înotătoare

română

Etimologie

Din înotător.

Pronunție

• AFI: /ɨ.no.tə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înotătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înotătoare	înotătoare
Articulat	înotătoarea	înotătoarele
Genitiv-Dativ	înotătoarei	înotătoarelor
Vocativ	înotătoareo	înotătoarelor

1. persoană, ființă care înoată, care știe să înoate.
2. aripioară a peștelui sau a altor animale acvatice, care servește ca organ de propulsie și de stabilitate; aripă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online