Sari la conținut

Discuție Utilizator:Ewan2

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 2 luni de Ewan2 în subiectul La multi ani de PACE si de sarbatori fericite!
Bine ați venit la Wikipedia în limba română!
Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai fructuoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.
Wikipedia în română este o enciclopedie cu conținut liber care a luat naștere în iulie 2003. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea înainte de a începe editarea pe Wikipedia.
Cei cinci piloni ai Wikipediei
Principiile de bază ale proiectului.
Politicile Wikipediei
Standarde și norme adoptate de către comunitate.
Ce nu este Wikipedia
Câteva greșeli comune ce trebuie evitate.
Întrebări frecvente
Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.
Ajutor
Manualul general al Wikipediei.
Cum să creați propriul articol
Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.
Ghid
Învățați cum să editați pas cu pas.
Aflați cum să editați pagini
Ghid de modificare a paginilor wiki
.
Groapa cu nisip
Locul destinat testelor.
Solicitați asistență
Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.
Cafenea
Informații și discuții despre evenimente curente.
Wikizare rapidă
O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul wiki.

Aceasta este pagina dumneavoastră de discuție, unde puteți primi mesaje de la alți wikipediști. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând ~~~~ sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că în articole nu se pune semnătura.

Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Ewan2) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi regulile aferente paginii de utilizator; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia.



-- Comunitatea utilizatorilor 9 februarie 2013 01:37 (EET)

Precizare: sunt unul și acelaș cu utilizatorul Ewan Ewan2 (discuție) 4 martie 2013 02:26 (EET)Răspunde

Vizita la București

[modificare sursă]

Dragă prietene, trebuie să recunosc cu jenă că m-am cam pierdut printre multiplele tale Pagini de utilizator - nici acum nu am certitudinea că-mi vei citi mesajul plasat aici - și n-am aflat la timp de venirea d-tale la Buc. Ce-i drept, eu m-am întors în țară pe 10 crt. și voi pleca maine noaptea pt. încă o săpt. Există posibilitatea că voi veni la Ierusalim la începutul lui decembrie (la meetingul anual pe 2013 al Israel Society of Parasitology, Protozoology and Tropical Diseases axat pe malarie), deși conferința principală va fi susținută de un „amic” pentru care am o simpatie deosebit de limitată, deh, se mai întamplă. Cu urări de un sejur deosebit de plăcut la Buc. și multiple urări de bine, --Alex F. (discuție) 16 septembrie 2013 12:36 (EEST)Răspunde

Salut,da,nu te am informat ca lumea, e vina mea. Am fost la București în 13-15 septembrie, iar în 19 septembrie, în rest am fost la Sinaia, Brașov și Ploiești. A fost o călătorie reușită, cu ocazia asta am întâlnit doi colegi de liceu, un coleg de facultate și alți prieteni. Dacă ai să fii la Ierusalim, mi-ar face plăcere să îmi dai de știre pe mail, și să ne putem întâlni,poate acolo sau altundeva.Mulțumiri pentru urări, și de asemenea, sănătate și bucuriiEwan2 (discuție) 21 septembrie 2013 22:29 (EEST)Răspunde

Perlentaucher

[modificare sursă]

Hello Ewan, I've translated Format:Perlentaucher with the few words of Romanian I know.[1] Do you have time to start an article about the literary magazine en:Perlentaucher? Three or four sentences would be enough. They would help readers to know what this template is about. Cheers --Tibeton (discuție) 30 septembrie 2013 02:04 (EEST)Răspunde

OK.Ewan2 (discuție) 1 octombrie 2013 21:06 (EEST)Răspunde
Thank you so much! --Tibeton (discuție) 2 octombrie 2013 19:11 (EEST)Răspunde

Sinagoga Mare din Bp.

[modificare sursă]

Seara bună dragul meu coleg Ewan. Nu am mai avut dialoguri de mult timp... Adevărul e, că în ultimul an, am fost foarte ocupat, astfel încât, mi-a rămas foarte puțin timp pentru wikipedii. Am observat recent o corectură minoră de a ta la Sinagoga Mare din Budapesta și mi-am amintit că în urmă cu vreo trei ani vroiam să traduc în românește articolul de pe wp.hu, m-am și apucat, dar am "clacat" după câteva paragrafe din cauza dificultății de a traduce termenii religioși și cei legați de elementele de arhitectură dar și cei legați de obiceiurile locale ce țin de de ritualurile de sărbători evreiești. Dacă mă apuc din nou, îmi dai o mână de ajutor? E vorba de găsirea celor mai potriviți termeni românești și verificarea textului în ansamblu, eventual, completarea referințelor și a bibliografiei cu surse evreiești. Cu mulțumiri anticipate și salutări calde din Abendland, al tău coleg,--Zsolt (discuție) 12 noiembrie 2013 17:52 (EET)Răspunde

Salut, Zsolt, cu placere. Mi am dat seama ca ai fost ocupat si ai fost mai putin prezent, mai exista si alte lucruri in afara de Wikipedia. E intr adevar e un articol mai lung si amanuntit. Daca il traduci asta ar ajuta si la articolul ebraic, care e asa si asa, cuprinde detalii din gura ghizilor de turisti, unele nu asa de corecte.Ivan. Cpt.schoener (discuție) 13 noiembrie 2013 18:08 (EET)Răspunde

De ajutor poate fi cartea excelenta in engleza „Jewish Budapest” a lui Komoroczy Geza si col. pe care o am, si care cred ca e si pe internet.Ewan2 (discuție) 14 noiembrie 2013 03:59 (EET)Răspunde

Salut. Am început traducerea, te rog să corectezi eventualele greșeli. Am să încerc să caut cartea lui Komoroczy; la fel, mă gândesc că "Zsidó Lexikon", Bp. 1932 și enciclopedia "Revai Nagy Lexikona"- 1923 pot fi utile pentru completarea datelor istorice (pe acestea le am în biblioteca personală). Pentru început, te rog să verifici dacă sunt corecte următoarele traduceri, eventual, dacă poți, să faci transliterarea în limba română (eu am făcut traducerea din maghiară):
  • אֵיךְ נָפְלוּ גִבֹּרִים „Éch náflú gibbórím... / Éch noflu gibajrim…” „Jaj, hogy a hősök elhullottak a harcban…”= "Vai, că eroii în luptă căzură" (?)
  • „Milyen szépek a sátraid, Jákob, hajlékaid Izrael"=Ce frumoase îți sunt corturile, Iacob, sălașurile-ți e Israel" (citat biblic din profetul Bileám), ar fi bine de găsit textul original în ebraică, transliterat și tradus corect în lb română.
  • "Vöászu li mikdás, vösáchánti bötochám." "És készítsenek számomra szentélyt, hogy közöttük lakozzam."= "Si ridicați-mi templu, ca printre ei să locuiesc"; e citatul biblic gravat deasupra intrării principale, rog textul ebraic în original, transliterarea și traducerea corectă în lb. română.
  • De asemenea, te rog să traduci inscripția din imaginea aceasta
Cu mulțumiri anticipate, --Zsolt (discuție) 14 noiembrie 2013 12:59 (EET)Răspunde
Salut,Zsolt, eu m-am întors din weekend, unde nu am avut acces la internet. Am ales traducerile ce mi s-au părut mai apropiate de original. Transcripțiile, una e cu litere românești, alta e mai anglo-franceză), am pus accent in câteva locuri ca să se știe.
  • 1/ אֵיךְ נָפְלוּ גִבֹּרִים Eih naflú ghiborim? (sau Eikh naflú ghiborim?) Cum au căzut vitejii? (din cântecul de jale al lui David la moartea lui Saul și Ionatan, in Samuel II, 1, 19 (pentru creștinii ortodocși e Regi II, 1,19)

după Biblia ortodoxă on line

  • 2/ וְעָשׂוּ לִי מִקְדָּשׁ וְשָׁכַנְתִּי בְּתוֹכָם - Veasú li mikdaș veșahanti betoham (sau Veasú li mikdash veshakhanti betokham) Să-mi facă un locaș sfânt și voi locui în mijlocul lor (Ieșirea, pentru Biblia ortodoxa sau Exodul, pentru Biblia lui Cornilescu, 25,8)

un pic modificat, după Biblia lui Cornilescu online (protestantă), face parte din Binecuvântarea preoților (cohanim)

  • 3/ acestea sunt Decalogul, cele Zece Porunci, primele două cuvinte din fiecare poruncă, deaceea unele porunci ies truncheate. Eu sunt... Să nu ai... Să nu iei... etc etc Să nu ucizi... Să nu preacurvești... etc etc
  • 4/ mai e o inscripție în interiorul sinagogii, deasupra altarului :מִמִּזְרַח שֶׁמֶשׁ עַד מְבוֹאוֹ מְהֻלָּל שֵׁם יְהוָה

Mimizrah șemeș ad mevoó mehulal șem Adonai ( sau Mimizrah shemesh ad mevoó mehullal shem Adonay) din Psalmul 113,3 (pentru creștinii ortodocși Psalmul 112,3) De la răsăritul soarelui până la apus, lăudat este numele Domnului (după Biblia ortodoxă online) Pentru moment, atât . sper că e de folos. Am să mă uit și la traducerea ta. Ivan

Mulțumesc frumos pentru traduceri. Am copiat discuția de mai sus la pagina de discuție a articolului. Când voi ajunge cu traducerea la paragrafele respective am să inserez citatele în corpusul textului. Între timp, am găsit pe net două imagini interesante (încărcate, pe blogul ei personal, de către doamna Zsuzsanna Toronyi-directoarea Arhivelor Evreiești din Budapesta): prima, este planul cadastral al străzii Dohány din 1834 și a doua un act notarial din 1844 prin care se certifica faptul că terenul pe care urma să se construiască sinagoga este liber de sarcini. Bănuiesc că nu va fi nicio problemă dacă le încarc , dat fiind faptul că sunt vechi de 170-180 de ani. --Zsolt (discuție) 18 noiembrie 2013 10:31 (EET)Răspunde
Cu plăcere,Ivan.
Altă rugăminte: te rog, verifică corectitudinea propoziției: "Cuvântul sinagogă, de origine greacă, este traducerea fidelă a expresiei ebraice bet kneset care înseamnă casa adunării" De asemenea, dă-mi grafierea corectă în ebraică și transliterarea în română. Mulțumesc.--Zsolt (discuție) 20 noiembrie 2013 18:13 (EET)Răspunde

Sinagogă e într adevǎr traducerea, dar nu chiar foarte fidelă - cuvânt cu cuvânt, בית כנסת Beit kneset (sau Beyt Knesset).Literal ar fi trebuit să fie "casa adunării", în timp ce în grecește nu apare cuvântul casă).Ewan2 (discuție) 20 noiembrie 2013 23:45 (EET)Răspunde

Ok. Am înțeles, deci: „synagoga”, adică: Συναγωγή=μπέιτ κνεσέτ din greaca modernă, nu însemnă literar "casa adunării"; dar expresia ebraică בית כנסת (Beit kneset sau Beyt Knesset), în românește, este "casa adunării", la fel ca în maghiară: „a gyülekezés háza” și în idiș: „שול shul” ?--Zsolt (discuție) 21 noiembrie 2013 01:33 (EET)Răspunde

In idis intr adevar shul, care bineînțeles e nu altceva decat Schule. Cel mai curios lucru e ca in maghiară in limbajul de zi de zi evreii numesc sinagoga Templom (evident prescurtare de la "zsido templom"), și de aceea mulți evrei maghiarofoni, când trec la română, spun , din greșeală și reflex, „biserică” în loc de „sinagogă”."De Yom Kipur am fost la biserică". Se mai întâmplă astfel de ciudățenii, și când oameni simpli maghiari și români, și uneori chiar evrei, în Ardeal,traduc în românește, fără răutate, zsidó cu jidan, din cauza influenței limbii maghiare, în care zsidó nu e pejorativ Ewan2 (discuție) 21 noiembrie 2013 01:42 (EET)Răspunde

Aici, ai pus o problemă serioasă de semantică! Toți ungurii culți, folosesc pentru Sinagogă, expresia: „Zsinagóga”, care e corespondentul ad-literam al „a gyülekezés háza”=„casa adunării”. Neologii din Budapesta, începând din 1931, folosesc, fără excepție, termenul de „Hősök Temploma”=„Templul Eroilor” pentru "anexa" construită în memoria unor „zsidó hősök”=„eroi evrei”, cam vreo 10.000, la număr ( :( ) din primul război. Sigur că da, e o prostie să confunzi Sinagoga cu Templu (templom, biserică, Church, etc.). "Zsidó,-k"= "Evreu,-i", în maghiară, nu are niciun sens peiorativ sau negativ: simplu, nu există niciun alt cuvânt care să-i desemneze pe evrei, de vreo 1000 de ani. Toate instituțiile din trecut și din prezent ale evreilor din teritoriile ungurești sau cu origini ungurești, folosesc termenul de „zsidó”... "De Yom Kipur am fost la biserică"... :) :) :), --Zsolt (discuție) 21 noiembrie 2013 03:00 (EET)Răspunde
În limbajul de zi de zi însă evreii au ajuns să se refere la sinagogă ca la "templom", în sensul de casă de rugăciune evreiască, de "zsidó templom". Am verificat pe internet , în Sztaki Szótár și alte dicționare de maghiară, "templom" poate însemna în afară de biserică, templu,casă de rugăciune ,etc și "zsidó templom", și evreii ungarofoni, nu numai neologi, ci si ortodocși,au folosit cuvântul ăsta în limba de zi de zi, de unde și traducerea cea curioasa în română prin "biserică".

În afară de zsidó, sub influența modei din Germania, Franța, Italia etc evreii și comunitățile lor au folosit și denumirea considerată la un moment dat mai frumoasă și mai puțin "penibilă" (evitarea contextului din Evanghelii) , "izraelita" . Și asta de către toate curentele, inclusiv ortodox. Sinagogile mari si corale, au fost adesea numite temple in germana, engleza, italiana romana, atat cele reformate si conservative, cat si cele ortodoxe moderne. Numai in Ungaria se putea zice zsido templom sau pe scurt templom la orice sinagoga. Izraelita era folosit in mod deosebit cand evreii au dorit sa fie considerați de neam maghiar, german , francez , etc și numai "de religie izraelită". Astăzi denumirea a căzut în desuetudine, în urma experientei Holocaustului. Iar pentru cetatenii Israelului (care pot fi si arabi etc) se foloseste izraeli, israelisch, israelian. Ewan2 (discuție) 21 noiembrie 2013 06:05 (EET)Răspunde

Da, așa este. În maghiară, deși termenul zsidó era folosit de sute de ani (a intrat în maghiara din limbile slave), nu a avut conotațiile negative, pe care termenul din rusă sau poloneză, mai târziu, și cea din română îl primise. Eu știu că, termenul era, în general, utilizat pentru desemnarea poporului evreu, pe când pentru religia iudaică, se folosea termenul Mózes hit (=Credința lui Moise) iar pentru limbă se folosea „héber nyelv” (=limba ebraică); dar se utiliza în paralel și zsidó vallás (= religie evreiască), zsidó nyelv (=limba ebraică). Termenul izraelita,-ák (= izraelit,-iți), începe să fie utilizat, în paralel, cu începere din secolul al XX-lea, dar devine "oficial" numai după 1945. Până la schimbările politice din 1990, organul reprezentativ al evreimii din Ungaria era: Magyar Izraeliták Országos Képviselete (MIOK) (= Organizația Națională a Izraeliților Maghiari), înființat în 1950 sub presiunea regimului comunist. Din 1991, organul reprezentativ al evreimii din Ungaria este Magyarországi Zsidó Hitközségek Szövetsége ( =Uniunea Comunităților Religioase Evreiești din Ungaria), afiliat la World Jewish Congress și care e formată din toate comunitățile de rit neolog din Ungaria (aprox. 90% din evrei), în timp ce, curentul ortodox și cel status qou ante, au doua alte organizații în ale căror denumire folosesc termenul izraelita, în loc de zsidó : Magyarországi Autonóm Orthodox Izraelita Hitközség (= Comunitatea Religioasă Autonomă a Izraeliților Ortodocși din Ungaria), respectiv Egységes Magyarországi Izraelita Hitközséget (= Comunitatea Religioasă Izraelită Unitară din Ungaria). --Zsolt (discuție) 21 noiembrie 2013 16:31 (EET)Răspunde
Da. Ceea e interesant e ca ritul statu quo ante e astazi de fapt o fictiune, denumirea si bunurile lui fiind moștenite în anii acestia de către hasidimii Chabad (Lubavici),comunitate ortodoxa foarte activă si dinamica, care avea nevoie si ea de un statut oficial.Ewan2 (discuție) 21 noiembrie 2013 16:42 (EET)Răspunde
Nu știam. Deci să înțeleg că cei care acum își spun status quo ante, sunt de fapt hasidici după Lubavici, dar atunci de ce afirmă că sunt continuatorii curentului status quo ante? Din câte știam eu, hasidicii sunt mult mai tradiționaliști decât, moderații status quo ante... E vorba numai de oficializarea statutului organizatoric? --Zsolt (discuție) 21 noiembrie 2013 16:58 (EET)Răspunde
Exact, era un statut comunitar recunoscut deja de lege. Hasidimii Chabad bineînțeles sunt ortodocși până la ultraortodocși, însă cu o relativă deschidere,se adaptează mai bine decât alte curente hasidice la societatea din jur, și fac activitate misionară în rândurile evreilor laici. De fapt statu quo ante s-au redus de tot in anii 1930, cand majoritatea au optat pentru neologi sau pentru ortodocsi. Au mai ramas putine astfel de comunitati, dupa cate stiu, in jurul sinagogii Rumbach la Budapesta, etc Iar azi exista deci in Ungaria doar cu numele, si sunt de fapt hasidimii Chabad.Ewan2 (discuție) 21 noiembrie 2013 17:48 (EET)Răspunde


Moise Nicoară

[modificare sursă]

Ungaria nu este tot una cu Regatul Ungariei, iar Regatul Ungariei nu a fost parte din Sfântul Imperiu Roman. Cele bune, --Silenzio (discuție) 19 noiembrie 2013 02:46 (EET)Răspunde

Ce era Imperiul Habsburgic în care s-a născut Moise Nicoară? Nu se numea încă oficial Imperiul Austriac (așa cum trimite linkul de la Imperiul Habsburgic)- Era Sfântul Imperiu Roman și teritoriile anexate de el, inclusiv Regatul Ungariei. Împăratul Sfântului Imperiu Roman era de obicei rege al Ungariei. Ungaria "exista" ca entitate statală mai mult decât Italia sau Germania care erau fărămițate, sau ca Polonia după 1795, doar că nu era independentă. Frederic Chopin s-a născut în Polonia (Ducatul Varșoviei sau Polonia Congresului) în Imperiul Rus, chiar dacă Polonia nu era independentă. Cine s-a născut în anii aceia la Veneția, s-a născut în Imperiul habsburgic, dar se poate menționa ca era [italian, sau din Veneția sau Italia. La fel,Antonin Dvorak sau Bedrich Smetana s-au născut in Imperiul habsburgic, dar mai precis, în Moravia, respectiv Boemia, sau chiar Cehia. Imperiul habsburgic era foarte mare. Numai bine. Ewan2 (discuție) 19 noiembrie 2013 11:56 (EET)Răspunde
E discutabilă apartenența Ungariei la Imperiul Habsburgic. Imperiul, de fapt, Sfântul Imperiu Roman, era compusă dintr-o serie de regate, ducate, principate, etc. Țările componente, nu aveau diete de sine-stătătoare, Ungaria și Cehia aveau dietă (deci: legislativ) și orice hotărâre al împăratului, nu putea intra în vigoare decât după votarea ei de către dieta ungurescă sau cehească. Un exemplu: după pacea de la Karlowitz (1699) Marele Principat al Transilvaniei devine ținut ereditar al casei de Habsburg, deci parte componentă al imperiului, dar Ungaria rămâne în continuare regat cu propria sa dietă și înafara colegiului elector al Sfântului Imperiu. Reprezentanții casei de Habsburg erau regi ai Ungariei, respectiv ai Cehiei, datorită liniei dinastice, prin moștenire, după căsătoria lui Albert II. de Habsburg cu Elisabeta a Ungariei, singura descendentă a lui Sigismund de Luxemburg - care a fost ultimul împărat din Casa de Luxemburg. Nici cehii și nici ungurii nu participau la procesul de "alegere" și proclamare a noului împărat, ei doar îl proclamau rege al Cehiei (Boemiei), respectiv al Ungariei, ocazie la care regele trebuia să jure în public, în fata dietei, respectarea "constituției" regatelor (la unguri, până în 1830, era valabilă Bula de Aur al lui Andrei al II-lea din Casa de Árpád). Formal, Ungaria a fost înglobată în Imperiul Austriei numai între 1849 și 1867 ("Epoca Bach") --Zsolt (discuție) 19 noiembrie 2013 13:07 (EET)Răspunde
Si eu stiu că de fapt Ungaria ca regat și entitate teritoriala, cu granițe schimbatoare, a existat în trecut fără întrerupere, și in timpul dominației austriece , dar nu era independentă, pana la Dualism, si nici atunci nu chiar de tot. Cand cineva s-a nascut la Buda sau Pesta sau alt oraș de pe teritoriul actualului stat maghiar, în secolul XVII sau XVIII dupa părerea mea. liniștit se poate scrie, fără complexe, că s-a născut în Ungaria. S-ar putea zice ca era și în Imperiul habsburgic, dar asta e o informație mai putin utilă. Imperiul habsburgic cuprindea, pe vremuri, teritorii foarte numeroase, cu diverese grade de autonomie sau identitate etnică , linguistică și culturală, de la Spania (!! la un moment dat, împreună cu coloniile de peste ocean) sau Belgia și Milano sau Veneția sau Lvov. Controverse și întrebări se pot ivi mai mult cu privire la cine s-a născut în teritoriile care aparțin astăzi altor state, ca România, Serbia, sau poate uneori, Slovacia,EwanCpt.schoener (discuție) 19 noiembrie 2013 17:33 (EET) Un exemplu analog ar fi să se scrie că un scriitor sau revoluționar bulgar s-a născut la Sofia, Vidin, Plovdiv, Pleven etc în Imperiul Otoman, fără să se menționeze că de fapt era în Bulgaria, chiar și sub ocupație, tot Bulgaria.Ewan2 (discuție) 20 noiembrie 2013 01:03 (EET)Răspunde


Sărbători Fericite

[modificare sursă]

Cu ocazia sărbătorilor de Hanuka, îți doresc ție și celor dragi, multă fericire și sănătate!--Zsolt (discuție) 27 noiembrie 2013 15:45 (EET)Răspunde

Iti multumesc mult, la fel si tie si familiei, noroc si sanatate.IvanCpt.schoener (discuție) 27 noiembrie 2013 18:48 (EET)Răspunde

Material pentru clarificarea relației dintre ortodoxie, reformism și sionismul lui Herzl

[modificare sursă]

Te rog să vezi dacă poți să clarifici problemele ridicate aici, la subpagina 2. Merci--Zsolt (discuție) 29 noiembrie 2013 15:02 (EET)Răspunde

Felicitări pentru articolul Sciziunea iudaismului maghiar și mulțumesc pentru lămuririle exhaustive de la pagina de discuție a Sinagogii de pe strada Dohány; am să preiau în corpusul articolului, în formă condensată, anumite informații prezentate de tine. Când voi avea mai mult timp liber, am să scriu un articol despre „Triunghiul sinagogilor din Pesta” și câte unul pentru sinagogile de pe strada Rumbach și respectiv de pe strada Kazinczy. Toate cele bune, --Zsolt (discuție) 17 decembrie 2013 12:19 (EET)Răspunde
Merci, merci, pentru puțin. Articolul e o traducere aproape exactă a articolului pe care, în forma actuală, l-a redactat la începutul lunii la Wikipedia ebraică cineva cu un pseudonim apropiat de cuvântul Mahabharata. Despre sinagogile de pe strada Kazinczy și Rumbach eu am scris în Wikipedia ebraică. Jos pălăria pentru cele ce ai scris deja la aricolul despre sinagoga de pe strada Dohany. Ewan2 (discuție) 17 decembrie 2013 20:04 (EET)Răspunde
Merci. Eu nu sunt evreu și nici nu am prea multe cunoștințe despre istoria reală a evreilor, dar am mulți prieteni evrei (laici, de la care nu prea pot primi informații enciclopedice) și sunt fascinat de istoria poporului evreu, ca simplu spectator al acestei lumi!--Zsolt (discuție) 17 decembrie 2013 22:14 (EET)Răspunde
Si eu m-am interesat pe cat am putut de istorie, inclusiv istoria evreilor, nu intotdeauna foarte accesibile in timpul regimului comunist, dar trebuie de recunoscut ca in timpul regimului acela, curiozitatea oamenilor era uneori mult stimulata de cenzuri si izolare. Asa am devenit si eu curios după fenomenele istorice, atat in ce priveste evreii, cat si popoarele cu care au fost ei in contact, si de la care, bineinteles, ei au si invatat foarte multe, e adevarat, ca in schimbul unui pret care s a dovedit pana la urma ridicat. Istoria maghiarilor, cu obarsiile lor indepartate si limba lor curioasa pentru ceilalti europeni, si in acelas timp cu latina drept limba oficiala vreme de sute de ani etc etc si cea a românilor, ca popor de limba latina rupt de ceilalti latini,in mijlocul altor culturi lingvistice, aflati in conflict intre traditii orientale - bizantine si slave si ahtierea dupa apus,etc etc sunt si ele foarte interesante .Ewan2 (discuție) 18 decembrie 2013 04:30 (EET)Răspunde
Salut, Ivan. Te rog identifică corespondentul românesc al citatului: מַה טֹּבוּ אֹהָלֶיךָ יַעֲקֹב מִשְׁכְּנֹתֶיךָ יִשְׂרָאֵל (Ma tovu ohalecha Iakov, mișknotecha Iisrael)= în română?--Zsolt (discuție) 18 decembrie 2013 13:08 (EET)Răspunde
Salut,Zsolt. Sunt vorbele lui Bileam, midianitul (cunoscut in română și ca Balaam sau Valaam) care a primit misiunea de la regele Moabului să-i blesteme pe israeliti, și împotriva voinței sale, gura sa i-a binecuvântat. Pasajul a devenit o parte din ceremonialul religios de dimineață al evreilor - rugăciunea „Ma tovu” „Cât de frumoase sunt corturile tale, Iacob, lăcașurile tale, Israel!”

vezi traducerea lui A.S.Gold „Ordinea rugăciunilor”, cu modificări (fără vocativul „Iacobe”, „Israele”) în ebraică transcrisă „Ma tovu oholekha, Yaacov, mishkenotekha,Israel!” din a IV-a carte a Torei, cartea Numerii 24,5. (Bamidbar 24,5)19 decembrie 2013 00:35 (EET) Ewan2 (discuție) 19 decembrie 2013 00:36 (EET)Răspunde

Mulțumiri

[modificare sursă]

Vă mulțumesc pentru bunele urări pe care mi le-ați adresat cu ocazia Crăciunului și cu ocazia Anului Nou 2014. Doresc să vă adresez, la rândul meu, aceleași calde urări pentru întreaga dumneavoastră familie. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 24 decembrie 2013 22:04 (EET)Răspunde

De Sărbători

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru urări. Îți doresc și ție Sărbători Fericite și Anul Nou cu bine. -- Victor Blacus (discuție) 24 decembrie 2013 22:08 (EET)Răspunde

Sărbători fericite - Decembrie 2013

[modificare sursă]

Iți urez Crăciun fericit și un An nou bun, cu noroc bun și sănătate, Ewan2 (discuție) 24 decembrie 2013 21:59 (EET)Răspunde

Mulțumesc pentu urări. La rândul meu îți urez Crăciun fericit! și An Nou 2014 cu bucurii pentru dumneata și totți pe care îi iubești. Wars (discuție) 25 decembrie 2013 03:47 (EET)Răspunde
Și eu mulțumesc pentru urări și vă doresc sărbători fericite și un An Nou plin de bucurii. --Turbojet 25 decembrie 2013 09:28 (EET)Răspunde
Mulțumesc pentru urări! Aceleași gânduri bune și din partea mea! --Miehs (discuție) 26 decembrie 2013 12:50 (EET)Răspunde

Nationalitatea

[modificare sursă]

Salut. Spuneți-mi, unde în Wikipedia sau într/o enciclopedie, scrie sub fotografia cuiva formulări în genul maghiarul Sarkozi, sau slovacul Kadar,romul Grigoraș Dinicu, sau grecul Caragiale,românul Râmaru sau negrul Obama, sau spaniolul Petre Roman,sirianul sau arabul Steve Jobs, mama sau soție gruzină, româncă, blondă sau lesbiană? Ce legatură are cu faptul ca apartenența unui om la o naționalitate sau culoare sau preferința sexuală nu e ceva jignitor? Dar sublinierea în astfel de împrejurări, în mod ostentativ și repetat, și încă la persoane cu record negativ,de obicei urâte de majoritatea oamenilor, are evident un scop ce poate fi interpretat ca „didactic” și propagandistic și provocativ, de a sublinia că persoana respectiva nu e neoașe, e străină, aparține unui popor sau categorii despre care exista prejudecăți, chiar și daca afirmația apartenenței e corectă sau nu : „evreii Marx si Engels”, „mongolul Lenin”, „țiganca Ceausescu”, „evreica Lupescu" etc etc. Se vede ca dumneata ești tânar si nu ai trăit vremuri în care se scria așa în carti, și în unele documente, ca de pilda pe legitimațiile tatalui meu:Posesorul acestui document e medic evreu . XY de rasă evreiască etc. Evident o astfel de menționare nu poate avea doar un scop informativ, ci scopuri suplimentare. Mă miră că nu ați observat că numai la articolele despre câțiva șefi comuniști se fac de către unii wikipediști astfel de accentuări repetate și pretutindeni ale nationalității lor sau a rudelor lor. Dacă se accentuează acest lucru dinadins, și în mai multe locuri, inclusiv sub fotografie, inclusiv numele de la naștere, care nu era cel folosit de obicei pentru persoana respectivă, iar la alții nu, asta înseamnă că se crede ceva despre această apartenență, și evident este o utilizare jignitoare a informației.Numai bine,Ewan2 (discuție) 27 decembrie 2013 11:29 (EET)Răspunde

Cred ca exagerati. Am scris evreica din cauza ca spatiul din caseta de header este restrans si nu permite specificarea entinei sau nationalitatii prin propozitii pompoase care sa nu va afecteze principiile de autodiscriminare. Nu cred ca este ceva rau in a scrie evreu sau evreica, asa cum se spune peste tot roman sau romanca, polonez sau poloneza, etc. Cu comunistii vedeti ca in toate articolele se scrie politician comunist sau doar comunist sau lider comunist etc. Consider ca o cam exagerati cu chestia asta. Asa cum a existat holocaustul si cum voi evreii infierati pe cei care au omorat evrei, asa a existat si Gulagul rusesc, Comunismul romanesc, Comunismul coreean, etc. A nu spune lucrurilor pe nume inseamna ca dv doriti sa ascundeti sub pres faptul ca o gramada de evrei in romania au fost in conducerea statului roman si au comis atrocitati asupra poporului roman. In toate articolele se scrie comunist indiferent ca-i roman, evrei, rrom, german sau altceva. Sursele spun acelasi lucru roman, romanca, evreu, evreica, etc. Asybaris aport 27 decembrie 2013 11:49 (EET)Răspunde
La ce alta persoana scrie sub fotografie in Wikipedia nationalitea mamei sau sotiei? Numai la acesti sefi comunisti. Sigur ca e discriminare si ostentatie. E exact cum spun opozitionarii din SUA in perioada nostra kenyanul Obama sau accentueaza si repeta de numeroase ori numele complet Barak Hussein Obama, este naiv sa crezi ca e o intamplare. Nu e vorba de ascuns nimic, dar e clar ca faceti asa numai cu cativa sefi comunisti, si nu cu alte persoane. Asta e evident discriminare si tendinta. Nu cred ca v ar placea ca cineva strain sa vorbeasca de dvs ca romanul Asybaris doarme, romanul Asybaris a stranutat. Nimeni nu ascunde~ originea armeneasca a prof Gh Alexianu sau a lui Szalasi, nici originea sarbeasca a generalului Sztojai, nici pe cea polono-ucraineana-germana a lui Corneliu Zelinski,care avea mama germana si tatal de origine slava, originea evreiasca a lui Chisinevschi, originea bulgara a lui Borila, originea romaneasca a lui Nicolae Ceausescu sau Alexandru Draghici , originea nationala a unor calai, ucigasi, criminali seriali sau talhari, etc etc Poti sa scrii in articol, dar si sub fotografie pare bizar , ca si aum ai scrie Wanted. Va rog sa ma credeti ca in cartile care atata la ura din vremea dictaturilor asa se scria, in orice loc si sub orice poza. Nu e vorba de politically correct, nu are ce cauta nationalitatea in fiecare randulet si sub fiecare poza.Nu scrieti de loc peste tot roman si polonez. Ma mira de dvs ca nu ati sesizat ca sper,fara voie, faceti discriminare. Va rog sa ma credeti ca nu e onorabil de aduagat la fiecare pips originea, nationalitatea, culoarea parului, etc Se vede ca nimeni nu s-a legat vreodata de nationalitatea dvs, sunteti de invidiat . Suntem mandri de originea noastra, nu i asa, dar ea poate fi folosita si contra noastra de catre cine vrea sa o faca. Doar exista in lume multa ura si antipatie intre neamuri si categorii de oameni.Imi pare foarte rau ca nu intelegi argumentele pe care le am mentionat. Cpt.schoener Sunt tot eu Ewan2 dintr un alt loc(discuție) 27 decembrie 2013 13:39 (EET)Răspunde

In legatura cu denumirile asa numit neutre,conventionale, ce credeti, ca ma simt foarte bine in fata articolelor din enciclopedii ca de pilda Larousse sau altele, unde scrie Hitler , Goebbels- om politic german, lider... Kim Il Sung , Mao Tze Dun - lider, om politic etc in cel mai rau caz dictator etc etc ,inghitim asta, in ciuda sentimentelor dar asta e alta mancare de peste. Exista o limita la repetitia discriminatoare a originii natinale, sociale, rasiale, etc etc sub orice fotografie ,se poate scrie odata si basta. Altfel bate la ochi tendentiozitatea.Cpt.schoener (discuție) 27 decembrie 2013 13:57 (EET)Răspunde

Asybaris cred cu tarie ca tu n-ar trebui sa ai permisiunea sa faci modificari in wikipedia cat timp manifesti un antisemitism atat de primitiv. Afirmatia ca "o gramada de evrei in romania au fost in conducerea statului roman si au comis atrocitati asupra poporului roman" e o proba de antisemitism, in masura in care evreii din conducerea comunista au fost acolo alaturi de români, unguri, tigani si alte nationalitati. Printre victimele comunismului românesc au fost apoi si evrei, unii celebrii. Si daca e s-o luam cronologic, asa cum se cuvine, evreii au fost vreo 150 de ani victimele discriminarii sistematice ale tuturor regimurilor politice românesti (si ale celor din regiune), fapt care explica simplu atasamentul evreilor la o ideologie care promitea egalitate intre oameni (astfel explica istorii occidentali faptul asta din care tu faci o acuza). Intr-o enciclopedie decenta poti gasi informatia ca Marx se trage dintr-o familie de evrei (el insusi, ca si tatal lui, nemaifiind unul), insa in nici un caz n-ai sa gasesti afirmatii de genul "evreul Marx". La fel cu orice alt activist sau leader politic comunist de origine evreiasca. Pentru a cunoaste ca multi dintre ei au fost evrei sau din familii evreiesti, nu e necesar sa folosesti un limbaj de ura mult prea evident: intr-un titlu de fotografie e suficient sa mentionezi numele omului, iar originea religioasa sau etnica s-o mentionezi in sectiunea biografie. Remus Octavian Mocanu (discuție) 1 februarie 2014 21:51 (EET)Răspunde

Caseta

[modificare sursă]

În spiritul recomandărilor dvs ca să nu ascundem identitatea autorilor de atrocități de neam străin, am adaugat la informatiile pretioase pe care le ati notat - ați scris că Ana Pauker alias comunista Hanna Rrabinsohn e israeliană!! , vinieta cu drapelul sionist!!, că e de religie iudaică și comunistă în acelaș timp desigur profesoară de ebraică vreme de ani de zile!, - ati uitat că poate mai e și liber cugetatoare ca și Vasile Luca și mai avea și soț evreu și copii evrei și frați evrei, si pe deasupra dupa ea a urmat in functie un ministru evreu. Am devenit un bun elev al dumneavostră. La Vasile Luca ar mai trebui adaugat, in spiritul acesta, în afară de evreiasca lui soție, de asemenea tata, mama și copiii, și drapelul Ungariei, și lipsește nu știu de ce religia catolică sau reformată, pe lângă libera cugetare. Sigur ca nici una din afirmatiile respective nu poate fi, nu i asa?_, jignitoare pentru nimeni, ci doar demascare enciclopedică a adevăratei fețe a dușmanilor. E bine să ne ferim de nevestele evreice. Ewan2 (discuție) 27 decembrie 2013 19:16 (EET)Răspunde



שנה טובה!

[modificare sursă]

Calde mulțumiri pentru urările tale! La rându-mi, te rog să primești, din partea mea, cele mai sincere urări de bine pentru anul care tocmai a debutat! --Zsolt (discuție) 4 ianuarie 2014 17:36 (EET)Răspunde

Mersi, mersi, Zsolt, un weekend plăcut!

La Mulți Ani, ! שנה טובה Mă raliez urărilor lui Zoltan și-ți mulțumesc pentru urările pe care mi le-ai transmis.

Trebuie să-mi cer scuze pentru două lucruri:

  1. Am uitat să-ți comunic că nu voi putea participa la congresul despre malarie de la Ierusalim în urma ultimatumului primit de la copii, carora le-am promis mai demult că vom petrece sarbatorile împreună cu toată familia și
  2. Am întarziat cu răspunsul la caldele tale urări din același motiv, respectiv, am subzistat trei sapt. fara internet și Wp. și a fost o experiență reușită, deci, Mulți Ani fericiți și sper să ne putem cunoaște personal la o proximă ocazie. --Alex F. (discuție) 10 ianuarie 2014 15:29 (EET)Răspunde
Iti multumesc pentru urări și cuvintele calde, eu in general în timpul călătoriilor mă privez sau sunt privat de internet, și e ceva pozitiv.Ewan2 (discuție) 11 ianuarie 2014 20:41 (EET)Răspunde

Răspuns

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru mesaje. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 11 ianuarie 2014 20:58 (EET)Răspunde

Viata religioasa în sinagogă

[modificare sursă]

Încă odată: Un An Nou Fericit! Ție, Ivan, și întregii Tale familii de pretutindeni!


La obiect: te rog sa verifici și să transliterezi în româna textul ebraic din citatul: La intrarea în sinagogă, evreii credincioși rostesc un citat biblic, în mod surprinzător cuvintele unui profet străin, Bileam, cel care vroia să blesteme Israelul dar văzând buna rânduială a corturilor evreilor nu a putut decât să binecuvânteze Israelul prin cuvintele: מַה טֹּבוּ אֹהָלֶיךָ יַעֲקֹב מִשְׁכְּנֹתֶיךָ יִשְׂרָאֵל (Ma tovu ohalecha Iakov, misknotecha Iisrael)


Cu mulțumiri anticipate, --Zsolt (discuție) 11 ianuarie 2014 21:14 (EET)Răspunde

Este vorba de binecuvântarea din Numeri 24,5: "Ce frumoase sunt corturile tale, Iacob, locuințele tale, Israel!" --Mihai Andrei (discuție) 11 ianuarie 2014 21:20 (EET)Răspunde
Asta asa e. Lui Bileam Dumnezeu i-a pus în gură, contra voinței acestuia, cuvintele de bunecuvântare în locul blestemului pe care intenționa să-l profereze. Transliterarea ar fi: Ma tovu ohalekha, Yaakov, mishkenotekha, Israel! pentru a evita confuzia dintre ch german și ch englez, aș prefera în acest caz să notez ca francezii cu kh.Altă posibilitate ar fi fost un h cu un semn diacritic dedesubt Ewan2 (discuție) 11 ianuarie 2014 21:26 (EET)Răspunde
Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Ewan2. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Grigore Alexandrescu.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Bătrânul (discuție) 18 februarie 2014 17:37 (EET)Răspunde

Holocaustul.

[modificare sursă]

Te rog, stai un pic să termin traducerea. Păstrez modificările tale. Mersi. --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 13 martie 2014 20:56 (EET)Răspunde

Cu plăcere. Mă scuzati, nu am știut că sunteți în plin lucru, fiindcă nu era pusă vinieta "în lucru".Ewan2 (discuție) 16 martie 2014 19:07 (EET)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

Din suflet!--Alexander Tendler (discuție) 14 aprilie 2014 18:38 (EEST)Răspunde

Îți mulțumesc,la fel Ewan2 (discuție) 15 aprilie 2014 13:28 (EEST)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

cu ocazia Paștilor, sănătate și mulțumire sufletească, îți urează cu prietenieEwan2 (discuție) 20 aprilie 2014 03:46 (EEST)Răspunde

Dragă Ewan îți mulțumesc pentru urări și îți urez, la rândul meu, atât ție cât și tuturor celor pe care îi iubești, sănătate, fericire și împliniri. Wars (discuție) 20 aprilie 2014 09:40 (EEST)Răspunde

Re: Sărbători fericite

[modificare sursă]

Îți mulțumesc pentru urările de Paști. Sănătate și mulțumire sufletească îți doresc și ție. -- Victor Blacus (discuție) 20 aprilie 2014 11:16 (EEST)Răspunde

Și eu mulțumesc pentru urări. Îmi exprim speranța că și dv. vă petreceți sărbătorile într-un mod plăcut. --Turbojet 20 aprilie 2014 12:06 (EEST)Răspunde

De Pessah

[modificare sursă]

Salutări ! Nu sunt credincios, dar îți urez să te bucuri în Sod prin cele trupești și ale plăcerilor lumești, în Deraș prin cele artistice și ale frumuseții muzicale, cromatice sau literare, în Remez prin cele intelectuale și filozofice, sau spirituale dacă ești credincios, iar în Pesat prin cele care ne leagă și dezleagă pe toți cât suntem vii și morți, peste țări și mări și zări și dincolo de timp. Ionică Cepleanu --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 20 aprilie 2014 12:37 (EEST)Răspunde

Re:Sărbători fericite

[modificare sursă]

Multe mulțumiri pentru urări, pe care ți le retransmit înzecit, dacă nu de Pesah-ul ăsta, pe care s-ar părea că l-am cam fâstâcit, barem pentru Ziua Independenței care, cred eu, a avut pentru poporul ales (și nu numai!) un impact asemanator cu Pesah-ul. Cu prietenie, --Alex F. (discuție) 22 aprilie 2014 11:35 (EEST)Răspunde

Re:Sărbători fericite

[modificare sursă]

Cu întârziere, vă mulțumesc pentru alesele urări adresate, dorindu-vă fericire și sănătate dumneavoastră și tuturor celor dragi. Cu prietenie, Lucian GAVRILA (discuție) 28 aprilie 2014 20:21 (EEST)Răspunde

"Limba noastră cea frumoasă"

[modificare sursă]

Bună ziua. Relativ la discuțiile despre surse și reguli, creșterea continuă a Wikipediei în "Moldovenească" pare conformă destulor surse și reguli pentru a dăinui, și nu pare a fi (dacă am observat bine) doar posibilitatea de a citi "limba noastră cea frumoasă" în litere chirilice, ci o altă Wikipedie... Vedeți pe https://mo.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BF%D1%83%D0%B1%D0%BB%D0%B8%D0%BA%D0%B0_%D0%9C%D0%BE%D0%BB%D0%B4%D0%BE%D0%B2%D0%B0 și de exemplu https://meta.wikimedia.org/wiki/Proposals_for_closing_projects/Closure_of_Moldovan_Wikipedia Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 7 iunie 2014 13:57 (EEST)Răspunde

Salo Weisselberger și PNL

[modificare sursă]

Salut Ewan! Uitându-mă peste articolul Salo Weisselberger am observat că PNL-ul nu are articol în ivrit. Cred că ar fi interesant pentru cititori să poată accesa informațiile esențiale despre această formațiune politică. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 18 august 2014 15:44 (EEST)Răspunde

Salut, am luat la cunostinta, e adevarat, am sa incerc sa corectez acest deficit, Numai bine,Ewan2 (discuție) 18 august 2014 21:08 (EEST)Răspunde

Recreazione Wiki

[modificare sursă]

Utilizatorul iese în recreatie wiki pentru o săptămână undeva în nordul linistit...Ewan2 (discuție) 28 august 2014 01:34 (EEST)Răspunde

Shana Tova

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru mesaj. Vă urez din suflet, Shana Tova! --Alexander Tendler (discuție) 24 septembrie 2014 16:32 (EEST)Răspunde

Un An Nou fericit!

[modificare sursă]

Vă mulțumesc pentru urare, vă doresc și dvs. la fel! Sper că vom colabora cu succes, mai ales că și eu sunt preocupat de problema evreilor în general.

Multumesc pentru urari...

[modificare sursă]

...si-ti urez si eu un An nou de pace, fericire, sanatate si succese tie si familiei, Alex F. (discuție) 30 decembrie 2014 00:26 (EET)Răspunde

Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Ewan2. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Benedict M. Menkeș.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Bătrânul (discuție) 1 ianuarie 2015 08:47 (EET)Răspunde

Mulțumesc pentru urarile de Paște

[modificare sursă]

Dragă prietene, sunt înglodat într-o treabă care mă absoarbe total, cu soția comunic prin SMS-uri iar cu copiii, prin E-mail, acestea fiind spuse pentru a mă scuza că n-am prididit să te felicit de Sfintele Paști. O fac acuma retroactiv și - păcat că nu mă vezi - ciocnesc cu sticla, în cinstea ta, un pahar de pălíncă de casă, pentru Paștele care a trecut și pentru Ziua Independenții care urmează să vină, două evenimente comunicante care au dus minunatul tău popor, după cazne, suferințe, treceri peste mări - și nu întotdeauna pe uscat - la înființarea unui stat mic, cu inima mare și cu realizări uriașe. Te asigur că-ți spun toate astea din inimă și nu din țuică. Cu prietenie, Alex F. (discuție) 13 aprilie 2015 14:24 (EEST)Răspunde

Mersi frumos, Alex, în adevăr statul Israel reînnoit ajunge în curând la vârsta de 67 ani, nu cred să iasă la pensie (la noi 67 ani e vărsta pensionării). 67 ani pentru un stat e o vârstă de boboc. Ewan2 (discuție) 14 aprilie 2015 04:06 (EEST)Răspunde

Previzualizare

[modificare sursă]

Am observat la pagina Esdra Alhasid că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de previzualizare (lângă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Vă mulțumim! Pafsanias (discuție) 29 aprilie 2015 02:20 (EEST)Răspunde

Salut, E adevărat, aceasta mai ales fiindcă trec de la un articol (mai multe) la altul, și altfel, se pot șterge modificările. Puteti vedea ca e vorba acum de modificări în numeroase articole legate între ele în acelaș timp. În afară de asta am frici traumatice ale unor pierderi de text în trecut. Ewan2 (discuție) 29 aprilie 2015 02:40 (EEST)Răspunde
Bună ziua, Ewan2. Aveți mesaje noi la Discuție_Utilizator:Andrei_Stroe. Strainu (دسستي‎9 august 2015 01:17 (EEST)Răspunde
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

George Lusztig

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru crearea articolului. Era o lipsă serioasă. -- Victor Blacus (discuție) 25 decembrie 2015 23:36 (EET)Răspunde

Re:Un An nou fericit

[modificare sursă]

Multe mulțumiri pt. urari. Așișderea și ție & celor dragi, un an de pace și liniște, fara cuțitari și alți troglodiți beatificați honoris causa! Btw, te-am felicitat de Roș Hașana pe pag. de discuții a lui Evan simplu, fara "2" și s-ar parea că nu te-am nimerit dar, te rog să mă crezi, urarile au fost trimise din suflet, citite sau ne. Să aveți o iarnă ploioasă și o vară infloritoare! --Alex F. (discuție) 29 decembrie 2015 15:27 (EET)Răspunde

Mersi, mersi.Ewan2 (discuție) 29 decembrie 2015 19:06 (EET)Răspunde

Portretul lui Franz Xaver Kappus

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru atenționare. Am solicitat ștergerea erorii de care eu sunt cupabil! Toate cele bune, --Miehs (discuție) 7 ianuarie 2016 11:43 (EET) Numai bine.Ewan2 (discuție) 7 ianuarie 2016 11:47 (EET)Răspunde

Nume în infocasete

[modificare sursă]

Problema ridicată de dumneavoastră pe această temă s-a dezbătut și s-a concluzionat. E așa cum v-ați dorit. Cele bune, --Silenzio (discuție) 29 februarie 2016 00:54 (EET)Răspunde

Va mulțumesc, îmi pare bine. Înseamnă, înțeleg, că se poate schimba și la Arghezi, Bacovia și alții.Ewan2 (discuție) 29 februarie 2016 00:59 (EET)Răspunde
Da. --Silenzio (discuție) 29 februarie 2016 01:07 (EET)Răspunde

Întrebare

[modificare sursă]

De ce nu v-au plăcut diminutivele Vili și Sepi la MECIPT? Așa le spuneau colegii lor, apar în surse. --Turbojet 5 martie 2016 19:11 (EET)Răspunde

Salut, Turbojet. Mă scuzi, nu am știut exact care e în acest caz sursa lor. Ulterior am văzut ca așa a scris și colegul lor, prof Baltac. Eu am rezerve fața de aceste diminutive din pricina unui abuz de ele printre evreii din Timișoara, asta din cauza că mulți din cei ce au scris despre personalitățile din rândul lor, mai ales la saitul BJT al evreilor din Timișoara (cu care colaborez si eu in ultima vreme) dar probabil și în alte surse, le-au cunoscut personal ca Pisti, Jancsi, Riki, Sanyi, Miki, Cuci, Laci, (ar putea fi și Mitică și Puiu), ba chiar néni și bácsi, și eu cred că totuși trebuie păstrat o anumită distanță și ceva mai puțină familiaritate la scrierea numelor lor în enciclopedie. Nu e vorba numai de Kaufmann și Löwenfeld. ci aproape de toți evreii de seamă din zonă. M-am bucurat mult ca am descoperit articolul tau despre MECIPT, si l-am folosit pentru un articolaș despre Iosif Kaufman pe Wikipedia ebraică. Ewan2 (discuție) 5 martie 2016 19:43 (EET)Răspunde
Ok, de fapt doar atât am vrut să spun, că apărea în surse. :) --Turbojet 5 martie 2016 21:54 (EET)Răspunde

חג פסח כשר ושמח

[modificare sursă]

Ție, familiei și poporului ales! --Alex F. (discuție) 19 aprilie 2016 01:16 (EEST) Îți multumesc din suflet, îți doresc și ție mult noroc și sănatate, alături de cei dragi!Ewan2 (discuție) 19 aprilie 2016 12:07 (EEST)Răspunde

Mulțumiri

[modificare sursă]

Vă doresc toate cele bune! Mulțumesc pentru urări! --Alexander Tendler (discuție) 22 aprilie 2016 10:34 (EEST)Răspunde

מוזס שוורצפלד

[modificare sursă]

Bună ziua. Treceți, vă rog, pe lista de traduceri în limba română și he:מוזס שוורצפלד. --Haptokar (discuție) 18 iunie 2016 14:30 (EEST)Răspunde

Buna ziua. În regulă, am să țin minte.Ewan2 (discuție) 18 iunie 2016 14:34 (EEST)Răspunde

Mustafa Barzani

[modificare sursă]

Bună seara, Ewan. Te-am văzut lucrând la articol. Uitându-mă prin el, constat că ar fi decedat la 39 de ani, ceea ce nu se potrivește cu datele nașterii și decesului. -- Victor Blacus (discuție) 12 iulie 2016 22:52 (EEST)Răspunde

Salut,îți multumesc pentru observație. am să corectez de îndată.Ewan2 (discuție) 12 iulie 2016 23:08 (EEST)Răspunde

Vacanță

[modificare sursă]

Utilizatorul a ieșit pentru un concediu wiki la soare apune.Ewan2 (discuție) 6 august 2016 23:11 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Yehuda Amihay.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Yehuda Amihay.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. Strainu (دسستي‎31 august 2016 12:35 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Maximilian Drechsler .JPG

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Maximilian Drechsler .JPG. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim..

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Reuven Ramaty.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Reuven Ramaty.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. Strainu (دسستي‎31 august 2016 12:35 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Robert Johnson.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Robert Johnson.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. Strainu (دسستي‎31 august 2016 12:35 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Itzik Manger.png

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Itzik Manger.png. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. Strainu (دسستي‎31 august 2016 12:36 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Manfred Winkler IKGS .jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Manfred Winkler IKGS .jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. Strainu (دسستي‎31 august 2016 12:37 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Hiremy-Hirschl3.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Hiremy-Hirschl3.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. Strainu (دسستي‎31 august 2016 12:37 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Ernst Gotthilf.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Ernst Gotthilf.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. Strainu (دسستي‎31 august 2016 12:37 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Haim Bejerano.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Haim Bejerano.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. Strainu (دسستي‎31 august 2016 12:37 (EEST)Răspunde

{{Material sub drepturi de autor}}

[modificare sursă]

Pentru a permite identificarea rapidă (și automată) a elementelor principale ale justificării utilizării cinstite, este nevoie să introduceți acest format în imaginile cu probleme. Puteți începe modificând formatul {{informații}}, care conține o parte din date, iar la justificare adăugați textul introdus de dvs., dar vedeți că numele câmpurilor sunt diferite.

Aveți un exemplu de folosire la [2].--Strainu (دسستي‎1 septembrie 2016 01:21 (EEST)Răspunde

Salut, eu am completat de fiecare dată in trecut formatul Descriere fișier , care el este cel care apare la unealta de trimitere a fișierului pentru utilizarea cinstită. Daca apeși pe opțiunea utilizare cinstită apare formatul informații pe care l-am completat de indata cand am trimis imaginile Ewan2 (discuție) 1 septembrie 2016 01:52 (EEST)Răspunde

Vocabulary help

[modificare sursă]

Dear Mr Ewan2,

What would be the Romanian translation for this sentence:

Romanian Latin to Moldovan Cyrillic Transliterator

Is it:

Latină română în moldovenească chirilică Transliterație?


(The "Transliterator" refers to an online transliteration tool). --DaveZ123 (discuție) 12 octombrie 2016 00:12 (EEST)Răspunde

transliterație din scris românesc latin în scris chirilic. There is no need to add Moldovan, because what is called Moldovan Cyrillic script (scris chirilic moldovenesc) is Romanian in Cyrillic script. It was used in the past in the Moldavian Soviet Socialist Republic and now in the enclave called the Transnistrian Republic Ewan2 (discuție) 12 octombrie 2016 01:38 (EEST)Răspunde

Thank very much for your help! It is really appreciated. I included the word Moldovan because there is the Romanian Cyrillic alphabet and the Moldovan Cyrillic alphabet. Therefore wouldn't people think that it is a transliteration from Romanian latin to Romanian Cyrillic? --DaveZ123 (discuție) 12 octombrie 2016 02:00 (EEST)Răspunde

Welcome! What is called Romanian Cyrillic is the old Cyrillic alphabet used in for Romanian until the XIXth century. Moldavian Cyrillic is the alphabet used in Moldavian SSR for the Romanian, which was called there and then "Moldavian language" and it was an alphabet very similar to the nowadays Russian Cyrillic alphabetEwan2 (discuție) 12 octombrie 2016 02:05 (EEST)Răspunde

Ana Pauker

[modificare sursă]

Modificarea pe care am făcut-o s-a bazat pe o informație OFICIALĂ a ambasadei României în Israel: http://telaviv.mae.ro/node/221. Acolo se poate vedea că relațiile diplomatice între cele două țări chiar au fost întrerupte pentru că statul român nu încuraja emigrarea în Israel. Iar la acel moment ministru de externe era Ana Pauker. 188.27.104.120 (discuție) 25 decembrie 2016 09:25 (EET)Răspunde

Salut, bineinteles eu nu sunt avocatul lui Ana Pauker sau al partidului, in anii 1948-1951 partidul comunist a permis emigrarea in Israel a multor zeci de mii de evrei, a fost o emigratie foarte mare. Ana Pauker a fost in timpul acesta ministru de externe iar Teohari Georgescu ministru de interne. pana in anul 1952 cand au fost inlaturati, arestati si anchetati. Ei nu au hotarat sa dea drumul la evrei de capul lor, a fost desigur hotararea conducerii partdului, inclusiv a principalului sau conducator Gheroghiu Dej, si cu aprobarea Moscovei, a lui Stalin.ISraelul si Romania insa nu au rupt niciodata relatiile diplomatice spre deosebire de toate celelalte tari din Europa de est, nu in anii 1950 si nu in 1967. Chiar daca cum scrie in documentul pe care l ai vazut ca Israelul si-a retras la un moment dat ministrul de la Bucuresti, relatiile diplomatice au continuat, si la Bucuresti a ramas un insarcinat de afaceri si restul personalului legatiei.Ana Pauker ca ministru de externe a fost cea care a anuntat recunoasterea Israelului de catre Romania, in virtutea politicii sovietice in 1948. Exista marturia rabinului sef Moses Rosen in memoriile sale , care da cateva exemple in care Ana Pauker a ajutat in unele cazuri .Nu trebuie uitat ca tatal ei si fratele ei a emigrat in perioada aceea in Israel (fratele s-a intors apoi si a fost inchis). Moses Rosen nu ar fi spus vreun cuvant bun despre Ana Pauker daca nu ar fi avut motive.

ULterior i s-a reprosat ei si lui Georgescu ca au favorizat emigrarea, dar aceasta a afost desigur o parte din acuzatiile mincinoase folosite contra lor. Emigratia a fost intrerupta din hotararea partidului mai ales in perioada de dupa 1951 si pana in 1956-1958. Procesele sionistilor au fost mai ales in aceasta perioada. Ewan2Ewan2 (discuție) 25 decembrie 2016 15:37 (EET)Răspunde

Vă recomand să vă aruncați o privire și pe argumentele pe care le-am prezentat pe pagina de discuții la Accipiter_Q._Gentilis. 188.27.104.120 (discuție) 26 decembrie 2016 17:39 (EET)Răspunde
Emigrația din România a fost în timpul guvernarii lui Gheorghiu Dej împreună cu Pauker, Luca și Gerogescu. Înlăturarea lui Ana Pauker și a lui Teohari Gerogescu a coincis cu încetarea emigrarii, și asta nu era cu totul întâmplător. Schimbarea politicii era o bună ocazie pentru punerea lor la o parte. În acelaș timp nu Ana Pauker de capul ei a hotarat emigrarea ci în primul rând Gheorghiu Dej. Ulterior securitatea a folosit emigrarea evreilor în argumentele pentru înlăturarea lui Pauker si Georgescu. În anii 1948-1952,aproximativ timpul cât Ana Pauker (dar și Georgescu și Vasile Luca, care s-a exprimat în termeni antisemiți fățiși contra evreilor și a sioniștilor) au fost in conducere, alături de Dej, au emigrat 112651 evrei, cel mai mare val de emigratie de evrei români spre Israel. Așa considera partidul atunci că este în interesul Romaniei și al taberei comuniste. Aveau și aprobarea lui Stalin.

Datele vorbesc de la sine: 1948 -17,678 1949 -13,595, 1950 -47,041, 1951 -40,625 1952-3,712, 1953 -61 emigranți (vezi emigrația spre Israel pe situl Centrului de tehnologie pedagogica din Israel - după cartea lui Dvora Hacohen - Olim bis'ara - Haalia hagdola veklitata beIsrael - |Emigratia cea mare si integrarea ei in ISrael,Insitutul Itzhak Ben Tzvi, 1994 anexa A, pp.323-324 după datele statistice ale Secției de publicații și statistică a Agenției Evreiești, și după M. Sikron - Aliya leIsrael 1948-1953 tabela 32.Centrul Falk de cercetări economice din Israel și Oficiul Central de Statistică al ISraelului, 1957. Moses Rosen în memoriile sale menționează cazuri în care Ana Pauker a ajutat în rezolvarea unor probleme umanitare. În rest ea era antisionistă, comunistă internaționalistă convinsă, avea tot interesul să nu arate pe fața vreo solidaritate cu evreii, în timpul ei și dupa ea sioniștii au fost reprimați, emigranții au suferit multe dificultăți, din 1949 au fost interzise și fracțiunile sioniste socialiste, și apoi au urmat oprirea emigrației, procesele și închiderea sioniștilor, o mare parte din acestea din urma având loc după 1952. Toate au fost parte din politica decisă de Gheorghiu Dej și ceilalți membri influenți ai conducerii comuniste, cu știrea URSS.Ewan2 (discuție) 26 decembrie 2016 21:00 (EET)Răspunde

Este de salutat apariția unei surse care să confirme opinia că emigrația a existat (și chiar la valori ridicate) în perioada despre care vorbim. Totuși, dați-mi voie să mă îndoiesc că din această sursă rezultă de undeva ceea ce se afirmă în articol:
În anii 1948-1951 conducerea comunistă a României, cu acordul lui Stalin, a permis, în paralel cu reprimarea sioniștilor, o masivă emigrație de evrei în Israel. Când a fost înlăturată din conducere, una din acuzațiile ce i s-au adus lui Ana Pauker și lui Teohari Georgescu a fost că ei ar fi încurajat această emigrație. De fapt, politica emigrației fusese decizia întregii conduceri comuniste.
Aveți vreo sursă pe care o puteți menționa în articol și care să confirme acele afirmații? Că pentru asta discutăm aici.
N-am nimic nici cu Ana Pauker, nici cu dvs. Este vorba doar de calitatea articolului. 188.27.104.120 (discuție) 26 decembrie 2016 21:35 (EET)Răspunde
Dumneavoastra ati sustinut că emigrația a fost oprită în timpul Anei Pauker și că nu era așa de mare, după aceea ați susținut că relațiile diplomatice au fost rupte în timpul ei și ele nu au fost rupte. Acum vă referiți la alte propoziții. Păi dacă găsim o sursă o punem. Și dvs sunteți invitat să găsiți surse, despre cine a hotărât emigrația evreilor și cine a oprit-o, cine conducea România, să citiți acuzațiile aduse "grupului antipartinic" Pauker-Georgescu-Luca și fiecărui membru al lui în parte, etc, așa cum ați găsit articolul din situl ambasadei, pe care l-ați interpretat în parte greșit.Ewan2 (discuție) 26 decembrie 2016 23:59 (EET)Răspunde

Apropo, sursa aia e interesantă. Uitându-mă și la emigrația din alte zone am rămas cu impresia că prin 1952 ea s-a epuizat în mod natural, adică cine a vrut să emigreze, până atunci a emigrat. Dacă nu e așa, care ar fi cauzele pentru care s-a diminuat după 1952 emigrația din zonele necomuniste? --Turbojet 27 decembrie 2016 00:05 (EET)Răspunde

La momentul acela afirmația mea era susținută de sursa pe care am prezentat-o. Dumneavoastră ați prezentat într-un final o altă sursă care intră în contradicție cu sursa menționată de mine. În opinia mea, acest lucru încă nu e clar și trebuie căutate și alte surse. Cred că cinstit ar fi ca acest text să fie menționat cu [necesită citare] până la clarificarea situației.
Textul a fost repus într-o formă modificată și completată cu o nouă ipoteză: acuzațiile aduse Anei Pauker și lui Teohari Georgescu, dar tot fără sursă. Adică, aceeași Mărie cu altă pălărie. Sau praf în ochi. Mie mi s-a anulat modificarea din cauza lipsei surselor, iar dacă cer surse care să susțină afirmațiile din articol o dăm în bălării. E corect? În mod normal, cel care trebuie să prezinte surse este cel care adaugă informația în text sau care susține afirmația din articol. 188.27.104.120 (discuție) 27 decembrie 2016 00:43 (EET)Răspunde
Emigrația a depins mult de deciziile autorităților în diverse țări și de schimbările politice în acele țări. În România au mai rămas mulți evrei, în anul 1956 dacă nu mă înșel recensământul menționa 146 000 evrei. Emigratia din România s-a suspendat de către autorități între 1952-1956 și au urmat apoi noi valuri de emigrare mai ales în 1958-1964 dar și in continuare. Între 1948-1952 din Bulgaria, Irak și Iemen au emigrat marea majoritate a evreilor. Din Europa de vest,erau in mare parte niște valuri de supraviețuitori ai Holocaustului aflați în tabare de refugiați, din Africa de nord - Maroc și Tripolitania încă nu venisera valurile cele mai mari care au pornit mai târziu la jumătatea anilor 1950 , mai ales după reducerea controlului francez și independenta Marocului și a Libiei, din Egipt a mai fost un ultim val dupa revoluție și Criza Suezului 1956 etc etc, din Georgia și Lituania sovietice a început marea emigrație în 1969-1970, din restul URSS o primă mare emigrație în anii 1970 si cea mai mare abia in timpul lui Gorbaciov.Ewan2 (discuție) 27 decembrie 2016 01:35 (EET)Răspunde

Sunt de acord ca e nevoie de surse serioase. Dar uite că și surse serioase pot fi interpretate greșit așa cum a crezut utilizatorul 188.27.104.120 că ceea ce scrie acolo e ruperea relațiilor diplomatice. Erau de fapt tensiuni diplomatice, serioase, dar trecătoare, în vreme de negocieri asupra emigrației. Semnul [necesită citare] poate fi pus în neștire în acest articol, până ce cineva îl va transforma în articol bun sau foarte bun. Acuzațiile de "legatura cu sioniștii" față de Pauker și Georgescu sunt menționate în cărțile care treateză perioada - scrise de R. Levi (in care rolul Anei Pauker în emigrări este remarcat ca fiind mai insemnat),I. Calafeteanu (care de asemenea credea că rolul ei în emigrari era mai important), Teșu Solomovici, (care subliniază opiniile contrarii în legătură cu rolul ei în emigrare) memoriile lui Moses Rosen, (care menționează unele aspecte pozitive). România a fost vizitată în 1948 de conducătorii Partidului COmunist din Israel care ,încurajați de URSS, au chemat pe evreii din România să emigreze în ISrael. Israelul era în acele luni privit de Stalin ca potențial antiimperialist față de Liga arabă pro-anglo-americană. Comuniștii din Israel au sperat într-o întărire a partidului lor cu simpatizanți veniti din estul Europei. În scurt timp Stalin s-a dezămagit de orientarea capitalistă și provestică a Israelului și a început campania antievreiască și antisionistă în URSS și în lagarul de est. Totuși emigrația din România și Polonia a mai continuat câțiva ani. Din URSS era interzisă.Ewan2 (discuție) 27 decembrie 2016 01:19 (EET)Răspunde

Stenogramele ședințelor Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, vol. I, 1948, Arhivele Naționale ale României, București, 2002,
Proces-verbal nr. 16 al ședinței Biroului Politic din 26 octombrie 1948:
Tov. Ana:Este de acord să se păstreze Comitetul Democratic Evreiesc dar curățat de elementele sioniste. p. 329
Tov. M. Constantinescu: În problema emigrării arată că poziția noastră este că suntem categoric împotriva emigrării, deși nu suntem contra dreptului la emigrare. p. 330
Tov. Gheorghiu: Suntem categoric împotriva emigrării; este un drept dar pe care noi nu-l susținem, mai ales că peste graniță este o organizație care se ocupă de ușurarea emigrărilor, fără să țină seama de acest drept și ajută unor elemente dușmănoase, neevrei, ca să emigreze. p. 331.
Poate ajută sursa asta. 188.27.104.120 (discuție) 27 decembrie 2016 01:49 (EET)Răspunde
Da, acesta e unul din documente, in timpul asta ei au negociat cu Israelul, negocierile au cunoscut momente de încordare, șantaje, etc, au urmat apoi hotărâri noi în legatură cu emigrația. Radu Ioanid a scris o carte despre plățile efectuate de Israel și organizațiile evreiesti în schimbul permiterii emigrației și pe cap de emigrant. Așa cum am spus la începutul sau mijlocul lui 1948 au venit în România Eliyahu Gozhanski și Shmuel Mikunis, șefii Partidului COmunist din Israel si cu stirea URSS si a PMR, au tinut mitinguri in vremea Razboiului de independenta a Israelului, in care au chemat la emigrație în Israel. Gheorghiu Dej a decis în favoarea emigrației, se pare mai mult decât Pauker - sunt , am înțeles, și alte stenograme în legăturî cu dialogurile dintre membrii biroului politic în aceasta problemă și hotărâri oficiale asupra permiterii emigrației. În acelaș timp au avut grija să reprime tot mai mult pe cei care au activat in organziațiile sioniste. Ewan2 (discuție) 27 decembrie 2016 02:01 (EET)Răspunde
Am acces la toate stenogramele din acea perioadă. Procesul-verbal menționat este primul document care face referire la acest subiect. Mai este ceva în PV nr. 17, dar subțire. Cel puțin în astea, Dej era categoric împotriva emigrării. Impresia mea (până la acest moment) a fost că cei care au emigrat în Israel au făcut-o cu ajutorul unor organizații sioniste peste capul conducerii statului și a partidului de atunci.
Despre Eliyahu Gozhanski nu am găsit ceva relevant care să susțină ceea ce spui. În schimb, despre Shmuel Mikunis se scrieîn anul 1948 a fost trimis în Europa de Est, pentru a asigura sprijinul în lupta Israelului pentru independență, iar aici pentru a obține arme necesare în războiul arabo-israelian. Deci, deocamdată nimic despre ceva legat de emigrație. Dacă au avut loc mitinguri în favoarea emigrației ar trebui să se găsească ceva informații în presa vremii. Mai caut. O să văd în următoarele volume cum mai stau lucrurile. 188.27.104.120 (discuție) 27 decembrie 2016 09:19 (EET)Răspunde
Eu am citit in presa vremii ex în „Luptătorul bănățean” care era organul partidului la Timisoara, la o bibliotecă publică în Romania. Tatăl meu a participat la mitingul organizat cu ocazia venirii lui Shmuel Mikunis la Timisoara. Mikunis a vorbit în idiș și cuvintele lui au fost traduse. Dar firește, nu e tot ce s-a vorbit la aceste mitinguri era publicat în presă.De exemplu invitațiile la emigrație, s-a scris mai ales despre "solidaritatea cu Israelul" în "lupta contra imperialismului". Bineînțeles nu se publica nici un cuvânt despre procurarea de arme. (Apropos aceasta s-a facut de catre URSS prin intermediul Cehoslovaciei, iar conducatorii comuniști israelieni nu cred ca au avut vreun rol în asta, negocierile s-au facut intre conducerea evreasca din Palestina ,ulterior israeliana, și guvernul cehoslovac) În anii 1948 -1952 emigrația nu putea fi organizată peste capul autoritatilor. În schimb Stalin și regimurile comuniste au văzut sioniști și spioni și agenti ai imperialismului pretutindeni. Din 1948 în întregul lagăr comunist a început campania contra sionismului care a servit drept pretext la arestări în masă, procese antisemite, înlocuirea și executia unor conducători comuniști evrei (Slansky etc in Cehia) , prigonierea lieteraturii si culturii in limba idiș (ebraica era prigonită și interzisă de mult), asasinarea actorului Solomon Mihoels în Rusia, procesele medicilor evrei, execuția scriitorilor evrei de limba idiș in URSS. Și în Romania a început dupa model sovietic prigoana contra sioniștilor,la care au luat parte și conducătorii comuniști evrei (Pauker, Chisinevski, Leonte Rautu etc) și Comitetul Democratic Evreiesc (care pe urma a fost si el desfiintat) dar nu a luat un caracter antisemit generalizat ca in URSS. Organizațiile sioniste și birourile Fondului National Evreiesc etc care s-au ocupat cu emigrația au fost închise .În anii în care ele erau permise inca in 1948-1949 emigrația era încă relativ mai mică. Emigrația cea mare a fost cum puteți vedea mai ales în 1950-51 când nimeni nu putea acționa liber, emigrația a fost organizată prin negocieri între regimul comunist condus de Dej și Israel. Sioniștii din Romania au fost arestați și începând din 1951 judecați și închiși, principalele lor procese au început în 1952 sau 1953. Dej, Luca, Pauker,[ etc toți erau cu totul contra emigrarii, dar....partidul a precizat ca nu neagă dreptul la emigrare al evreilor (nu negăm dreptul,,, cum ați citat mai sus).Și a organizat emigrarea în negocieri cu Israelul,. inclusiv asupra prețului emigranților. Dar despre aceste lucruri puteți citi în cartea lui Radu Ioanid " Securitatea și vânzarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România și Israel" Puteți vedea și ce bibliografie a folosit. Uniunea Sovietică a continuat propaganda antisionistă și după Stalin și după denunțarea crimelor sale în masă. În 1953-1954 și din 1967 a rupt cu totul relațiile diplomatice cu Israelul. Ea a continuat politica aceasta până în perioada lui Gorbaciov. Asta nu a împiedicat conducerea sovietică, sub Brejnev, să aprobe emigrarea a peste 100 000 de evrei în anii 1970 în schimbul unor avantaje economice din SUA și pentru a avertiza pe arabi că URSS poate, dacă vrea, să întăreasca Israelul prin permiterea emigrației Ewan2 (discuție) 27 decembrie 2016 15:57 (EET)Răspunde
Cred că ne depărtăm de subiect. Nu contest cele citite în Luptătorul bănățean sau organizarea mitingului de care spuneți. Dar, din ce am citit în aceste stenograme, am tras concluzia că emigrația a fost scăpată de sub control, ca să zic așa. Încercând să mă limitez doar la Ana Pauker nu pot să spun că am urmărit în detaliu aspectele care țin de mișcarea sionistă din țara noastră. Dar, garantat, vă pot spune că nu rezultă din niciun volum de stenograme că s-ar fi negociat între regimul comunist al lui Dej și Israel. Nimic, absolut nimic. În schimb, se poate observa că atât Dej, cât și Ana Pauker (ca să mă limitez doar la ei, deși nu erau singurii) erau contra emigrării de o manieră categorică.
Aveți cartea lui Radu Ioanid " Securitatea și vânzarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România și Israel"? Dacă da, puteți cita din ea ca să completăm articolul? Spun asta pentru că, uitându-mă aici se face referire la procesul de vânzare a evreilor în perioada 1959-1989. Adică, după îndepărtarea ei de la putere.
Revenind la Ana Pauker, am găsit două surse relevante despre momentul când Dej s-a debarasat de tripleta Ana Pauker, Teohari Georgescu și Vasile Luca. Una foarte succintă, alta, Stenogramele ședințelor Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, vol. IV, partea a II-a, 1952, Arhivele Naționale ale României, București, 2007, foarte detaliată. În ultima, cu regret vă spun, nu este absolut nicio acuzație adusă Anei Pauker de către Dej sau ceilalți membrii marcanți de atunci cu privire la încurajarea emigrației (ședința respectivă a fost în 27 mai 1952). Și, dacă ar fi fost așa, acuza asta era mult mai puternică și de mai mare efect decât aceea că a dat dovadă, printre multe altele, de atitudine împăciuitoristă (cred că vă dați seama cât de penibilă a fost această acuzație).
Din toate volumele de stenograme pe care le-am răsfoit nu rezultă decât faptul că atât Ana Pauker, cât și Dej erau categorici în privința interzicerii emigrării. Și asta pe toată perioada cât a ocupat funcția de ministru de externe.
Cred că mai degrabă Ana Pauker a avut influențe notabile în alte direcții, iar asta cu permiterea/stimularea emigrației e mai mult o legendă. Chiar și relația ei de partid cu Stalin mi se pare că a fost supralicitată. Dar ăsta e un alt subiect. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.104.120 (discuție • contribuții).
Nu am cartea lui Radu Ioanid, in schimb exista un articol despre emigratia evreilor din Romania in Wikipedia ebraica, al lui Arie Inbar, pe baza caruia as putea sa redactez un articol in curand. Emigratia dintr- tara, chiar democratica, dar cu atat mai mult dintr un regim totalitar, si care mai si opune emigratiei, trecerea frontierei ujnei tari, de destul demulta vreme , nu se poate face fara aprobarea autoritatilor din tara respectiva. Nimeni nu a iesit din Romania pentru emigrare sau turism fara aprobarea autoritatilor, cu putine exceptii De aceea discutia ca cine a permis emigrarea este de prisos. Nu era vorba de Uniunea Europeana cu spatiul SChengen, chair si acolo mai sunt controale de pasapoarte in aeroporturi. Emigratia evreilor din Romania comunista a fost rezultatul negocierilor dintre guvernele Romaniei si Israelului.(Inainte sub regimul antonescian si mai apoi au fost negocieri intre organizatiile evreiesti sioniste si autoritatile Romaniei, si acolo s-a realizat si o emigratie în taină de mii si mii de evrei contrarie vointei Marii Britanii, care oprise intrarea in Palestina. Dupa proclamarea Statuilui Israel si consolidarea regimului comunist in Romania a fost o emigratie oficială decisa de cele doua parti, cu obstacole si blocari in unii ani din partea conducerii comuniste romane) Atitudinea unuia sau altuia din conducatorii partidului era poate chestiuni de nuante. In sursele pe care le-am indicat si stimulat fiind de dvs,le-am adaugat in articol, ca si in anchetele grupului asa zis Pauker - Luca -Georgescu (care bineinteles era un grup fictiv, inventie a partidului) se vede ca Ana Pauker a fost invinuita de legaturi cu sionistii,.Si sigur ca avut, in calitate de ministru de externe, a primit in audienta pe ministrul plenipotentiar al Israelului, si alti diplomati israelieni, inclusiv in secret, dintre aceia care au negociat emigrarea, ca de exemplu Moshe Agami. Totul s a facut cu stirea securitatii si a Partidului. Despre relatiile cu Stalin, stim din relatarile participantilor la discutiile lui Dej cu Stalin ca acesta a intrebat dece nu a eliminat-o inca, sau asa ceva,, la care Miron Constantinescu (martorul la discutie) i-a spus lui Stalin ca Dej e sentimental. Si se vede ca Dej a avut intr adevar anumite sentimente pentru Ana Pauker, probabil si pentru Georgescu, fiindca a hotarat sa nu-i lichideze fizic, ba chiar i-a eliberat mai mult sau mai putin repede din arest , respectiv inchisoare, ceea ce nu a facut cu Patrascanu, pe care l-a impuscat si nici cu Vasile Luca pe care l-a aruncat in inchisoare pe multi ani si in conditii foarte grele, doar ca nu l-a impuscat. Eu deocamdata nu mai am nimic de adaugat. Nu totul se afla in stenogramele Biroului politic, multe informatii erau si mai secrete ,aflate in dosare ale securitatii, MAI, MAE etc etc etc sunt , am inteles, mentionate in cartea lui Ioanid. Informatiile in legatura cu negocierea emigratiei si sursele lor le puteti gasi in cartea lui Ioanid. Aveti dreptate ca sunt multe legende, si povesti, si ca nu Ana Pauker a decis permiterea emigratiei si nici oprirea ei. Inlaturarea ei a coincis cu intensificarea campaniei antisioniste si in URSS antisemite, si Dej putea arata lui Stalin ca si el face ceva in acest sens. Partidul a avut o conducere colectiva, avea si intructiuni si presiuni din partea URSS, dar avea si o anumita libertate de miscare ]n limitele permise de URSS care detinea in Romania trupe si a fost aceea care a instalat regimul comunist si i-a asigurat acoperirea militara.Ewan2 (discuție) 28 decembrie 2016 14:53 (EET)Răspunde
În articol sunt cel puțin 3 afirmații discutabile atâta timp cât lipsesc sursele care să le susțină:
1. În anii 1948-1951 conducerea comunistă a României, cu acordul lui Stalin, a permis, în paralel cu reprimarea sioniștilor, o masivă emigrație de evrei în Israel. Din fraza asta, nu se confirmă faptul că a fost permisă emigrația (masivă) de către conducerea comunistă a României. Iar dacă o astfel de afirmație ar exista în cartea lui Radu Ioanid, ar trebui să o menționați pentru că dvs ați introdus prima dată în text această afirmație și ați amplificat-o ulterior. Să fie o mențiune corespunzătoare, adică inclusiv pagina. Că vorbe...
2. Când a fost înlăturată din conducere, una din acuzațiile ce i s-au adus lui Ana Pauker și lui Teohari Georgescu a fost că ei ar fi încurajat această emigrație. Nu se confirmă absolut deloc din ce am studiat și menționat anterior eu. Dar dacă este cineva care poate dovedi cu surse... s-o facă. Altfel, este o altă afirmație în vânt.
3. De fapt, politica emigrației fusese decizia întregii conduceri comuniste. De fapt, așa cum am dovedit mai sus cu surse, conducerea era categoric împotriva emigrației. Aduceți dvs surse care să confirme acest lucru. Evident, care să confirme că
(1) Ana Pauker a susținut această emigrație
(2) în perioada cât a fost ministru de externe.
Că pentru ce a fost în deceniul următor e altă treabă.
Cred că sunteți de acord că un articol serios se face cu surse documentare, nu cu legende. În 9 ani era timp suficient de adus surse în sprijinul afirmațiilor făcute. 188.27.104.120 (discuție) 28 decembrie 2016 21:09 (EET)Răspunde
1.Domnule 188.27.104.120 intre 1948-1952 in timpul cat Romania a fost condusa de Gh Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Teohari Georgescu si altii, cu spirijinul si sub ocupatia sovietica, au emigrat din Romania in Israel peste 100 000 evrei. Dumneavoastra sustineti ca ei au plecat fara aprobarea Partidului si guvernului. Explicati mi va rog acest miracol. Cine a permis emigratia evreilor in ISrael? Moise? Dumnezeu? a fost un pod aerian american?

2.In cartile pe care vi le am citat in articol - ex .ale lui Dennis Deletant, se scrie ca Ana Pauker a fost acuzata intre altele pentru legaturi cu sionistii. Cu ce se ocupa sionistii? cu emigratia in ISrael. Deci, a fost acuzata in legatura cu emigratia evreilor in ISrael., Nu vad ce probleme gasiti in asta. 3. Rabinul Moses Rosen in memoriile sale aminteste atitudinea pozitiva a lui Ana Pauker in cateva cazuri umanitare legate de emigrarea evreilor, Eu nu trebuie sa dovedesc ca conducerea Romaniei a aprobat emigratia, fiindca emigratia a avut loc in masa. Partidul s-a opus ideei emigratiei dar a permis-o. Altfel cum credeti ca a avut emigratia ? prin pod aerian american? Obiectiunile dvs sunt uimitoare. Car despre rolul Anei Pauker in favoarea emigratiei, el , se pare, a fost exagerat in biografia ei scrisa de R. Levy, eu nu cred ca a avut un rol decisiv. Dar cum v-am spus citit cartea lui Radu Ioanid si veti gasi raspunsuri pentru detaliile acordurilor dintre Israel si Romania in legatura cu emigratia. Eu inchei cu aceasta acest dialog al surzilor.Ewan2 (discuție) 28 decembrie 2016 23:27 (EET) La momentul potrivit cineva , poate si eu, va adauga si numarul paginii care lipseste un unele propozitii. La citatele din Deletant si Fermo am scris si numarul paginii. Stenogramele pe care le ati citit trebuie citite cu bagare de seama si discernamant, sunt in ele afirmatii polemice care exprima poate pareri, intr un mod demagogic, sau in semn de repros, ca de exemplu ca emigratia a scapat din control. Cum putea sa scape de sub control? Partidul organele sale de securitate si graniceri controlau viata particulara a cetatenilor, granitele tarii, eliberarea de pasapoarte, respingerea cererilor de emigrare, absolut totul. Dovada ca partidul a permis emigratia a fost in primul rand insasi eliberarea de pasapoarte de emigrare. Daca in foruri inchise si in documente secrete sau mai putin secrete se afla amanunte asupra motivelor pentru permiterea emigratiei, modului in care ea s-a desfasurat, avantajele si dezavantajele ei ,cu atat mai bine. Dar un lucru sa fie inteles; (dvs probabil v-at nascut intr-o societate libera si nu aveti experienta regimului comunist):e un lucru imposibil intr un regim totalitar ca cel din Romania anilor 1948-1952 ca acela sa scape emigratia de sub control, sa nu stie cui si in ce conditii se elibereaza pasapoartele,ca pleaca vapoare si avioane cu emigranti etc etc Daca tineti la calitatea articolului cautati si dvs sursele serioase necesare ca sa ajutati la imbunatatirea lui. Si daca vreti sa puneti pe baza unor motive rationale si justificate indicatia "necesita citare" puneti-o.Ewan2 (discuție) 28 decembrie 2016 23:43 (EET) Ewan2 (discuție) 28 decembrie 2016 23:31 (EET)Răspunde

Domnule, eu v-am cerut să puneți surse în forma cerută de Wikipedia pentru fiecare caz concret menționat. Și v-am cerut dvs, pentru că dvs ați pus acele afirmații cu 9 ani în urmă. Constat că mă puneți pe mine în mod repetat să caut în cartea lui Ioanid dovezi în sprijinul afirmațiilor făcute de dvs. Nu vi se pare aiurea? În mod normal, puneam [necesită citare], dar dacă timp de 9 ani nu s-au găsit surse, am eliminat textul criticat care era în contradicție cu sursa pe care o găsisem eu atunci. Dvs ați repus textul fără să aduceți în text nicio dovadă.
În articol nu am observat nici referirea la numărul de 100.000 evrei emigrați în Israel, nici la legătura cu Ana Pauker, nici la perioada în care a fost ministru de externe și nici sursă care să confirme toate aceste aspecte. Este strict o opinie care poate se găsește în alte articole, dar nu în acesta. Dacă știți că așa a fost nu așteptați să caut și să pun eu sursa, ci puneți-o dvs, că dvs afirmați așa ceva. Și abia după aceea vedem dacă a fost un miracol sau ceva de acest gen.
Dennis Deletant p.424-426. Ce legătură e asta? Despre ce este vorba? Un articol? O carte? E o legătură incompletă. În plus, mi se pare total aiurea să susțineți că afirmațiile lui Deletant, de exemplu, ar fi mai credibile decât stenogramele citate de mine. Păi, stenogramele alea redau aproape fidel discuțiile care au avut loc atunci. Puteți afirma altceva (și cu asta sunt de acord), că acuzațiile care au fost aduse celor trei nu au fost reale, ci doar pretexte pentru a fi decăzuți din funcții. Și, dacă dvs luați de bune acuzațiile care au fost aduse atunci, înseamnă că nu știți cum lucra partidul când vroia să scape de cineva. Indivizii ăia erau unși cu toate alifiile.
Să presupunem că a avut legături cu sioniștii. Dvs puneți egal între a avea legături cu aceștia și a încuraja emigrarea masivă în Israel? Ce, dacă Filderman a avut legături cu Antonescu, înseamnă că a încurajat deportarea evreilor? E aiurea.
V-am spus anterior că, uitându-mă aici am văzut că se face referire la procesul de vânzare a evreilor în perioada 1959-1989. Adică, după îndepărtarea ei de la putere. Să înțeleg că una scrie în prezentare și alta scrie în carte? De fapt, dvs ați citit această carte?
În ce sursă menționată în articol se face referire la memoriile lui Moses Rosen? Și câteva cazuri se traduce prin emigrare masivă?
Vă rog să comparați aceste fragmente din articol:
„ea a fost ostilă sionismului și autodeterminării evreilor”
„În anii 1948-1951 conducerea comunistă a României, cu acordul lui Stalin, a permis, în paralel cu reprimarea sioniștilor, o masivă emigrație de evrei în Israel.”
„Ben Gurion, in vremea negocierilor cu autoritățile comuniste române, a acuzat-o în public în 1948 că pune piedici emigrației”
Prima e confirmată de stenogramele la care am făcut eu referire. Celelalte două nu sunt susținute de surse. Nu vi se pare că afirmațiile 1 și 3 sunt în contradicție cu afirmația 2? 188.27.104.120 (discuție) 29 decembrie 2016 02:08 (EET)Răspunde
Nu v-ati uitat la bibliografie, acolo se afla datele cartii lui Deletant. De asemenea puteti vedea pomenita cartea lui Robert Levy despre viata lui Ana Pauker. Nu este nici o contradictie intre faptul ca Partidul Comunist condamna capitalismul si in acelas timp are afaceri cu capitalistii, Partidul Comunist condamna burghezia si numeste un burghez in functia de presedinte al Marii Adunari Nationale, pe alti burghezi ii arunca in puscarie, altora le da voie sa plece, condamna pe sionisti si emigrarea, si in acelas timp permite emigrarea in limitele pe care le vrea. Asta se numeste politica, propaganda, diplomatie, negocieri, urâte, frumoase, astea sunt. Da, Partidul COmunist care condamna sionismul si emigratia, care face totul ca numeni sa nu poata fugi in strainatate, decide cand vrea cine poate pleca si cine nu. In 1948-1953 a consimtit sa dea drumul la emigratie , in 1953-1956 a oprit-o,.conform cu ce a crezut ca sunt interesele sale. Emigratia a fost insotita de represiunea sionistilor din Romania si negocieri cu Israelul. Ben Gurion a rostit cuvantari contra Anei Pauker ca un mijloc de presiune in negocierile cu Romania. La fel de asta a retras , asa cum aratat sursa pe care ati adus-o, ministrul Israelului de la Bucuresti, in semn de protest pentru obstacolele puse emigrarii si reprimarii sionistilor din Romania, iar apoi l-a trimis inapoi, Emisari ai Israelului au negociat in cursul acestor ani 1948-1951 cu functionari ai MInisterului de externe, ai MInisterului de finante etc etc, au fost in audienta chiar si la Ana Pauker, in legatura cu problema emigratiei si cu toate ca s-a intetit campania contra sionistilor, procesele etc, si vorbaria contra emigratiei, aceasta in loc sa scada, a crescut substantial in anii 1950-1951. Daca aveti rabdare se pot pune in ce ritm dorim linkuri la cartile si celelalte surse necesare. Se pot pune intr-un an, in 9 ani in 20 ani, Asta nu e singurul articol din Wikipedia romana care nu are citarile detaliate. Roma nu s-a construit intr-o zi. IN schimb Lista surselor bibliografice contine informatii din cele pe care le-ati dorit. De pilda cartea lui R. Levy despre viata lui Ana Pauker, (care ca si cartea lui Deletant este in bibliografie) se referă și la contactele Israelului cu guvernul roman in aceasta problema. Dupa opinia mea,in cartea lui Levy exista o apreciere exagerata a virtutilor lui Ana Pauker ca asa zis aparatoare a drepturilor evreilor sau a vointei ei de reforme, etc. Dar e posibil ca au fost anumite nuante diferite intre ea si alti conducatori . Exista citate despre marturii asupra unor gesturi de omenie ale Anei Pauker, ca nu ar fi incurajat nimicirea lui Patrascanu , ca a intervenit in favoarea lui Coposu si a lui Maniu dupa ce au fost arestati, ca a furnizat informatii unor familii despre soarta rudelor lor arestate (R. Levy 2001, nota 136 la paginile 85-87) etc etc Asa si gesturile mentionate de Moses Rosen - despre asta am mentionat in articol ca exista in legatura cu ea si anumite relatari pozitive, a anumita nota de ambivalenta ,la unii evrei, fata de ea. Pot fi cum spuneti si povesti, dar se pare si marturii autentice, ca cele citate de R.Levy. Aveti dreptate cand vreti ca un articol sa aiba toate citarile necesare, dar si dvs trebuie sa va mai largiti cunostintele despre epoca respectiva, despre context, ca sa nu ramaneti asa de perplex in fata asa ziselor contradictii ale vorbariei comuniste, a limbajului inselator, si a minciunilor despre "emigratia care a iesit din control" "organizatii imperialiste" care complotează, agenți anglo-americani, Tito fascistul, deviatia de dreapta a grupului antipartininic Pauker-Luca -Georgescu, Hienele in halate albe, gestapovista Vera Djilas, sionisto-fascistii etc etc Doar nu va trebui acum sa cautam surse care sa dovedeasca ca Tito era sau nu fascist, ca Sionistii erau fascisti, ca Vera Djilas era gestapovista, ca Tito era sau nu calau si tradatorul care si-a vandut poporul,ca URSS era bastionul pacii, sau ca medici evrei au vrut sa l omoare pe Stalin dupa ce l-au lichidat pe Gorki si pe Jdanov Ewan2 (discuție) 29 decembrie 2016 03:44 (EET)Răspunde

Conducerea partidului a hotărât în legătura cu emigrarea evreilor, și nu Ana Pauker sau Teohari Georgescu singuri. Așa reiese și din Hotărârea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman privind emigrarile în Israel din 12 mai 1950, din care un fragment este reprodus în pagina 22 a Caietelor Diplomatice nr.2 ale Institutului Diplomatic Român, 2014:

12 mai, R.P.R. – emiterea Hotarârii C.C. al P.M.R., privind problema emigrărilor în Israel. Documentul preciza: „1.Sunt libere de a pleca în Israel acele elemente din rândurile populatiei evreiești, care își vor exprima voința de plecare prin completarea formularelor distribuite de M.A.I ; 2. Organizațiile de partid și de masă vor duce o muncă sistematică de lămurire a populației muncitoare evreiesti [...] pentru ca aceștia să ramâna în R.P.R., unde au un viitor asigurat [...]; 3. Prin presă, broșuri, conferințe, prin agitatori speciali evrei, români si maghiari, se vor duce acțiunile de lămurire în problema emigrarilor: [...] c. Se va intensifica demascarea și combaterea sionismului, a conținutului său reacționar, contrarevoluționar etc.; se va trata problema evreiască din punct de vedere teoretic leninist-stalinist, în opoziție cu punctul de vedere al sionismului, al bundismului, al Congresului Mondial Evreiesc, organizația care reprezintă interesele marii burghezii evreiești internationale; se va arăta că problema evreiască există numai în țările capitaliste, fiind legată de exploatarea capitalistă și asuprire națională [...]; 6. Nu se vor mai da comunicate în legatură cu emigrările indiferent de forma sau scopul acestor comunicate. [...]” 4 septembrie (n.n.1950), Ierusalim – într-o rezolutie a celui de-al XXIII-lea Congres Mondial Evreiesc*, cu referire la ,,dreptul la emigrare”, este exprimată ,,durerea și îngrijorarea pentru arestații sioniști din România”, apreciindu-se însă ,,cu recunoștința faptul că Guvernul român admite emigrarea spre Israel”. Forul sionist se adresa autorităților române cu cererea eliberarii celor arestati și permiterii emigrarii acestora împreună cu familiile lor (în Caiete diplomatice2, 2014 p.24) (n.n.De remarcat că calificarea Congresului Mondial Evreiesc ca for sionist este o greșeală)

Ewan2 (discuție) 29 decembrie 2016 17:10 (EET)Răspunde

La Mulți Ani!

[modificare sursă]

...și mulțumiri pentru urările de Craciun, care mi-au parvenit cu întârziere, deoarece am ajuns la concluzia ca accesarea ro.Wp., după cum scrie și pe pechetele de țigări, poate dăuna grav sanatații. Mi-i insuportabilă constatarea că de mai bine de un secol, permanent și consecutiv, românul nostru rămâne corijent la istorie - o, Doamne, fă să nu rămânem repetenți! Cu simpatie, Alex F. (discuție) 28 decembrie 2016 14:06 (EET) Multumesc, numai bine, al dvs, Ewan2 (discuție) 28 decembrie 2016 15:01 (EET)Răspunde

Rugăminte

[modificare sursă]

Bună seara,

Cred că ar trebui să faceți totuși efortul de a vă evidenția în mod constant și în mod explicit sursele bibliografice pentru textele pe care le scrieți pe ro.wiki. E un lucru pe care aș fi vrut să vi-l spun de mult.--Accipiter Q. Gentilis(D) 17 ianuarie 2017 19:44 (EET)Răspunde

Bună noapte, Da, asta e o boală în Wikipedia, inclusiv cea română. Sunt conștient de aceasta, dar ritmul meu este încet. Nu copiez automat legăturile externe pe care le au pus alții în articolele din Wikipediile în limbi străine și nu citez din surse pe care nu le-am văzut personal. De aceea introducerea surselor durează mult timp. Mă străduiesc cel puțin să pun la fiecare articol legături externe și un număr de surse pentru început, fără note în text, iar mai apoi să introduc și note cu referințe. Nu cred ca sunt multe articole pe care le-am redactat fără niște legături externe și surse relevante.În acelaș timp țin ca unele subiecte să fie totuși prezente deja și în Wikipedia română încă în zilele noastre.Ewan2 (discuție) 18 ianuarie 2017 00:39 (EET)Răspunde

În mare lucrați pe un areal tematic sensibil. Din păcate în lipsa unor surse evidente, textele pot deveni ușor ținte pentru cei care doresc să le conteste.--Accipiter Q. Gentilis(D) 18 ianuarie 2017 18:58 (EET)Răspunde

Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Ewan2. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Antiohie cel Mare.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Bătrânul (discuție) 1 martie 2017 07:57 (EET)Răspunde

De prin Timișoara

[modificare sursă]

Surpriză. :) Poate vreți să completați. --Turbojet 24 martie 2017 14:15 (EET)Răspunde

Binyamin Ben Eliezer

[modificare sursă]

Bună ziua. Am observat că articolul stă în dezvoltare de 8 luni. Poate vreți să trageți o privire. Cu stimă, //  Gikü  vorbe  fapte  27 iunie 2017 15:06 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru remarcă, în regulă.Ewan2 (discuție) 28 iunie 2017 00:30 (EEST)Răspunde

Shana Tova

[modificare sursă]

Mulțumesc! Vă urez sănătate și fericire! --Alexander Tendler (discuție) 23 septembrie 2017 07:38 (EEST) Mulțumesc, de asemenea.Ewan2 (discuție) 23 septembrie 2017 16:14 (EEST)Răspunde

Mulțam

[modificare sursă]

Salut !

Am primit o avertizare de miel, dar cam atât, fiindcă mielul propriuzis nu a ajuns să-mi behăie în poartă. Ceva-ceva am auzit eu prin sistemul de notificări, așa că be-he-he și eu la fel :).--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 decembrie 2017 00:42 (EET) P.S. Yahoo face numai mizerii mieior, pe Wiki...Răspunde

Scuze, era din motive necunoscute (probabil un sabotaj !), în spam. Am recepționat și vă muțumesc. --Accipiter Q. Gentilis(D) 24 decembrie 2017 00:45 (EET)Răspunde

La Mulți Ani!

[modificare sursă]

Tarde venentibus osa, au mai ramas niscai ciolane dela festinul de Anul Nou, sau n-ați folosit ocazia pentru un paharel? Multe, multe scuze că m-am trezit cu o remarcabilă întarziere și încă mai multe urări de ani mulți și fericiți în Ierusalimul Întregit, capitala Israelului și a lumii civilizate! Cu prietenie, Alex F. (discuție) 28 ianuarie 2018 15:08 (EET)Răspunde

Mersi, mersi, mult noroc si sanatate, amen veamen, al dvs.Ewan2 (discuție) 28 ianuarie 2018 15:18 (EET)Răspunde

Urări de Purim !

[modificare sursă]

Cu bine, --Julieta39 (discuție) 5 martie 2018 20:13 (EET)Răspunde

Mulțumesc frumos, și dumneavoastră urări de bine și o primăvară plăcută!Ewan2 (discuție) 6 martie 2018 09:39 (EET)Răspunde

Sacha Nacht

[modificare sursă]

Bună seara. Sacha Nacht era cumva rudă cu Nicolae Stroe, născut tot Nacht?--DieselEngineRO (discuție) 9 martie 2018 19:33 (EET)Răspunde

Bună seara, foarte probabil. Fiindcă era din Răcăciuni. După câte știu N.Stroe, a avut numai un frate, pe Isaiia Răcăciuni.Ewan2 (discuție) 10 martie 2018 00:10 (EET)Răspunde

הקיבוץ המאוחד

[modificare sursă]

Bună ziua. Apelez la dvs. cu o mare rugăminte. Puteți să scrieți un articol despre Hakibbutz Hameuhad sau să traduceți articolul הקיבוץ המאוחד? Încerc să-l traduc și mă lovesc de dificultăți din cauza necunoașterii istoriei Israelului. Mi-ar trebui cât mai curând, altfel va trebui să-l traduc eu. Mulțumesc anticipat. --Donarius (discuție) 24 iulie 2018 16:43 (EEST)Răspunde

Buna seara, în regulă, am sa încerc în curând, cel puțin parțial. Ewan2 (discuție) 24 iulie 2018 18:16 (EEST)Răspunde
Vă mulțumesc. În ce oraș a avut sediul organizația? --Donarius (discuție) 24 iulie 2018 19:15 (EEST)Răspunde
La Tel Aviv.Ewan2 (discuție) 24 iulie 2018 19:22 (EEST)Răspunde
Mulțumesc încă o dată. --Donarius (discuție) 24 iulie 2018 19:26 (EEST)Răspunde
Pentru puțin.Ewan2 (discuție) 25 iulie 2018 00:06 (EEST)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

Vă mulțumesc pentru urări și vă doresc să aveți parte de sănătate și de multe bucurii în noul an. Dacă v-am supărat cu ceva în acest an vă rog să mă iertați. Sper să putem colabora fructuos și în continuare. Cu stimă, --Donarius (discuție) 25 decembrie 2018 20:53 (EET)Răspunde

Mulțumesc, cu plăcere.Ewan2 (discuție) 25 decembrie 2018 20:54 (EET)Răspunde

Urări

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru urări. Toate cele bune și dumneavoastră și un An Nou Fericit!--Silenzio (discuție) 25 decembrie 2018 21:41 (EET)Răspunde

LA MULȚI ANI!

[modificare sursă]

...Cu sănătate și fericire împreună cu familia și cu toți cei dragi! Sunt deosebit de mândru că de data asta am apucat să trimit felicitarea înainte și nu tardiv, ca-n alți ani :) Cu sincere sentimente de prietenie, Alex F. (discuție) 31 decembrie 2018 23:27 (EET)Răspunde

חג פסח כשר ושמח

[modificare sursă]

מיטב הברכות לרגל חג הפסח

תודה רבה!Ewan2 (discuție) 19 aprilie 2019 10:26 (EEST)Răspunde

Un Paște fericit

[modificare sursă]

Vă urează Alex F. (discuție) 19 aprilie 2019 01:32 (EEST) Mulțumesc din suflet, sărbători fericite de asemenea !Răspunde

La Mulți Ani buni, fericiți, sanatate și pace!

[modificare sursă]

Vă urez ție, familiei tale și Poporului Ales, adnotați, sigilați și parafați în Documentele Cerești! --Alex F. (discuție) 26 septembrie 2019 10:59 (EEST) Mulțumesc din inimă, cu multă stimă, Ewan2 (discuție) 26 septembrie 2019 23:34 (EEST)Răspunde

Ewan, multe mulțumiri ! --Alexander Tendler (discuție) 1 octombrie 2019 08:47 (EEST)Răspunde

Netanyahu si Beghin

[modificare sursă]

Te salut! În cursul unei ședințe lungi și plicticoase, ca să nu adorm "luam note" :) și am dat peste Categoria Militari evrei care cuprindea cca.5-6 nume de generali!! Din cate știu, aproape toți israelienii fac serviciu militar deci, lista ar fi trebuit să conțină milioane de nume! Sunt categorii care mi se par total absurde, precum militarii sau, "evrei (israelieni) sioniști", dar nu eu fac regulile și odată intrat în joc... B.t.w., definiția pentru "militar" după DEX este: "MILITÁR, militari, s. m. (În opoziție cu civil) Persoană care face parte din cadrele armatei sau care își face stagiul militar (indiferent de grad)." deci, categoria: "Militari evrei" include nu numai generali, ci și ofițeri ca Netanyahu, Trumpeldor, etc. și chiar pe Begin, care a prestat serviciul militar în Armata Poloneză, sub comanda generalului Władysław Anders. Păi nu? Cu sincere urari de bine, Alex F. (discuție) 19 februarie 2020 16:01 (EET)Răspunde

Ei, sigur, sunt militari și militari. Categoria vrea sa se refere la cine e militar de meserie. IN Wikipedia ebraica au si largit-o la Persoane din domeniul apărării, pentru a-i include si pe securisti și pe spioni Ewan2 (discuție) 20 februarie 2020 02:14 (EET)Răspunde

Templul Meseriașilor din Galați

[modificare sursă]

Bună ziua! Poate ne puteți ajuta cu traducerea acestui articol: [3]. Cu stimă, --Mihai Andrei (discuție) 28 iulie 2020 16:01 (EEST) Cu plăcere.Ewan2 (discuție) 28 iulie 2020 21:37 (EEST)Răspunde

Evreu observant

[modificare sursă]

Bună seara. Lămuriți-mă, vă rog, în legătură cu termenul „evreu observant”. La ce se referă el? --Donarius (discuție) 29 iulie 2020 18:44 (EEST) Salut, evreu observant e ceea ce se numeste evreu religios, care respecta (observa) toate prescriptiile religiei iudaice, poarta calota pe cap, tine restrictiile alimentatiei rituale, pastreaza regulile de odihna ale sambetei si sarbatorilor , posturile, se roaga la sinagoga si acasa, face baia rituala, etc, .Daca e modern, la port si ca educatie, si nu neaparat isi lasa perciuni si barba, are calota de culori diverse, atunci e de obicei evreu religios , cel mai des ortodox. Daca e habotnic (haredi in ebraica) , dupa port (calota neagra, costume negre, caftane, caciuli traditionale de sarbatori) si invatatura si tine de comuמitatile ultraortodoxe, atunci e ultrareligios sau ultra ortodox, Ewan2 (discuție) 29 iulie 2020 19:41 (EEST) Majoritatea evreilor - cam 60- 70-80 % dupa tara de origine si in care traiesc, sunt laici, si neobservanti. O categorie, frecventa mai ales la evreii originari din tarile orientale, este asa numitii "traditionali" (masorti) - care tin numai o parte din restrictiile sambetei si sarbatorilor (de pilda circula cu masina, ceea ce e interzis de religie sambata si de marile sarbatori) si tin in linii mari alimentatia rituala, si merg la sinagoga mai mult sambata si de sarbatori. La evreii reformati numarul celor observanti e mic, uneori se limiteaza la rabinii lor, la evreii conservativi sunt mai multi evrei observanti, dar mai putini decat la ortodocsi, care sunt cu totii observanti. Ewan2 (discuție) 29 iulie 2020 19:48 (EEST)Răspunde

Vă mulțumesc pentru explicații. --Donarius (discuție) 29 iulie 2020 20:01 (EEST)Răspunde

Yaron Ezrahi

[modificare sursă]

Mai lucrați la acest articol? Este în {{dezvoltare}} timp de nouă luni. //  Gikü  vorbe  fapte  5 august 2020 17:53 (EEST)Răspunde

La fel și Jecke. //  Gikü  vorbe  fapte  5 august 2020 17:53 (EEST)Răspunde
Vedeți aici lista articolelor care au acest format. Primele din listă sunt cele mai vechi (cea mai mare perioadă de timp trecută de la ultima modificare) – multe din ele vă aparțin. //  Gikü  vorbe  fapte  5 august 2020 17:56 (EEST)Răspunde
OK.Ewan2 (discuție) 6 august 2020 02:04 (EEST)Răspunde

Mulțumiri

[modificare sursă]

Multe mulțumiri și urări reciproce --Alexander Tendler (discuție) 20 septembrie 2020 21:34 (EEST)Răspunde

La Mulți Ani!

[modificare sursă]

ție, familiei și Poporului Ales! În chestia cu El Acța iată cum dvine cazul: un "amic" din Pachistan, Dugal harpreet a umplut wp. cu fotografia respectivă, la articolul Palestina pe toate limbile ca parte din Palestina. Eu am înlocuit "Palestina" cu "Israel" unde și cat am putut. Am introdus corecția și la wikimedia commons dar ar fi trebuit de corectat și titlul pozei. Btw, dece Damascus Gate și nu Sha'ar Shkhem (Damascus Gate)? Ar trebui de corectat și Category:Sha'ar Shkhem (Damascus Gate). Acuma, dacă tot sunteți la voi, acolo în arest la domiciliu (...că la noi fiecare face dupa cum are chef) cred că poți găsi timpul necesar pt. asta. Succes și sanatate, Alex F. (discuție) 4 octombrie 2020 14:18 (EEST) Multumesc, Alex, tare mult, pentru urari. Da, intr adevar, Shaar Shkhem, dar fiindca crestinii si romanii ii spuna as, merge si Poarta Damascului, am scris asa. Si musulmanii ii spun altfel. Eu unul , din cauza profesiunii, am lucrat in permanenta si de carantina, ici si colo am taiat cate o zi de lucru inclusiv acum de sarbatori. Si asa cum zici, am mai facut "editari" la Wikipedia in loc sa voiajez prin strainatati sau sa citesc la cafenea. NUmai bine, sanatate si noroc, de asemenea! Ewan2 (discuție) 5 octombrie 2020 00:12 (EEST)Răspunde

Sinagoga din Alba Iulia

[modificare sursă]

Bună seara, vă sugerez traducerea în ivrit a articolului despre Sinagoga din Alba Iulia, cea mai veche din Transilvania. Cu stimă, --Mihai Andrei (discuție) 28 octombrie 2020 01:42 (EET)Răspunde

Bună noapte...În regulă, cu plăcere.Ewan2 (discuție) 29 octombrie 2020 03:22 (EET) Deocamdată am lărgit articolul cu surse pe care le-am avut. Ewan2 (discuție) 29 octombrie 2020 05:05 (EET)Răspunde
Vă mulțumesc pentru extinderea substanțială a articolului. Am remarcat că Templul Mare din Satu Mare are versiuni în șapte limbi, dar nu și în ivrit. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 29 octombrie 2020 23:50 (EET)Răspunde
Și eu vă mulțumesc. Sunt mai multe articole despre sinagogi din România care nu au încă versiuni în Wikipedia ebraică. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ewan2 (discuție • contribuții).

Seah

[modificare sursă]

Salutări, în contextul mikve (v. la 40 (număr) ), ați putea să scrieți un ciot pentru sea? Nu știu dacă termenul în limba română este „seah” sau „sea”. Dacă este cazul, trebuie corectat la Wikidata. --Turbojet  30 noiembrie 2020 19:15 (EET)Răspunde

Salut, cu plăcere.Ewan2 (discuție) 1 decembrie 2020 00:16 (EET)Răspunde

La Multi Ani!

[modificare sursă]

Mulțumiri pt. urari și scuze pt. întarzierea raspunsului. Corona asta blestemata mi-a dat peste cap toate programele și tabieturile, sunt f.f. ocupat ( ~ 24/7 ) și dau un randament deplorabil. În puținul timp rezervat pentru citit, wp. nu-i în capul listei. Vă felicit și vă admir pt. diligenta acțiune de vaccinare - sper că te-ai vaccinat deja - și pt. inteligenta administrare epidemiologică în limitele orbecăirii mondiale. Cu prietenie și urari de bine, Alex F. (discuție) 27 decembrie 2020 13:30 (EET)Răspunde

Da, a sosit iarăși în stil mare vremea epidemiologiei și a microbiologiei.... deși au fost întotdeauna actuale

Acum, intram în a treia carantină generală, și sunt si eu candidat la vaccinare peste 9 zile.(candidat în științe... cum se zice la vecini) Ewan2 (discuție) 28 decembrie 2020 01:31 (EET)Răspunde

Fișier:Albert Poch 2005.jpg

[modificare sursă]

Nu uitați să adăugați justificarea utilizării cinstite ({{Material sub drepturi de autor}} și/sau {{utilizare cinstită în}}). Cu bine, //  Gikü  vorbe  fapte  10 ianuarie 2021 22:02 (EET)Răspunde

Berek Joselewicz

[modificare sursă]

Bună dimineața. Mai continuați lucrul la articolul Berek Joselewicz? --Donarius (discuție) 6 februarie 2021 11:16 (EET)Răspunde

Salut Donarius eu uneori incerc sa mai intregesc articolasele dar o fac foarte extensiv. daca vrei cu placere ai dreptul sa-l perfectionezi. cu multa stima Ivan. Da, am dat jos eticheta "

în lucru". 87.70.48.221 (discuție) 6 februarie 2021 12:38 (EET)Răspunde

Mulțumiri

[modificare sursă]

--Alexander Tendler (discuție) 28 martie 2021 08:17 (EEST)Răspunde

Mossad

[modificare sursă]

Bună seara, știți cumva dacă noul director al Mossad, w:en:David Barnea, are origini din România? După nume așa pare.--Kun Kipcsak (discuție) 24 mai 2021 23:28 (EEST)Răspunde

Salut, numele este ebraic neaoș. (un nume de familie ebraic ales de el sau de o generație anterioară în familie) Și nu se pronunță ca în românește, ci Barnéa (ca și Barneea). Ewan2 (discuție) 25 mai 2021 12:54 (EEST)Răspunde
Am înțeles, mulțumesc.--Kun Kipcsak (discuție) 26 mai 2021 12:28 (EEST)Răspunde

Termen ebraic

[modificare sursă]

Salutări, nu știu dacă la cumnat ortografia yibum este cea bună. Poate nici textul nu este exact. Sunteți amabil să vedeți acolo? --Turbojet  25 mai 2021 11:38 (EEST)Răspunde

Salut, textul e in regulă. Yibum vrea să fie în litere latine un fel de transliterare științifică sau așa ceva. De fapt se pronunță Ibum. (In genul asta de transliterări care vrea să denote prezența literei yod la începutul cuvântului, se scrie Yisrael, când de fapt pronunțarea este Israel). După părerea mea corect este Ibum. Dar poți menționa ambele versiuni Ewan2 (discuție) 25 mai 2021 12:47 (EEST)Răspunde
Mulțumesc. --Turbojet  25 mai 2021 13:06 (EEST)Răspunde

Referitor la scrierea numelui

[modificare sursă]

Credeti ca Dr Andy Z. Lehrer daca dorea sa-si scrie numele cu alta grafie, nu o facea? --5.2.139.65 (discuție) 31 mai 2021 10:37 (EEST) se poate corecta in forma care apare in carti si publicatii. 147.161.9.11 (discuție) 31 mai 2021 16:50 (EEST)Răspunde

Credeam că vă referiți la ortografia în litere latine. :Lehrer a fost și cetățean israelian, iar în Israel și-a scris numele și în grafia ebraică a țării și a strămoșilor săi. Articolul din Wikipedia nu a fost scris de el însuși. Ewan2 (discuție) 1 iunie 2021 01:16 (EEST)Răspunde
Va multumesc pentru raspuns. Argumentele dvs. sunt convingatoare. Prof. Lehrer a contribuit cu 23% la articolul sau biografic, cu pseudonimul Falco.--5.2.139.65 (discuție) 7 iunie 2021 09:50 (EEST)Răspunde

Sursă

[modificare sursă]

Bună ziua, nu am găsit cartea lui Djuvara menționată de dumneavoastră aici. Este posibil să fie un capitol dintr-o carte?--Kun Kipcsak (discuție) 4 august 2021 08:31 (EEST)Răspunde

Da. Mari români de origine evreiască, în volumul Contribuția etniei iudaice la dezvoltarea României, sesiune de comunicări realizată în cadrul Proiectului European Podurile Toleranței, Hasefer 2014.--Accipiter Gentilis Q.(D) 4 august 2021 10:08 (EEST)Răspunde
Arigatō.--Kun Kipcsak (discuție) 4 august 2021 12:47 (EEST)Răspunde
Mulțumesc că mi-ai luat-o înainte, Accipiter Gentilis Q.Ewan2 (discuție) 5 august 2021 02:37 (EEST)Răspunde

Sinagoga din Sighet

[modificare sursă]

Bună seara! Ar fi nemaipomenit dacă ați traduce articolul despre Sinagoga din Sighet în ebraică. La articolul respectiv a rămas eticheta „în lucru”. Cu stimă, --Mihai Andrei (discuție) 25 septembrie 2021 00:42 (EEST) Salut. Practic am terminat. Bineînțeles că am de gând să-l traduc foarte curând. Toate cele bune Ewan2 (discuție) 25 septembrie 2021 03:41 (EEST)Răspunde

Tosafot

[modificare sursă]

Salutări,
Poate când aveți timp creați articolul Tosafot. Am ajuns la el aici. Nu e nicio urgență. --Turbojet  20 noiembrie 2021 09:26 (EET)Răspunde

În regulă, în curând.Ewan2 (discuție) 20 noiembrie 2021 11:53 (EET)Răspunde

Mulțumiri

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru frumoasa urare de Crăciun. Vă doresc tot binele din lume! --Miehs (discuție) 25 decembrie 2021 11:55 (EET)Răspunde

Dragă Ewan,

[modificare sursă]

... te rog sa primesti multe multumiri si urari de La Multi Ani! - indiferent dela ce data calendaristica incepi sa-i numeri. Scuze ca am cam intarziat cu raspunsul da-s f.f. tracasat cu coronele mai vechi si mai la moda. Eu si cu familia ne-am vaccinat dupa metoda israeliana - sub indrumarea doctei, eficientei si... simpaticei sefe a sectiei de epidemii dela OMS (WHO) israeliana si ea dar, in contradictie cu indicatiile ei si, din motive logistice si de fronda, am folosit surse diferite, pentru a largi spectrul - cred eu. Ma rog, sper ca esti bine, impreuna cu familia si ca suportati cu stoicism limitarea libertatilor personale. Multe, multe multumiri si urari de bine, --Alex F. (discuție) 27 decembrie 2021 15:13 (EET)Răspunde

Mulțumesc și eu, sunt binișor, am lucrat și eu în toată perioada epidemiei, în virtutea meseriei, ceea ce m-a ajutat să trec până acum cu bine si cu mai multă libertate, prin asta Ewan2 (discuție) 21 februarie 2022 02:59 (EET)Răspunde

Evrei sefarzi români sau Evrei români de rit spaniol

[modificare sursă]

Dragă Ewan, m-am cam încurcat încercand să-i „rebotez” pe evreii sefarzi în spanioli - așa cum mi se pare mie că-i mai corect pe românește - și sper că, strict involuntar, n-am calcat pe bataturi... Te rog să vezi art. dela Cafenea: Evrei sefarzi români sau Evrei români de rit spaniol și să-ți exprimi parerea ta care-i, indubitabil, mai corectă decat a mea. Cu mult bine, Alex F. (discuție) 20 februarie 2022 13:14 (EET)Răspunde

Am explicat la cafenea, puteți vedea. E o problemă cu numele spanioli. Pentru unifomitatea categoriei este de preferat denumirea evrei sefarzi care include si evrei spanioli , dar și asa numiții evrei portughezi (ca de exemplu în Anglia, Olanda, SUA, Antile, Brazilia , și chiar și Germania în trecut) . E adevarat că în România evreii aceștia se numeau de rit spaniol sau oriental, dar separarea lor de cei portughezi complică lucrurile. În zilele noastre din cauza ebraicei și a Israelului, s-a încetățenit denumirea sefarzi.

Ritul sefarzilor este comun sau asemănător cu cel al evreilor originari din Africa, Asia și Caucaz, și deaceea și mulți din aceștia îsi zic sefarzi, dar numai după ritul religios. Ei sunt categorisiti de fapt ca Adot Hamizrah=- evrei orientali (Mizrahim) (ideologi radicali ai identității lor au introdus termenul mizrahim - și în limbi europene, cum se poate vedea si in wikipedii ) Deci, eu aș zice să revenim la categoria de evrei sefarzi români, pentru ca să putem vorbi și de evrei sefarzi olandezi sau englezi sau germani. Ewan2 (discuție) 21 februarie 2022 03:33 (EET)Răspunde

Denumirile sinagogilor din Timișoara

[modificare sursă]

Salutări,
Vă rog să citiți discuția de aici. Dv. aveți cartea Gettei Neumann și puteți verifica. Aveți ceva împotrivă ca articolele despre sinagogile din Timișoara să fie redenumite conform acelei surse? Eventual urmate de „, (virgulă) Timișoara”? --Turbojet  19 iulie 2022 19:43 (EEST)Răspunde

Cred ca nu e absolut necesară scrierea orașului în titlul tuturor articolelor. Doar acolo unde o denumire similară există și în alte orașe. Cetate (Innenstadt sau Belváros) sau Josefstadt, Josefin sau Elizabetin, Erzsébetváros de pildă, ar putea fi și in alte orașe. Nu am căutat încă. Desi denumirea românească Iosefin e numai în România, poate numai la Timișoara, Josefov poate numai la Praga, și Josefstadt la Viena, dar poate, încă undeva. În plus sinagogile in cea mai mare parte sunt cunoscute după stradă sau alte nume și caracteristici. Unde e nevoie de menționarea orașului, eu personal înclin să folosesc numele orașului în paranteză. S-ar putea și virgula, am văzut că Mihai Andrei crede că virgula ar crea anumite confuzii. Denumirile din cartea Gettei Neumann îmi par absolut în regulă. Situații mai frecvente sunt , cred tocmai la biserici care poartă nume identice precum Înălțării, Sfinților Apostoli sau Sfinții Petru și Pavel etc în care cazuri adăugăm numele orașului în paranteză Ewan2 (discuție) 20 iulie 2022 01:13 (EEST)Răspunde

Sarbatori fericite

[modificare sursă]

Îți urează din suflet Alex F. (discuție) 5 octombrie 2022 23:36 (EEST)Răspunde

@Alex F. Salut din America . Multumesc mult pentru urari.numai bine .Ivan Ewan2 (discuție) 6 octombrie 2022 14:42 (EEST)Răspunde

Mevaseret Zion

[modificare sursă]

Bună seara. Nu am vorbit de ceva vreme cu dvs. și sper că sunteți sănătos. Aș dori să vă rog, în cazul că doriți și aveți timp, să creați un articol despre Mevaseret Zion? Mulțumesc anticipat. Ar fi necesar, de asemenea, în cazul că există așa ceva pe Wikipedia în limba ebraică, un articol despre „absorbție” (absorbția/integrarea imigranților). Donarius (discuție) 12 februarie 2023 22:01 (EET)Răspunde

Bună noapte..Sunt binișor, mulțumesc. M-am bucurat de multe dintre contribuțiile dvs în Wikipedia. Am să încerc în curând.Ewan2 (discuție) 13 februarie 2023 00:50 (EET)Răspunde

Multe mulțumiri pt. urări de Sărbători fericite!

[modificare sursă]

...Și dacă am neglijat să-ți transmit urări de PESAH, nu voi pierde ocazia să-ți transmit cele mai sincere și calde urări de LA MULȚI ANI, PACE și liniște! de Ziua Independenții, la împlinirea de 75 de ani într-o zonă ostilă, în stare de razboi cronic, cu acutizări care nu v-au lezat realizările, succesele incredibile, democrația-model, în care tot omul exclamă doleanțele fortissimo ...și chiar dacă uneori, nu vă auzuți unul pe celălalt, sunt sigur că Cel de Sus vă aude pe fiecare. Pax vobiscum! Cu simpatie și prietenie extra-wikipedică, Alex F. (discuție) 16 aprilie 2023 14:04 (EEST)Răspunde

Mulțumesc mult pentru cuvintele calde. Sperăm cele bune pretutindeni.Ewan2 (discuție) 23 aprilie 2023 22:40 (EEST)Răspunde

Identificare

[modificare sursă]

Bună seara. Sper că sunteți sănătos. Apelez de această dată la dvs. nu cu o cerere de articole ca mai demult, ci cu o rugăminte să identificați câteva personalități israeliene dintr-un videoclip: https://www.youtube.com/watch?v=lMwSlp7I7IQ. I-am identificat pe Yuli-Yoel Edelstein și pe colonelul David Rokni și m-ar interesa în mod deosebit cine sunt persoanele de la minutul 1:13 (figurile lor îmi sunt cunoscute) și de la 1:37 (femeia de lângă Naftali). Dacă mai puteți identifica și alții, vă mulțumesc anticipat. Donarius (discuție) 30 august 2023 15:04 (EEST)Răspunde

P.S. Cum vi s-au părut Bennett și Lapid în comparație cu Netanyahu? --Donarius (discuție) 30 august 2023 15:10 (EEST)Răspunde
Eu unul am fugit intr o vacanta la Istanbul pe o saptamana. Netanyahu, om cu multe calitati, a avut o faza laudabila ca ministru de finante si oarecum si ca premier.dar de cand are procese a schimbat linia. Lapid si Bennet in anul in care su condus au fost onorabili dupa mine Ewan2 (discuție) 30 august 2023 16:50 (EEST)Răspunde
Ați reușit să mai identificați pe cineva din cei prezenți în videoclip? --Donarius (discuție) 2 septembrie 2023 20:56 (EEST)Răspunde

La minutul 1:13 este Ayelet Shaled cu soțul ei, Ofir. Femeia de lângă Naftali Bennett este foarte probabil soția lui Gilat. În rând cu Sara Netanyahu, mai la stânga se vede ministra Miri Reghev, actualmente ministrul transporturilor și fosta ministru al culturii. Ewan2 (discuție) 2 septembrie 2023 21:16 (EEST)Răspunde

Mulțumesc. Poate o identificați și pe doamna de la 0:35. Bănuiesc că trebuie să fie cineva cunoscut de a prins prim-planul. :Donarius (discuție) 2 septembrie 2023 21:22 (EEST):/Răspunde

Cea de la 0.35 e foarte probabil Rona Ramon, văduva cosmonautului Ilan Ramon, si mama indoliată a aviatorului Asaf Ramon.Ea în acel an a aprins facla la ceremonia Zilei Independenței.:Ewan2 (discuție) 2 septembrie 2023 21:31 (EEST)Răspunde

Transliterare

[modificare sursă]

Bună seara, credeți că m-ați putea ajuta în transliterarea numelor Trotuș și Tatros în ebraică? Încă nu am găsit aceste variante pe internet, traducătoarele și convertoarele de alfabete dau erori iar eu nu cunosc suficient pentru a mă folosi de informațiile de la „Alfabetul ebraic” și să fac treaba de unul singur.--Kun Kipcsak (discuție) 10 septembrie 2023 18:43 (EEST)Răspunde

Salut, Trotuș - din română - טרוטוש.Tatros - din maghiară - טאטרוש. Aceasta este scrierea fără notarea vocalelor care e folosită, de exemplu, la numele articolelor din Wikipedia ebraică. Pentru a distinge mai bine pronunția originară, în text se poate arăta cititorului așa numita punctuație care indică în apropierea literelor care sunt vocalele și unele caracteristici ale consoanelor: טְרוֹטוּׁשׁ, respectiv טַאטְרוֹשׁ În general în cărți și ziare se folosește scrierea fără punctuația vocalică, ea apare mai ales în manuale, poezii și în dicționare Ewan2 (discuție) 11 septembrie 2023 01:40 (EEST)Răspunde
Vă mulțumesc! Doresc să dezvolt secțiunea despre comunitatea evreiască la articolul Târgu Trotuș, Bacău, iar pentru asta îmi trebuie să caut informații cu aceste cuvinte. În limba română și alte limbi cu alfabet latin, ce am găsit online, este foarte puțin.--Kun Kipcsak (discuție) 11 septembrie 2023 16:18 (EEST)Răspunde
Interesant. Transliterația din maghiară Tatros poate fi și mai pe scurt טטרוש. Ewan2 (discuție) 12 septembrie 2023 00:50 (EEST)Răspunde
Mulțumesc, singura carte care pare a avea informații este Pinkas Hakehillot Romania, însă nu a fost digitalizată complet la jewishgen.org.--Kun Kipcsak (discuție) 12 septembrie 2023 19:10 (EEST)Răspunde
Din păcate eu am acasă numai volumul celălalt al cărții și deocamdată nu am să pot căuta celălalt volum undeva într-o bibliotecă.Ewan2 (discuție) 13 septembrie 2023 00:14 (EEST)Răspunde

Vremurile...

[modificare sursă]

Sper din toată inima că sunteți în regulă și vă doresc mult noroc și putere, ca să treceți cu bine peste furtuna care vă răvășește țara! --Accipiter Gentilis Q.(D) 9 octombrie 2023 23:41 (EEST)Răspunde

Eu personal sunt binișor, și vă mulțumesc din suflet!Ewan2 (discuție) 10 octombrie 2023 02:05 (EEST)Răspunde
Draga prietene, rog pe Cel de Sus sa va aibe in grija pe tine, familia ta si poporul tau, sa va apere de lichele si sa va dea o pace trainica, bucurii si succese. Alex F. (discuție) 12 octombrie 2023 11:23 (EEST)Răspunde
Salut, iti multumesc din inima Ewan2 (discuție) 12 octombrie 2023 13:02 (EEST)--Accipiter Gentilis Q.(D) 30 noiembrie 2023 11:48 (EET)Răspunde

Materiale

[modificare sursă]

Salut! Aș avea nevoie de materiale suplimentare pentru a completa articolul despre Cărticica Șefului de Cuib. Ceea ce am găsit este insuficient și nu va ieși mare lucru, astfel că, dacă reușiți să găsiți materiale la care să pot avea acces și să le pot folosi ca surse, mi-ar fi util.--Accipiter Gentilis Q.(D) 30 noiembrie 2023 11:48 (EET)Răspunde

Salut, din păcate, eu, în general am puține surse documentare, și nu-s asa îndemânatic în procurarea lor. Cred că în privința istoriei României am mult mai puține decât tine, majoritatea surselor de care ai nevoie, fiind, desigur,în România sau poate, surse ale legionarilor în România și în Diaspora română. Restul pe internet, dacă sunt, îți sunt , desigur, accesibile ca și mie. În ebraică pe internet nu cred să fie Ewan2 (discuție) 30 noiembrie 2023 18:17 (EET)Răspunde
Sursele (neo)legionare abundă pe Net, dar sunt dependente de subiect și în mod evident sunt encomiastice, ceea ce le face să fie garbadge. Ideea ar fi fost să pot dispune, dacă s-ar fi putut de surse care să analizeze treaba, nu să o preamărească pe motiv că așa e în tenis... Evident, dată fiind necesitatea PDVN voi fi nevoit să includ și ceva surse neo-....bla-bla, că așa e modelul, dar ideea e de a pune la dispoziție un articol care să trateze cât mai obiectiv posibil problema, în contextul în care este stabilit istoric faptul că, acea carte este una dintre expresiile unei ideologii ce a provocat un război mondial și suferințe inimaginabile.--Accipiter Gentilis Q.(D) 30 noiembrie 2023 18:41 (EET)Răspunde
Comentariu: noilor generații de tineri nu e suficient să le spui că X e un lucru rău și ălălat numit Y e ok, fiindcă îți dau cu flit imediat. Habar nu am, poate așa ar fi făcut și generația mea dacă asupra ei nu s-ar fi acționat constant și cu tendință, timp îndelungat. Ideea e că indiferent de ce spui acum unuia mai tânăr care a ieșit din paradigma istorică a societății post-război și a efectelor sale generaționale (au trecut totuși din 1945 peste trei sferturi de secol...), trebuie să-i furnizezi suficiente informații, precum și material de analiză. Generațiiile cărora eu unul, le aparțin, au fost ultimele care au intrat în contact cu martorii oculari ai epocii respective, drept care ce vine după noi nu mai are reflexia apelului la autoritatea celor care au cunoscut epoca, sau dacă măcar nu au cunoscut-o au trăit din plin efectele ei ulterioare. De aceea e important să se explice de ce și cum, altfel majoritatea cititorilor de acum și a celor care vor urma se vor orienta după cine a colorat mai bine peisajul și eventual după o culoare mai stridentă ori mai roz. Nu în ultimul rând, educația politică (sună atât de rău fiindcă pe meleagurile astea a fost demonetizată de comunism ...) democratică și incluzivă (încă) lipsește la o bună parte din populație. De aceea e foarte simplu sub masca unor afirmații care simulează apelul la imagini romantice și apelează la repetarea ca papagalul a unor cuvinte cheie, să induci în eroare mase mari desprinse temporal de realitatea și învățăturile traumelor istorice. Mă rog, asta e părerea mea.--Accipiter Gentilis Q.(D) 30 noiembrie 2023 18:57 (EET)Răspunde

În fine, mersi oricum, m-am gândit că ați fi putut avea poate posibilitatea de a accesa surse competente și competitive, sau intra în contact cu oameni care ar putea furniza, eventual, astfel de surse.--Accipiter Gentilis Q.(D) 30 noiembrie 2023 19:14 (EET)Răspunde

Din păcate eu nu prea am acces la surse potrivite. Ideologiile acestea au avut la vremea lor mare priza la tineret, si asta numai prin ziare, cărți, broșuri și predici și lecții și conferințe de profesori, iar noi versiuni ale lor, în extrema dreapta și extrema stangă si în lumea fanatismului religios si ultranaționalist, au iarași mare răsunet, mai ales când iarăși lumea e ideologic cam debusolată, s-au pus iar în discuție granițele în Europa, și rețelele sociale de pe internet, care nu existau pe vremuri, dau tonul, și le difuzeaza si chiar le organizează cu ușurință.

Eu în copilarie în anii 1960-1970 nu am citit literatura legionara, dar am ajuns sa citesc o carte (editie veche de articole) a unuia din propovaduitorii curentelor fascistoide precedente, cartea „Cuvinte adevărate” a profesorului Ion Cătuneanu de la Universitatea din Cluj, din care am învățat prima dată cum arată ideologia antisemită de dreapta. El, ca si AC Cuza, Goga, Paulescu, si alții, au fost printre mentorii viitorilor legionari.Ewan2 (discuție) 30 noiembrie 2023 19:33 (EET)Răspunde

Nici eu nu am citit, la vremea mea astfel de literatură, dar astăzi există din abundență la distanță de un click, din păcate. --Accipiter Gentilis Q.(D) 30 noiembrie 2023 19:42 (EET)Răspunde
Dar articolul pe care l-ai scris e foarte interesant și originalEwan2 (discuție) 1 decembrie 2023 03:15 (EET)Răspunde

Nu ar fi chiar primul de care mă ocup, în ce privește domeniul respectiv.... Vedeți și Neolegionarism, Sfinții închisorilor, Lotul Vișovan, precum și refacerea lui Constantin Oprișan sau lui Petre Stoenac.--Accipiter Gentilis Q.(D) 1 decembrie 2023 03:28 (EET)Răspunde

Mulțumesc pt. urări

[modificare sursă]

Dragă prietene, îți doresc și ție, familiei - sper că nu ați avut de suferit fizic în cadrul situației dela voi - din suflet LA MULȚI ANI fericiți, în SHALOM, succese și multă bucurie vouă și Poporului Ales! Alex F. (discuție) 26 decembrie 2023 13:42 (EET) Multumesc tare mult, deocamdată personal sunt binișor, sperăm în mai bine pentru toți oamenii de bine.Ewan2 (discuție) 6 aprilie 2024 20:01 (EEST)Răspunde

Belle-Île-en-Mer

[modificare sursă]

Salut Încerc să leg pagina Belle-Île-en-Mer de celelalte wiki-uri și nu mă lasă ... iși spune că ori nu am permisiunea ori pagina este protejată ... poți arunca o privire te rog; Mulțumesc Stephan Condurachis (discuție) 6 aprilie 2024 02:53 (EEST)Răspunde

Nu, era liber, Le-am legat. Se apasă la "modifică legăturile" (interwiki) apare un chenar, acolo scrii limba - engleza, franceza etc. - pe care o alegi, si apoi denumirea , apoi apesi pe o confirmare si trebuie să iasă. Am făcut-o deja alegând engleza.(en)Ewan2 (discuție) 6 aprilie 2024 03:00 (EEST)Răspunde
Mulțumesc frumos ... era păcat de pagină că traduc lq ea de câteva zile
Mulțumesc încă odată. Stephan Condurachis (discuție) 6 aprilie 2024 03:06 (EEST)Răspunde
Cu plăcere. Articolul este interesant și de-a dreptul exhaustiv.Ewan2 (discuție) 6 aprilie 2024 19:55 (EEST)Răspunde

La multi ani de PACE si de sarbatori fericite!

[modificare sursă]

Alex F. (discuție) 14 aprilie 2024 13:44 (EEST)Răspunde

Îți multumesc tare mult. Ewan2 (discuție) 15 aprilie 2024 02:04 (EEST)Răspunde
...Șiii, dacă tot veni vorba, vă urez din suflet ție, familiei, poporului ales și, evident, specialiștilor în telecomunicații (adică, beeper & co.) La multi ani de PACE si de sarbatori fericite! Alex F. (discuție) 19 septembrie 2024 11:41 (EEST)Răspunde
Salut, îți mulțumesc din inimă, din Terra promissionis. Sperăm sa fie pace și înțelegere.Ewan2 (discuție) 20 septembrie 2024 03:21 (EEST)Răspunde