care permite avioanelor fără pilot să opereze în spaţiul aerian naţional. Propunerea legislativă mai prevede înlocuirea sintagmei aeronave militare româneşti cu aeronave de stat.

Cârcoteli: de ce au urgentat asta tocmai acum? Americanii vor să-și treacă dronele și pe la noi?!

În 20 ianuarie a.c., printr-un ordin al ministrului transporturilor, dronele au primit interdicția de a zbura liber dacă au peste 1 kg. Pentru a le ridica, proprietarii au nevoie de certificat de înmatriculare și autorizație de zbor iar dacă au peste 150 de kg nu pot zbura decât în zone aprobate de autorități cu o lună și jumătate înainte. Majoritatea proprietarilor de drone din România sunt însă afectați de o altă prevedere din ordinul ministrului: aceea care spune că au nevoie de autorizare și dronele sub un kilogram care au montată pe ele aparatură de înregistrare.

*

Ca urmare a unei legi adoptate recent de Congresul american, spaţiul aerian care este astăzi rezervat avioanelor cu pilot va deveni disponibil, începând cu 2015, dronelor civile şi militare (UAV - unmanned aerial vehicle - avioane fără pilot) așa zice textul, dar…

Odată ce dronele vor avea acces la spaţiul aerian, disponibil astăzi avioanelor, se aşteaptă ca numărul acestora să crească exponenţial. Conform specialiştilor FAA, în 2020 peste 30.000 de drone vor survola teritoriul Statelor Unite.

Peste 25 de state americane se gândesc să interzică total utilizarea dronelor pe teritoriul lor.

Iniţial dronele au fost fabricate în exclusivitate de companiile din domeniul apărării, costul acestora ridicându-se la câteva milioane de dolari, dar astăzi există pe piaţă numeroase variante, inclusiv drone mici şi ieftine, ce pot fi controlate cu ajutorul smartphone-ului.

Ca urmare a costului redus al achiziţionării unei drone simple (sau al construirii ei), aceste aeronave fără pilot încep să fie folosite tot mai mult şi în afara forţelor armate.

Ce poate face o dronă?! Cei de la Amazon vor să livreze produsele (nu mai grele de 2,5 kg) comandate de clienți, fără curier, dar încă mai caută soluții pentru ca vreo dronă să nu cadă în capul cuiva, așa cum s-a întâmplat cu un băarbat din statul american Virginia, cu ceva ani în urmă - folosită pentru a filma un eveniment sportiv la Motorsports Park, drona video care survola mulțimea a căzut la un moment dat, lovind bărbatul în plin și rănind alte patru persoane prezente - nu grav, pentru că au fost tratați la fața locului.

Deci cu drona poate fi livrată și o bombița micuță, nu doar cumpărăturile clienților.

Paparazzi vor bâzâi la propriu și nu va mai fi nevoie să se cațăre pe garduri sau acoperișuri pentru fotografii incendiare și șoc. Drona, se zice, bâzâie tare și o auzi înainte de a o vedea așa că poți lua măsuri să… ce?! Să alergi și să te ascunzi în propria-ți casă sau curte, de ochiul indiscret care te privește dinspre cer? Și nu toate dronele sunt zgomotoase.

Desigur, se vor auzi voci - parcă mereu aceleași: dacă n-ai nimic de ascuns nu te deranjează nici drona, așa cum nu te deranjează camerele video de cam peste tot, așa cum nu te deranjează să oferi CNP pretutindeni și oricărui neavenit cu un facturier, cum nu te deranjează că istoricul tău medical e stocat online, cum nu te deranjează să oferi, în copie, actele de identitate chioșcarilor ș.a.m.d. Nici nu mă mai întreb cum de-au ajuns unele state sub bocancii dictatorilor. Cunosc răspunsul: cetățenii n-au avut nimic de ascuns. Până unde poate fi invadată intimitatea persoanelor?

În California, agenţiile imobiliare au început să folosească dronele pentru a filma şi fotografia din aer proprietăţile de lux, materialele mult mai convingătoare permiţându-le să obţină un preţ mai bun pentru acestea.

Poliţiştii nu au cum să sancţioneze operatorii dronelor de mici dimensiuni dacă acestea zboară sub plafonul de 120 de metri, unde regulile FAA (agenţia federală ce reglementează spaţiul aerian) nu se aplică.

Sea Shepherd, o organizaţie ecologistă ce militează împotriva vânătorii de balene, foloseşte drone pentru a identifica vasele japoneze ce capturează şi ucid cetaceele.

Colegiul Thomas Moore din Belgia folosește drone prevăzute cu camere de supraveghere și coordonate prin telecomandă pentru a-i depista pe elevii care nu sunt corecți în timpul examenelor.

Conform publicației Mirror, dronele DJI Phantom sunt echipate cu camere GoPro (camere video sport, de acțiune) și circulă pe deasupra elevilor în clase, în timpul testărilor. Se urmărește / speră ca această tehnologie - după ce vor fi rezolvate unele chestiuni tehnice (zgomot, curenții de aer produși în clasă, timpul scurt de zbor) - să fie adoptată în liceele din lume.

Dronele pot avea zeci de kilograme, câteva kilograme sau numai câteva grame, cum sunt dronele de dimensiunea păsării colibri și cea cât o albinuță.

Dronele pot fi echipate cu GPS, camere video, microfoane, senzori de caldură, infraroșii și ce mai vrea cel care o manipulează, în funcție de necesități. Mai tineți minte expresia “Vreau să fiu o muscă pe peretele…” pentru a asculta și vedea ce face, cu cine face cine știe cine? Ei bine, acum putem fi muște pe un perete dacă avem și bani - cele mici și foarte mici sunt, evident, foarte scumpe și greu de obținut dacă nu reprezentăm vreun grup de infractori sau de guvernanți (sper că nu-s sinonime). Altfel suntem doar muște în plasa păianjenului.

Pe scurt: cu o dronă civilă poți fotografia, filma, asculta, urmări, supraveghea, livra produse… Depinde de imaginația și interesul posesorilor de drone.

Dronele personale - dronele de mici dimensiuni - sunt folosite în Marea Britanie. Roboții aerieni măsoară aproximativ o jumătate de metru între fiecare două elice opuse ale celor patru rotoare cu care sunt dotați și utilizează tehnologia vehiculelor zburatoare nepilotate, creată inițial pentru misiunile militare de recunoaștere. Dispozitivul este alimentat cu baterii și echipat cu camere de supraveghere de tip CCTV precum și cu obiective cu detecție termică. Dronele sunt astfel proiectate încât să survoleze silențios spațiul aerian și să transmită în timp real imagini politiștilor de la sol. Desigur, aparatele pot fi staționate pe diferite suprafețe suspendate, prestându-și sarcinile cu aceeași eficiență. Prețul dronelor folosite de autoritățile britanice se ridică la aproximativ 45.000 de euro bucata.

În Marea Britanie sunt considerate drone doar cele sub 20 de kilograme dar nici acestea nu au voie să zboare peste tot iar pentru a lua imagini e nevoie de înca un permis, destul de dificil de obținut de civili.

FBI şi organizaţiile de poliţie din Statele Unite folosesc dronele. În iunie 2011 a fost înregistrată o premieră: prima arestare asistată de o dronă Predator. Dronele Predator nu pot fi văzute sau auzite.

În Statele Unite dronele de mari dimensiuni au nevoie de aprobare pentru fiecare utilizare, nu pot fi folosite în orașe și pot fi folosite doar in anumite scopuri (prevenirea și oprirea dezastrelor, operațiuni polițienești sau militare).

În Canada, tot ce zboară și are peste 35 de kilograme e considerat aeronavă și are nevoie de autorizații speciale, aproape la fel de complicate precum cele pentru un avion. Dronele cu masa mai mică de 35 de kilograme au nevoie de mai puține autorizații, dar dacă au montată pe ele și o cameră, intră tot în categoria aeronave.

În Uniunea Europeană există deja planuri pentru folosirea dronelor în scopul monitorizării modului de utilizare a subvenţiilor de către agricultori. În 2011, Uniunea Europeană a plătit 44 de miliarde euro ca subvenţii agricole, iar conform legilor comunitare trebuie inspectate anual cel puţin 5% din suprafeţele cultivate cu ajutorul acestor fonduri.

Un fel de concluzie. Răspândirea dronelor va conduce la încălcarea dreptului la intimitate, dar dacă dronele ar putea afecta dreptul la intimitate prin omniprezenţa lor, acelaşi lucru ar putea avea şi consecinţe pozitive, însă abuzurile sunt greu de împiedicat.

Fapt divers

Prima utilizare a dronelor într-un conflict militar a avut loc în 1982, în războiul din Liban, când armata israeliană a trimis astfel de aeronave fără pilot pentru a studia sistemele de apărare siriene şi pentru a acumula datele necesare distrugerii lor. Ca urmare a dezvoltării sistemului GPS (Global Positioning System), ce permite navigarea cu acurateţe oriunde pe glob, dronele pot fi folosite pe toată planeta, fiind controlate de piloţi aflaţi în bazele militare de pe teritoriul SUA - mult mai ieftin si mai rapid decât cu sateliții.

În anul 2009, primul an din mandatul de preşedinte al lui Barack Obama, acesta a ordonat mai multe atacuri cu drone decât predecesorul său George W. Bush în toţi cei 8 ani de mandat.

Astăzi, 40 de drone Predator sunt în aer în orice moment, survolând zonele fierbinţi ale globului (precum Afganistan, Pakistan sau Yemen).

La graniţa dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord există deja paznici robotizaţi capabili de decizii autonome. Turetele Super aEgis 2 pot detecta un om de la 2,2 kilometri distanţă, indiferent de vreme, atacând inamicii cu o mitralieră de calibrul 12,7 milimetri.

Specialiştii consideră că nu va dura mult până când şi dronele vor deveni autonome, urmând să identifice inamicii cu ajutorul algoritmilor sofisticaţi şi apoi să-i atace cu armele din dotare.

Camere de tip CCTV, care pot prezice dacă o infracțiune urmează să se producă, sunt montate pe străzile din Marea Britanie. Dispozitivele îi pot alerta pe operatorii lor cu privire la comportamente suspecte, precum mișcările haotice sau încetinirea nejustificată (?!?) a ritmului de mers. Orice individ reperat va fi apoi verificat de un ofițer de poliție, căruia va trebui să-i explice comportamentul ciudat.

Astfel de sisteme pot da naștere la prea multe abuzuri dar mai ales la erori.

Zvonuri.

ECHELON - nume de cod pentru un sistem inteligent de sateliți pentru spionaj; nume dat în cultura populară și în media globală unui sistem capabil să colecteze și să analizeze operații și comportamente, să controleze, să intercepteze și să monitorizeze comunicații militare, diplomatice și civile. Se zice că sistemul a luat naștere prin semnarea unei înțelegeri de securitate între Australia, Noua Zeelandă, S.U.A., Canada și Marea Britanie în timpul Războiului Rece (1971) pentru a monitoriza comunicațiile militare și diplomatice rusești. Teoretic, războiul rece s-a terminat și sistemul există.

Note.

Camere de supraveghere tip CCTV - Closed Circuit TeleVision, televiziune cu circuit închis, altfel spus - sistem care funcționează în buclă închisă = beneficiarul sistemului nu este publicul larg ci numai cei care au drept de acces și sunt conectați în sistemul închis sau… cei care pot accesa ilegal un astfel de sistem.

GPS - Global Positioning System (sistem de poziționare globală) - sistem global de navigație prin satelit și unde radio. Principalul sistem de poziționare prin satelit de tip GPS este sistemul militar american numit Navigational Satellite Timing and Ranging (NAVSTAR). Acest sistem, inițiat și realizat de către Ministerul Apărării al Statelor Unite ale Americii (DOD), poate calcula poziția exactă = coordonatele geografice exacte ale unui obiect pe suprafața Pământului, cu condiția ca acesta să fie echipat cu dispozitivul necesar - un receptor GPS (acest receptor poate fi și asupra unei persoane aflată într-un loc anume). Sistemul NAVSTAR dispune de peste 20 de sateliți, care se află la o înălțime de 20.183 km de suprafața Pământului.

Sisteme de tip GPS sunt în curs de realizare și în alte părți ale lumii: în U.E. (sistemul GALILEO cu punere în funcțiune în anul 2012), Rusia (sistemul GLONASS - 2010), China (sistemul BEIDOU - 2015, Compass- 2011), Japonia, India ș.a.