Wolfgang Amadeus Mozart
| Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în noiembrie 2014 |
| Wolfgang Amadeus Mozart | |
Wolfgang Amadeus Mozart - pictură de Barbara Krafft | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart |
| Născut | [1][2] Salzburg, Sfântul Imperiu Roman[3][4][5][6] |
| Decedat | (35 de ani)[7][8][9][10][11] Viena, Sfântul Imperiu Roman[12][5][10][13][4] |
| Înmormântat | Sankt Marxer Friedhof[*][14] |
| Părinți | Leopold Mozart[15] Anna Maria Mozart[*] |
| Frați și surori | Maria Anna Mozart |
| Căsătorit cu | Constanze Mozart (–) |
| Copii | Karl Thomas Mozart[*] Franz Xaver Wolfgang Mozart[*] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | Compozitor |
| Locul desfășurării activității | Salzburg Viena Olomouc[16] |
| Limbi vorbite | limba italiană limba engleză limba franceză limba latină limba germană[17][18][9] |
| Alte nume | Wolfgang Amadeus Mozart |
| Gen muzical | Clasic |
| Instrument(e) | Pian și vioară |
| Ani de activitate | 1761-1791 |
| Premii | Ordine dello Speron d'oro[*] () |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Flautul fermecat Nunta lui Figaro Don Giovanni Così fan tutte Răpirea din serai simfonia 40[*] Mica serenadă Recviem |
| Semnătură | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Wolfgang Amadeus Mozart (n. , Salzburg, Sfântul Imperiu Roman – d. , Viena, Sfântul Imperiu Roman) a fost un compozitor austriac, unul dintre cei mai prodigioși și talentați creatori în domeniul muzicii clasice. Anul 2006, cu ocazia jubileului a 250 de ani de la nașterea compozitorului, în Austria și Germania a fost cunoscut ca „Anul muzical Mozart”.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Wolfgang Amadeus Mozart (născut Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart) s-a născut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat (germ. Fürstbistum) ce făcea parte din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (după 1804 devenit Imperiul Austriac). Tatăl său, Leopold Mozart, a fost un talentat violonist în orchestra de la curtea principelui-arhiepiscop de Salzburg, apreciat și pentru aptitudinile sale pedagogice.
În registrul de botez, Mozart a fost înregistrat cu prenumele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus, în care Johannes Chrysostomus este numele latinizat al sfântului Ioan Gură de Aur. Mai târziu, în Italia, și-a luat numele de Amadeus, traducerea în latină a numelui grecesc Theophilus („Iubitor de Dumnezeu”). În funcție de locul unde dădea spectacole, a folosit și varianta germană Gottlieb, cea italiană Amadeo și cea franceză Amadé.
Încă de mic copil, Mozart dă dovada geniului său muzical. La vârsta de 5 ani, înainte de a ști să scrie, compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său. În ianuarie 1762, Leopold Mozart obține de la arhiepiscopul Sigismund von Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru „a arăta lumii acest miracol”. Turneul a durat în realitate 9 ani. Prima apariție are loc la München, unde Wolfgang cântă la clavecin în fața prințului elector de Bavaria, după care familia Mozart pleacă la Viena, tânărul Wolfgang concertând în fața familiei imperiale. Urmează un lung turneu european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris și Versailles. Rămâne un an la Londra, apoi se întoarce în Austria, trecând prin Franța, Elveția și Bavaria. Între decembrie 1769 și martie 1771 întreprinde un lung turneu în Italia: Verona, Milano, Florența, Roma și Napoli au fost principalele stațiuni de concerte. Peste tot, publicul era fascinat de talentul acestui copil precoce, între timp devenit adolescent.
În serviciul curților princiare
[modificare | modificare sursă]Familia Mozart revine la Salzburg la 15 decembrie 1771. Wolfgang împlinește 16 ani și pleacă pentru câteva luni la Bologna, unde studiază cu Giovanni Battista Martini (1706-1784), un renumit pedagog în arta compoziției. La întoarcere este angajat ca maestru de concert (Konzertmeister) de către noul arhiepiscop din Salzburg, Hieronymus von Colloredo, cu un salariu de 150 de guldeni pe an, ceea ce constituia o sumă apreciabilă. În această funcție rămâne timp de șase ani, deși relațiile cu noul arhiepiscop nu sunt din cele mai bune, acesta tratându-l ca angajat și interzicându-i să părăsească orașul Salzburg. Nemaiputând suporta aceste conveniențe sociale, Wolfgang Amadeus Mozart și-a dat demisia în 1777 și a plecat, însoțit de mama sa, la München, unde a solicitat un angajament la curtea principelui elector Maximilian al III-lea. Acesta însă îl refuză. După o altă tentativă nereușită la Mannheim, se hotărăște să-și încerce soarta la Paris, unde - în timpul turneului din 1763 - avusese mult succes. Publicul parizian nu-și mai amintea însă de copilul minune de atunci și Mozart se lovește de multe greutăți. La toate acestea se adaugă moartea mamei, care îl însoțise peste tot. Starea lui morală se ameliorează cu greu, compozițiile sale încep să fie apreciate la curțile domnești. Lipsurile materiale îl constrâng totuși să părăsească Parisul și iată-l la 15 ianuarie 1779 din nou la Salzburg, unde rămâne doi ani. Între timp compune opera Idomeneo, cu care înregistrează un mare succes. Se decide totuși în 1781 să plece la Viena, capitala imperiului.
Viena era în acea epocă capitala mondială a muzicii clasice. Mozart se simte în sfârșit independent și își creează un cerc de relații, conștient de faptul de a fi un virtuoz fără egal al pianului. Înregistrează primul mare succes cu opera Răpirea din serai, fiind felicitat de însuși împăratul Iosif al II-lea cu cuvintele: o muzică prea frumoasă pentru urechile noastre. Mozart dă numeroase concerte publice și private, executând din propriile compoziții, improvizează spontan pe teme date, aplauzele nu contenesc, publicul este în extaz. Redescoperă operele lui Bach și Händel, pe care le face cunoscute publicului vienez.
La 4 august 1782 s-a căsătorit cu Constanze Weber. La 1785 a fost vizitat de tatăl său, Leopold, care - până atunci foarte reticent - constată cu satisfacție reușita fiului său. A fost încântat să audă din gura lui Joseph Haydn: "Fiul Dumneavoastră este cel mai mare compozitor pe care l-am cunoscut". La sfârșitul unui concert în Burgtheater, după interpretarea concertului nr. 20 pentru pian, împăratul Iosif al II-lea - prezent în sală - s-a ridicat în picioare agitându-și pălăria și strigând "Bravo Mozart!". În această perioadă Mozart compune într-un ritm neobișnuit, lucrează cu obstinație la cvartete dedicate lui Haydn și la opera Nunta lui Figaro, după o piesă a lui Pierre Beaumarchais, operă revoluționară, ca muzică și conținut istoric, reușind să depășească dificultățile din partea nobilimii.
Ultimii ani
[modificare | modificare sursă]În timp ce Mozart termină compoziția operei Don Giovanni, tatăl său se îmbolnăvește și moare la 28 mai 1787. Leopold a jucat un rol important în educația muzicală a fiului său, instruindu-l încă din copilărie și contribuind astfel la dezvoltarea geniului muzical al lui Mozart.
Între 1784 și 1786, Mozart realizează în medie o compoziție la fiecare două săptămâni, cele mai multe adevărate capodopere. Premiera operei Don Giovanni are loc la Praga și este primită de public cu entuziasm. Urmează opera Così fan tutte, reprezentată cu mai puțin succes. Mozart pierde treptat din popularitate, între timp murise și protectorul său, împăratul Iosif al II-lea, cel care îl numise "compozitor al curții imperiale".
În martie 1790 a susținut ultimul său concert public, interpretând concertul pentru pian KV 595. A compus de asemenea opera Flautul fermecat, cu care a obținut un mare succes. Începând din luna noiembrie 1791 sănătatea lui Mozart s-a degradat progresiv. Se pare că suferea de o febră reumatismală recurentă, cu insuficiență renală.
Cauza decesului nu este clară. Diagnosticul medicului constatator a fost hitziges Frieselfieber („febră cu eczemă”). Alte cauze asupra cărora s-a speculat au fost febră reumatică, sifilis, trichineloză, Purpura Schönlein-Henoch („hiperemie generalizată”), congestie renală, insuficiență cardiacă și venisecție. Probabil cauza morții lui Mozart trebuie căutată într-o boală contractată în timpul copilăriei sale. Medicina modernă tinde spre o infecție cu streptococi, care nu a fost tratată în mod adecvat, și ca urmare s-a produs o insuficiență cardiacă și care a antrenat și afectarea altor organe.
Speculațiile nu au lipsit, suspectându-se o otrăvire pusă la cale de rivalii lui, cum ar fi fost Antonio Salieri. Versiunea a devenit celebră și datorită filmului lui Milos Forman, Amadeus, care a câștigat nu mai puțin de 8 Premii Oscar.[19] La 4 decembrie starea lui se ameliorează trecător, mai lucrează la compoziția Requiemului, pe care însă nu va reuși să-l termine. Există mărturii că Requiemul a fost comandat compozitorului de o persoană necunoscută, care i-a venit în vizită fiind îmbrăcată în straie de culoare neagră. Persoana a fost mai târziu identificată. Acesta era un slujitor al unui conte vestit. Contele, pe numele Welsegg, avea intenția de a se interpreta Requiemul compus de Mozart cu ocazia încetării din viață a soției sale, reclamând creația drept o compoziție proprie. Despre această întâmplare Mozart nu a mai aflat. El era convins că muzica și-o scrie pentru propria sa moarte. În ziua de 5 decembrie 1791, viața scurtă a lui Wolfgang Amadeus Mozart se stinge pentru totdeauna. Avea numai 35 de ani. După un scurt serviciu divin la Catedrala Sfântul Ștefan din Viena (Stefansdom), trupul neînsuflețit al lui Mozart este dus fără un cortegiu de însoțitori (cu toate că a avut parte de un succes imens în timpul vieții, din cauza vremii nefavorabile, foarte puține persoane ce l-au cunoscut pe Mozart au însoțit cortegiul), la cimitirul Sankt Marx. Mottoul lui a fost: „Mă simt cuprins de muzică. Muzica este în mine.”
Opera muzicală a lui Mozart
[modificare | modificare sursă]În scurta sa viață, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate în frumusețe sau profunzime. În 1862 Ludwig von Köchel a clasificat și catalogat compozițiile lui Mozart, fiind numerotate cu mențiunea KV (Köchel-Verzeichnis = catalogul Köchel). Ultima sa creație, Recviemul în re minor, are numărul 626.
Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de menționat Simfonia nr. 35 Haffner, nr. 36 Linz, nr. 40 și nr. 41 Jupiter.
A compus 27 concerte pentru pian și orchestră, 7 concerte pentru vioară și orchestră, concerte pentru clarinet, pentru harpă și flaut, pentru corn și orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade.
În domeniul muzicii de cameră sunt de menționat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară și pian, triouri pentru vioară, violoncel și pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O glumă muzicală etc.
Pasionat de operă, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate și astăzi pe scenele tuturor teatrelor de operă din lume, sunt: Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat.
A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru soprană și orchestră, oratoriul "Die Schuldigkeit des ersten Gebots" și, în fine, Recviemul în re minor.
„Geniul său excepțional îl situează mai presus de oricare maestru, în toate domeniile artei și în toate timpurile”—Richard Wagner
Imagini cu W.A.Mozart
[modificare | modificare sursă]Există 25 imagini autentice cu W.A.Mozart[20] și 17 false[21].
Cel mai cunoscut portret autentic al lui Mozart a fost creat de pictorița austriacă Barbara Krafft (1764-1825) în anul 1819, la 28 de ani după decesul compozitorului. A luat ca model chipul lui Mozart pictat de austriacul Johann Nepomuk della Croce (1736-1819) în anul 1781 (Mozart avea atunci 25 ani), într-o scenă familială, in care mai apare Leopold Mozart (tatăl lui Amadeus, la 62 de ani), mama Anna Maria (deja decedată, prezentă într-un tablou pe un perete) și sora Maria Anna („Nannerl”, la 30 de ani).
Imagini ale lui W.A.Mozart sunt imprimate si pe celebrul Mozartkugel, preparat exclusiv la Salzburg. Acesta este un confet mic, rotund, dulce, făcut din fistic, marțipan și nuga[22], învelit în ciocolată neagră.
Note
[modificare | modificare sursă][23] [24] [25][26][27][28][29][30][31][32][33][34][35][33][36][37][38][39][40][41][42][43][44] [45][46] [47][48][49][50]
- ^ regionální databáze Knihovny města Olomouce, accesat în
- ^ https://data.matricula-online.eu/de/oesterreich/salzburg/salzburg-dompfarre/TFBIX%252F2/?pg=8 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Archivio Storico Ricordi, accesat în
- ^ a b http://www.oxfordreference.com/view/10.1093/oi/authority.20110803100213606 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Моцарт Вольфганг Амадей, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ „Wolfgang Amadeus Mozart”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Wolfgang Amadeus Mozart, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ MEHI – Media Art Database
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Česká divadelní encyklopedie, accesat în
- ^ BeWeB, accesat în
- ^ „Wolfgang Amadeus Mozart”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Mozart, Wolfgang Amadeus (BLKÖ)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Find a Grave, accesat în
- ^ MSR / Moțart[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ regionální databáze Knihovny města Olomouce, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Wolfgang Amadeus Mozart la Internet Movie Database
- ^ http://www.zeno.org/Musik/M/Mozart,+Leopold/Reiseaufzeichnungen+1763-1771/Anhang+Mozart-Ikonographie/A.+Die+Bildnisse+W.A.+Mozarts+1762-1791
- ^ http://www.zeno.org/Musik/M/Mozart,+Leopold/Reiseaufzeichnungen+1763-1771/Anhang+Mozart-Ikonographie/B.+Die+gef%C3%A4lschten+und+untergeschobenen+Mozart-Bildnisse
- ^ Preparat de cofetărie făcut din albuș de ou, zahăr (sau miere) și nuci (sau alune), pus de obicei între două vafele.
- ^ Sources vary in how Mozart's name should be pronounced in English. Fradkin (1996), a guide for radio announcers, strongly recommends [ts] for letter z, but otherwise considers English-like pronunciation fully acceptable; thus /ˈwʊlfɡæŋ æməˈdeɪəs ˈmoʊtsɑrt/.
- ^ Mozart's exact name involved many complications; for details see Mozart's name.
- ^ Landon 1990, p. 171.
- ^ Source: Wilson (1999, 2). The many changes of European political borders since Mozart's time make it difficult to assign him a unambiguous nationality; for discussion see Mozart's nationality.
- ^ "Maria Anna Pertl", GeneWeb by Daniel de Rauglaudre. (retrieved 14 June 2012)
- ^ Deutsch 1965, p. 9.
- ^ Solomon 1995, p. 21.
- ^ Eisen.
- ^ Solomon (1995, 32)
- ^ Deutsch 1965, p. 455.
- ^ a b Solomon 1995, pp. 39–40.
- ^ Deutsch 1965, p. 453.
- ^ Solomon 1995, p. 33.
- ^ Solomon 1995, p. 44.
- ^ Halliwell 1998, pp. 51, 53.
- ^ Halliwell 1998, pp. 82–83.
- ^ Halliwell 1998, pp. 99–102.
- ^ Gutman (2000:271). For details of the story see Miserere (Allegri) and Mozart's compositional method.
- ^ For new information on this episode, see Ilias Chrissochoidis, "London Mozartiana: Wolfgang's disputed age & early performances of Allegri's Miserere", The Musical Times, vol. 151, no. 1911 (Summer 2010), 83–89.
- ^ Halliwell 1998, pp. 172, 183–185.
- ^ Solomon 1995, p. 106.
- ^ Solomon 1995, p. 103.
- ^ Solomon 1995, p. 98.
- ^ Solomon 1995, p. 107.
- ^ Solomon 1995, p. 109.
- ^ Vatican 1770.
- ^ Halliwell 1998, p. 225. . Archbishop Colloredo responded to the request by dismissing both Mozart and his father, though the dismissal of the latter was not actually carried out.
- ^ Sadie 1998.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Abert, Hermann (). W. A. Mozart. Cliff Eisen (ed.), Stewart Spencer (trans.). New Haven: Yale University Press. ISBN 978-0-300-07223-5. OCLC 70401564.
- Barry, Barbara R (). The Philosopher's Stone: Essays in the Transformation of Musical Structure. Hillsdale, New York: Pendragon Press. ISBN 1-57647-010-5. OCLC 466918491.
- Braunbehrens, Volkmar (). Mozart: Lebensbilder. G. Lubbe. ISBN 978-3785705803.
- Deutsch, Otto Erich (). Mozart: A Documentary Biography. Peter Branscombe, Eric Blom, Jeremy Noble (trans.). Stanford: Stanford University Press. ISBN 978-0-8047-0233-1. OCLC 8991008.
- Einstein, Alfred (). Mozart: His Character, His Work. Galaxy Book 162. Arthur Mendel, Nathan Broder (trans.) (ed. 6th). New York City: Oxford University Press. ISBN 0-304-92483-0. OCLC 456644858.
- Eisen, Cliff. „Mozart”. Grove Music Online (necesită abonare). Accesat în .
- de Haberl, Dieter (). „Beethovens erste Reise nach Wien: die Datierung seiner Schülerreise zu W. A. Mozart”. Neues Musikwissenschaftliches Jahrbuch (14). OCLC 634798176.
- Fradkin, Robert A. (1996) The well-tempered announcer: a pronunciation guide to classical music. Bloomington: Indiana University Press. ISBN 0-253-21064-X.
- Halliwell, Ruth (). The Mozart Family: Four Lives in a Social Context. New York City: Clarendon Press. ISBN 978-0-19-816371-8. OCLC 36423516.
- Heartz, Daniel (). Music in European Capitals: The Galant Style, 1720–1780 (ed. 1st). New York City: W. W. Norton & Company. ISBN 0-393-05080-7. OCLC 50693068.
- Landon, Howard Chandler Robbins (). 1791: Mozart's Last Year. London: Flamingo. ISBN 978-0-00-654324-4. OCLC 20932333.
- Lorenz, Michael (). „Mozart's Apartment on the Alsergrund”. Arhivat din original la . Accesat în .
- March, Ivan; Greenfield, Edward; Layton, Robert (). Czajkowski, Paul, ed. Penguin Guide to Compact Discs And DVDs, 2005–2006 (ed. 30th). London: Penguin Books. ISBN 0-14-102262-0. OCLC 416204627.
- Mozart, Wolfgang; Mozart, Leopold (). Anderson, Emily, ed. The Letters of Mozart and his Family (ed. 2nd). London: Macmillan Publishers. ISBN 0-393-02248-X. OCLC 594813.
- „Mozart, Mozart's Magic Flute and Beethoven”. Raptus Association for Music Appreciation. Arhivat din original la . Accesat în .
- Rosen, Charles (). The Classical Style: Haydn, Mozart, Beethoven (ed. 2nd). New York City: W. W. Norton & Company. ISBN 0-393-31712-9. OCLC 246977555.
- Sadie, Stanley, ed. (). The New Grove Dictionary of Opera. New York: Grove's Dictionaries of Music Inc. ISBN 978-0-333-73432-2. OCLC 39160203.
- Sadie, Stanley, ed. (). The New Grove Dictionary of Music and Musicians (ed. 6th). London: Macmillan Publishers. ISBN 0-333-23111-2. OCLC 5676891.
- Eisen, Cliff; Sadie, Stanley. "Mozart, Wolfgang Amadeus", in: The New Grove Dictionary of Music and Musicians, 2nd edition, vol. 17, ed. Stanley Sadie, Oxford University Press, Inc., New York, 2001. ISBN 978-0-19-517067-2.
- Solomon, Maynard (). Mozart: A Life (ed. 1st). New York City: HarperCollins. ISBN 978-0-06-019046-0. OCLC 31435799.
- Steptoe, Andrew (). The Mozart-Da Ponte Operas: The Cultural and Musical Background to Le nozze di Figaro, Don Giovanni, and Così fan tutte. Oxford: Clarendon Press. ISBN 0-19-816221-9. OCLC 22895166.
- „Award of the Papal Equestrian Order of the "Golden Spur" to Wolfgang Amadeus Mozart”. Vatican Secret Archives. . Arhivat din original la . Accesat în .
- Wakin, Daniel J. (). „After Mozart's Death, an Endless Coda”. The New York Times. ISSN 0362-4331.
- Wilson, Peter Hamish (1999) The Holy Roman Empire, 1495-1806. London: MacMillan Press.
- Wolff, Christoph (2012) Mozart at the Gateway to His Fortune: Serving the Emperor, 1788–1791. New York: Norton. ISBN 978-0-393-05070-7
- Studii mozartiene (2001; 2007). I. Omagiu lui Jaap Schröder. II. Omagiu lui Robert Levin. Cluj-Napoca
- Cairns, David (). Mozart and His Operas. Berkeley, California: University of California Press. ISBN 0-520-22898-7. OCLC 62290645.
- Eisen, Cliff; Keefe, Simon P, ed. (). The Cambridge Mozart Encyclopedia. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-85659-0. OCLC 60245611.
- Gutman, Robert (). Mozart: A Cultural Biography. London: Harcourt Brace. ISBN 978-0-15-601171-6. OCLC 45485135.
- Holmes, Edward (). The Life of Mozart. New York: Cosimo Classics. ISBN 1-59605-147-7. OCLC 62790104.
- Mozart, Wolfgang (). Mersmann, Hans, ed. Letters of Wolfgang Amadeus Mozart. New York: Dover Publications. ISBN 0-486-22859-2. OCLC 753483.
- „New Mozart Pieces Unveiled (Video)”. The Huffington Post. . Accesat în .
- Till, Nicholas (). Mozart and the Enlightenment: Truth, Virtue and Beauty in Mozart's Operas. New York City: W. W. Norton & Company. ISBN 0-393-31395-6. OCLC 469628809.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Ovidiu Varga, În căutarea lui Mozart: 1791-1991, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, 1992
- Societatea Română Mozart
- de Catalogul Köchel al operelor lui W.A.Mozart Arhivat în , la Wayback Machine.
- Mozart Scores + audio & MIDI.
- Classic Cat - Mozart mp3s Arhivat în , la Wayback Machine.
- "mozart") 783 Digitised Works of and about Mozart in The European Library
- Istorii mai puțin știute: Dialogul cu îngerii, 7 iunie 2008, Costin Tuchilă, Amos News
- Istorii mai puțin știute: Caligrafia capodoperei, 5 iulie 2008, Costin Tuchilă, Amos News
- Salzburg Mozarteum Foundation
- Chronological-Thematic Catalog Arhivat în , la Wayback Machine.
- Lucrări de sau despre Wolfgang Amadeus Mozart în biblioteci (catalog WorldCat)
- Cărți și materiale
- "Mozart" Titles; Mozart as author from archive.org
- "Mozart" Titles; Mozart as author from books.google.com
- Digital Mozart Edition (Internationale Stiftung Mozarteum)
- fr "Mozart" titles from Gallica
- From the British Library
- de Letters of Leopold Mozart und Wolfgang Amadeus Mozart (Badische Landesbibliothek)
- Partituri
- Complete sheetmusic (scores) Neue Mozart-Ausgabe (Universitatea Internațională Mozarteum)
- "Mozart" Titles (MDZ)
- "Mozart" Titles
- Partituri de Wolfgang Amadeus Mozart la International Music Score Library Project
- Partituri libere din sheet music Cantorion.org
Legături externe
[modificare | modificare sursă] Materiale media legate de Wolfgang Amadeus Mozart la Wikimedia Commons
| ||||||||||
| Control de autoritate |
|
|---|