Dracul de mare
| Dracul de mare | |
|---|---|
| Dracul de mare sau peștele pescar (Lophius piscatorius) | |
| Stare de conservare | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Subîncrengătură: | Vertebrata |
| Infraîncrengătură: | Gnathostomata |
| Nanoîncrengătură: | Pisces |
| Supraclasă: | Osteichthyes |
| Clasă: | Actinopterygii |
| Subclasă: | Neopterygii |
| Infraclasă: | Teleostei |
| Supraordin: | Paracanthopterygii |
| Ordin: | Lophiiformes |
| Subordin: | Lophioidei |
| Familie: | Lophiidae |
| Gen: | Lophius |
| Specie: | L. piscatorius |
| Nume binomial | |
| Lophius piscatorius Linnaeus, 1758 | |
| Sinonime | |
| |
| Modifică text |
|
Dracul de mare (Lophius piscatorius) numit și pește pescar, pește undițar, este un pește marin răpitor teleostean (din familia lofiide) care trăiește în Oceanul Atlantic (pe coastele europene și africane, până în Golful Guineea), Marea Nordului, Marea Mediterană și mai rar în Marea Neagră. În Marea Neagră a fost găsit lângă țărmul Caucazului, Crimeei, Turciei, Bulgariei și României.[2][3][1]
Corpul lui atinge o lungimea de 2 m și o greutate de 58 kg. Trăiește până la 20 de ani sau chiar mai mult. Are capul foarte mare, puternic turtit dorso-ventral și lățit. Gura este enormă și prevăzută cu numeroși dinți lungi, ascuțiți, înclinabili. Pielea este golașă (fără solzi), cu numeroase franjuri mici cărnoase în jurul fălcii inferioare și de-a lungul laturilor capului care se extind și pe laturile corpului. Are două înotătoare dorsale separate. Prima înotătoare dorsală este formată din 3 spini subțiri aflați pe cap (spini cefalici) și 3 spini în spatele capului (spini postcefalici). Primii doi spini cefalici se află la extremitatea anterioară a botului, primul dintre ei se găsește aproape de gură și este modificat într-un dispozitiv mobil de pescuit asemănător cu undița, numit iliciu (illicium - undița sau momeală), care are un apendice cărnos la vârf, numit nadă (esca). Esca servește ca momeală pentru atragerea prăzii în apropierea gurii sale enorme; de la acest dispozitiv de pescuit se trage numele de pește pescar. A doua înotătoare dorsală are 10-13 radii moi. Înotătoarele pectorale sunt alungite, în spatele lor se află fantele branhiale. Culoarea spatelui este brun-ciocolatie sau violacee, de multe ori marmorată cu pete, iar a abdomenului albă.[4][5][6][7][8] Aspectul exterior al masculilor și femelelor sunt identice, însă masculii sunt mai mici, astfel masculii maturi au în medie 49–58 cm, iar femelele 73–98 cm.[9][10]
Dracul de mare este un pește bentonic, care trăiește pe fundul platoului continental la adâncimi de 50-200 m, iar icrele le depune la adâncimi mari: 400-2000 m. Este un prost înotător și își petrece timpul stând ascuns între alge sau îngropat în nămol, de unde își scoate din frunte undița (iliciul) cu nada la capăt, mișcând-o deasupra sau în fața gurii; peștii o iau drept un viermișor și se apropie să-l înghită; atunci, dracul de mare cască gura sa uriașa și înghite într-o clipă apa cu pește cu tot. Este un pește răpitor lacom care se hrănește cu cantități mari de pești bentonici de pe fundul apelor și nevertebrate mari (crabi), ocazional cu păsări marine. Stomacul acestui pește este uriaș, încât în el ar încăpea un pește de aceeași mărime cu posesorul lui. Se reproduce în februarie-mai; icrele sunt mari (2,3-4,0 mm în diametru) și sunt depuse într-o panglică lungă care atinge o lungime de 10 m, o lățime de 0,5 m și o grosime de 4-6 mm și conține 1,3-3,0 milioane de icre. Carnea acestui pește bizar este foarte gustoasă, el fiind pescuit în scopuri economice în mai multe țări.[4][5][6][7][8]
Descrierea
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Papakonstantinou, C., Golani, D., Massuti, E., Palmeri, A. & Keskin, Ç. 2011. Lophius piscatorius. The IUCN Red List of Threatened Species 2011
- ^ „M. Yankova, D. Pavlov, P. Ivanova, E. Karpova, A. Boltachev, B. Öztürk, L. Bat, M. Oral and M. Mgeladze. Marine fishes in the Black Sea: recent conservation status. Mediterranean Marine Science, 15/2, 2014, 366-379”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Maria Yankova, Violin Raykov, Petya Ivanova, Marina Mgeladze, Revaz Diasamidze, Gheorghe Radu, Simion Nicolaev, Stanislav Agapov, Maria Grinchenko, Bayram Öztürk, Muammer Oral, Levent Bat, Ertug Düzgünes, Vladislav Shlyakhov, Alexander Boltachev, Evgeniya Karpova. Black Sea Fish Check-List. Black Sea Commission Publication. 2011
- ^ a b Sergiu I. Cărăușu. Tratat de ichtiologie. Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucuresti 1952, 804 p.
- ^ a b Victor Pop. Curs de zoologia vertebratelor. Volumul I. Procordatele, caracterele generale ale vertebratelor, peștii și amfibienii. Universitatea "Victor Babes" Cluj. Facultatea de științe naturale și geografie. Litografia Învățămîntului Cluj 1957
- ^ a b Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.
- ^ a b Е. Д. Васильева. Рыбы Черного моря. Москва: Изд-во ВНИРО, 2007.
- ^ a b А. Н. Световидов. Рыбы Черного Моря. Академия Наук СССР. Издательство «Наука», Москва 1964.
- ^ Fariña, A. C., Azevedo, M., Landa, J., Duarte, R., Sampedro, P., Costas, G., Torres, M. A., and Cañás, L. 2008. Lophius in the world: a synthesis on the common features and life strategies. – ICES Journal of Marine Science, 65: 1272–1280.
- ^ Duarte, R., et al. "Reproduction of black and white anglerfish (Lophius budegassa Spinola, 1807; Lophius piscatorius Linnaeus, 1758) in the southern stock (ICES Divisions VIIIc and IXa)." ICES Council Meeting papers CM-1998/O. Vol. 23. 1998.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Baudroie. Grande Encyclopédie Larousse. Édition 1976 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Wilson, Douglas P. "The habits of the angler-fish, Lophius piscatorius L., in the Plymouth area." Journal of the Marine Biological Association of the United Kingdom 21.2 (1937): 477-496.
- Farina, A. C., et al. "Lophius in the world: a synthesis on the common features and life strategies." ICES Journal of Marine Science: Journal du Conseil 65.7 (2008): 1272-1280.
- Field, J. G. "Contribution to the functional morphology of fishes. Part II. The feeding mechanism of the angler fish, Lophius piscatorius Linnaeus." African Zoology 2.1 (1966): 45-67.[nefuncțională]
- Laurenson, C. H., et al. "Deep water observations of Lophius piscatorius in the north‐eastern Atlantic Ocean by means of a remotely operated vehicle." Journal of Fish Biology 65.4 (2004): 947-960.
- Caruso, John H. "The systematics and distribution of the lophiid anglerfishes: II. Revisions of the genera Lophiomus and Lophius." Copeia (1983): 11-30.[nefuncțională]
- Laurenson, C. H., and I. G. Priede. "The diet and trophic ecology of anglerfish Lophius piscatorius at the Shetland Islands, UK." Journal of the Marine Biological association of the United Kingdom 85.02 (2005): 419-424.
- Laurenson, Chevonne H., et al. "Biological features of the Lophius piscatorius catch in Scottish waters." ICES Journal of Marine Science: Journal du Conseil 65.7 (2008): 1281-1290.
- Valentim, Maria de Fátima Moraes, Érica Pellegrini Caramaschi, and Marcelo Vianna. "Biologia e ecologia de peixes do gênero Lophius (Lophiidae, Lophiiformes), com ênfase em Lophius gastrophysus Miranda-Ribeiro, 1915: Status atual." Oecologia Brasiliensis 11.4 (2007): 503-520.
- Reproduction of black and white anglerfish (Lophius budegassa Spinola, 1807; Lophius piscatorius Linnaeus, 1758) in the southern stock (ICES Divisions VIIIc
- Japoshvili, Bella. "Fish species in the Georgian Black sea part." Common borders. Common solutions.: 35. Arhivat în , la Wayback Machine.
- Colmenero, Ana I., Víctor M. Tuset, and Pilar Sánchez. "Reproductive strategy of white anglerfish (Lophius piscatorius) in Mediterranean waters: implications for management." Fishery Bulletin 115.1 (2017). Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Lophius piscatorius. The IUCN Red List of Threatened Species
- Lophius piscatorius Linnaeus, 1758. FishBase
- Baudroie. Lophius piscatorius Linnaeus, 1758. DORIS
- Peștii din Marea Neagră. EcoMareaNeagra
Video
[modificare | modificare sursă]- Dracul de mare (Lophius piscatorius) pe fundul mării. ARKive Arhivat în , la Wayback Machine.
- Dracul de mare prinde un guvid, ademenindu-l cu nada (esca). ARKive Arhivat în , la Wayback Machine.
- Dracul de mare în Marea Mediterană. YouTube
- Dracul de mare a prins mâna unui rus. YouTube
- Dracul de mare înotând. YouTube
- Dracul de mare ascuns între alge. YouTube
- Dracul de mare mănâncă peștișori într-un fiord din Norvegia. YouTube