Pisoiul jucăuş de la colţul blocului

Miki

Câinele trebuie plimbat de cel puţin 3 ori pe zi – nu-i rău nici de două ori, la 12 ore, dacă e tânăr şi/sau sănatos. Femelele rezista mai bine la acest “regim”. Ninge, plouă, bate vântul, e caniculă sau e ger de capră pietrele, eşti răcit, plictisit, deprimat, melancolic, şomer…? Nu contează! Trebuie să iesi, sau să convingi pe cineva din familie (sau dintre prieteni, după caz) să plimbe căţelul – sau il educi să facă în balcon, sau in baie, pe prosoape absorbante speciale. In fine… Am făcut această introducere pentru a se înţelege că cei care au câini nu prea stau in casă – pe lângă ieşirile la muncă, şcoala, dus/adus copiii de la şcoală, grădiniţa etc., cumpărături, vizite şi muuulte altele care implică “ieşiri”, posesorii de câini – mai ales cei care nu au curte – mai ies, in plus, de trei ori (unele ieşiri pot fi “comasate” cu plimbatul câinelui, dar tot rămân multe. Ei! Când ieşi atât de des – mai ales când doar te plimbi – vezi multe-multe şi bune şi rele, scene vesele şi scene triste.

Luni, pe la 22:30, ies cu Miki la plimbare. Îmi place să mă plimb noaptea pentru că sunt puţini oameni (spre deloc) pe străzi. La colţul blocului, pe o alee, un pisoi portocaliu cu alb, un grăsunel pufos, se învârtea in jurul trunchiului unei salcii: sa urce, să nu urce? Între crengi e agăţat un sac de nailon (de mult timp) şi flutură in vânt. Nu urcă. Aleargă in direcţia opusă, alunecând uşor pe gheaţă. Ne vede, in sfârşit, şi se ghemuieşte lângă o bordură înaltă. Îşi dă seama că suntem inofensivi şi începe să alerge după un ambalaj din celofan de la un pachet de ţigări – zona e luminată de la vitrinele magazinului aflat la parterul blocului. Vântul i-a mai adus şi un păhărel din plastic – lăsat acolo de vânzătoarele care fumează in acel colţ. Fuga şi după el. Sărea pe lăbuţele din spate, se ghemuia, lua la “driblat” păhărelul apoi se ghemuia lângă bordură; stătea un pic şi o lua de la capăt; se oprea, se întindea, cât era de lung, pe o suprafaţă de asfalt fără gheaţă şi iar alerga celofanul şi păhărelul. Timp de vreo 5 minute, cât am rămas in zonă, m-am amuzat cu joaca lui. Când, după circa o jumătate de oră, am revenit din plimbare, era tot acolo şi se juca. Abia acum l-a lătrat Miki. Pufosul şi-a arcuit spinarea şi-a luat poziţie de atac, cu părul zbârlit de-a lungul spinării şi pe coada. M-a pufnit râsul.

Am dus căţelul in casa şi am revenit să îi dau ceva de mâncare dar nu l-am mai găsit acolo – şi trecuseră doar vreo cinci minute.

Nu vă faceţi probleme! Pisicile din cartier sunt hrănite bine, au apă de băut la dispoziţie şi căldura (îşi au culcuşurile la subsol, in spatele garajelor, pe lângă conducte prin care curge apă caldă sau in camerele speciale unde se adună gunoiul – in acele locuri sunt ferite şi de câinii maidanezi care, in unele nopţi, fac “razii” prin cartier. 

Pisicile au ocupat Castelul Bran

In acest weekend, la Castelul Bran a avut loc expozitia mondiala de pisici: "Chat noir, chat blanc in Château Bran", care s-a desfasurat in Parcul Regal al Castelului.

Rasa Ragdoll (sursa foto)

Au fost prezentate peste 200 de pisici din rasele Maine Coon, Ragdoll sau Norvegiana de Pădure, pana la cele rare, precum Scottish Fold, Don Sphynx sau Selkirk Rex – a transmis catre AGERPRES administratia Castelului Bran. Au fost prezentate si diverse mancaruri speciale pentru aceste feline, precum si accesorii.

Sambata, 4 iulie, la ora 19, a avut loc petrecerea Barbecue Party, cu mancaruri si bauturi alese si cu muzica celor de la Za Band. Pe la pranz a fost sustinut un concert cu partituri precum G.Rossini-Duetul pisicilor, Pisicile Aristocrate, Lloyd Weber-Memory, I.Kalman-Silvia, J.Offenbach-Povestirile lui Hoffamnn & Barcarola, L.Delibes-Frumoasa din Cadiz Zarzuela-La Gran Via & Probe Chica.

Rasa Chartreux 

Prima expozitie mondiala din Romania s-a desfasurat sub inaltul patronaj al HIRH Arhiducele Dominic de Habsburg. Organizatori: cluburile Magnificats din România, Stammbaum eV din Germania si LePetit din Serbia. World Cat Federation (WCF) este una dintre cele mai mari federatii de cluburi de pisici de rasa - este inregistrata in Germania si cuprinde peste 370 de organizatii cu sedii pe sase continente.

Magnificats este singurul club World Cat Federation din România care cuprinde un grup entuziast de crescatori de pisici de rasa, care organizeaza expozitii internationale de profil.

(sursa bzb.ro)

*

N-am fost, pentru ca am aflat abia… acum…

Insula Pisicilor

Insula Aoshima, prefectura Ehime, in sudul Japoniei a devenit una dintre cele mai populare destinatii pentru cei care iubesc pisicile dar si pentru curiosi. Intr-o plimbare de 30 de minute, cu feribotul, de pe coasta, turistii sunt intampinati la sosire de o armata de pisici salbaticite, curioase. Insula nu e un paradis turistic pentru ca nu exista restaurante, pensiuni, magazine si nici macar chioscuri de unde poti cumpara o gustare dar iubitorii de pisici nu protesteaza – ei vin sa vada pisicile, sa le fotografieze, sa le filmeze.

Autor: Thomas Peter / REUTERS 

In anul 1945 insula era locuita de 900 de persoane. In timpul celui de-al doilea razboi mondial multi localnici s-au refugiat pe continent si in anul 1960 mai erau doar 655 de persoane si multe cladiri parasite. Pentru ca nu erau locuri de munca migratia a continuat. In anul 1976 a fost inchisa si singura scoala de pe insula. Pe la inceputul anilor 2000 a inceput sa se mareasca populatia de pisici si sa scada populatia umana, ajungand la 50 de persoane. Azi mai sunt pe insula 15 persoane, cu varste cuprinse intre 50 si 80 de ani: patru pescari si unsprezece pensionari si peste 100 de pisici.

Singura activitate intensa de pe insula sunt feriboturile care transporta turistii spre si dinspre locul cunoascut azi ca Insula Pisicilor.

Initial, pisicile au fost aduse pe insula pentru a starpi rozatoarele care daunau in special barcilor de pescuit iar azi armata de pisici face regulile in insula aproape abandonata. Soarecii au fost distrusi, oamenii au plecat, pisicile au ramas si s-au inmultit. Localnicii nu sunt deranjati in mod special de pisici si nici de turisti, dar prefera ca turistii sa le respecte intimitatea si sa nu-i deranjeze. S-au luat si unele masuri impotriva inmultirii pisicilor, zece dintre femele fiind sterilizate.

Pisicile din Aoshima nu sunt pretentioase cand vine vorba de mancare, multumindu-se cu ce le ofera turistii: orez, batoane energizante, cartofi etc. In lipsa unor pradatori naturali pisicile traiesc aici fara teama.

O alta insula a pisicilor este Tashirojima, in Ishinomaki, Miyagi, unde traiesc 86 de oameni si mai mult de 100 de pisici. Pe aceasta insula, insa, pisica este venerata, existand un altar si un concurs de fotografie, dedicate pisicilor.

Un filmulet cu pisicile din Insula Aoshima este aici:

https://www.youtube.com/watch?v=rHLLDOyZepY

Mai multe fotografii aici:

http://pictures.reuters.com/Package/Id/RTR4RUJJ

Sursa info: http://widerimage.reuters.com/story/its-raining-cats?utm_source=Facebook