mărșălui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From marș + -ălui or from Hungarian marsolni.
Verb
[edit]a mărșălui (third-person singular present mărșăluiește, past participle mărșăluit) 4th conj.
- to march
Conjugation
[edit] conjugation of mărșălui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a mărșălui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | mărșăluind | ||||||
past participle | mărșăluit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | mărșăluiesc | mărșăluiești | mărșăluiește | mărșăluim | mărșăluiți | mărșăluiesc | |
imperfect | mărșăluiam | mărșăluiai | mărșăluia | mărșăluiam | mărșăluiați | mărșăluiau | |
simple perfect | mărșăluii | mărșăluiși | mărșălui | mărșăluirăm | mărșăluirăți | mărșăluiră | |
pluperfect | mărșăluisem | mărșăluiseși | mărșăluise | mărșăluiserăm | mărșăluiserăți | mărșăluiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să mărșăluiesc | să mărșăluiești | să mărșăluiască | să mărșăluim | să mărșăluiți | să mărșăluiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | mărșăluiește | mărșăluiți | |||||
negative | nu mărșălui | nu mărșăluiți |