deloga
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From de- + loga (“to log in”).
Verb
[edit]a deloga (third-person singular present deloghează, past participle delogat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of deloga (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a deloga | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | delogând | ||||||
past participle | delogat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | deloghez | deloghezi | deloghează | delogăm | delogați | deloghează | |
imperfect | delogam | delogai | deloga | delogam | delogați | delogau | |
simple perfect | delogai | delogași | delogă | delogarăm | delogarăți | delogară | |
pluperfect | delogasem | delogaseși | delogase | delogaserăm | delogaserăți | delogaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să deloghez | să deloghezi | să delogheze | să delogăm | să delogați | să delogheze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | deloghează | delogați | |||||
negative | nu deloga | nu delogați |