cusătură

română

Variante

• cusutură

Etimologie

Din cusut + sufixul -ură.

Pronunție

• AFI: /ku.sə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului cusătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cusătură	cusături
Articulat	cusătura	cusăturile
Genitiv-Dativ	cusăturii	cusăturilor
Vocativ	cusătură	cusăturilor

1. cusut.
2. faptul de a coase între ele marginile unei plăgi, după o intervenție chirurgicală.
3. locul unde se îmbină, prin cusut, două bucăți de stofă, de pânză etc.; ața cu care s-a cusut.
4. linie de asamblare, prin nituire sau prin sudare, a două plăci sau piese metalice.
5. loc unde s-a efectuat o cusătură, după o intervenție chirurgicală.
6. felul cum este cusut ceva, modelul, punctul cu care se coase; (p.ext.) ornamentele cusute pe o pânză, pe o stofă etc.
7. lucru la care coase cineva.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• astrucau

Referințe

• DEX '98 via DEX online