What do you think?
Rate this book
Detective Galileo #3
The Devotion of Suspect X
Yasuko Hanaoka is a divorced, single mother who thought she had finally escaped her abusive ex-husband Togashi. When he shows up one day to extort money from her, threatening both her and her teenaged daughter Misato, the situation quickly escalates into violence and Togashi ends up dead on her apartment floor. Overhearing the commotion, Yasuko's next door neighbor, middle-aged high school mathematics teacher Ishigami, offers his help, disposing not only of the body but plotting the cover-up step-by-step.
When the body turns up and is identified, Detective Kusanagi draws the case and Yasuko comes under suspicion. Kusanagi is unable to find any obvious holes in Yasuko's manufactured alibi and yet is still sure that there's something wrong. Kusanagi brings in Dr. Manabu Yukawa, a physicist and college friend who frequently consults with the police. Yukawa, known to the police by the nickname Professor Galileo, went to college with Ishigami.
After meeting up with him again, Yukawa is convinced that Ishigami had something to do with the murder. What ensues is a high level battle of wits, as Ishigami tries to protect Yasuko by outmaneuvering and outthinking Yukawa, who faces his most clever and determined opponent yet.
When the body turns up and is identified, Detective Kusanagi draws the case and Yasuko comes under suspicion. Kusanagi is unable to find any obvious holes in Yasuko's manufactured alibi and yet is still sure that there's something wrong. Kusanagi brings in Dr. Manabu Yukawa, a physicist and college friend who frequently consults with the police. Yukawa, known to the police by the nickname Professor Galileo, went to college with Ishigami.
After meeting up with him again, Yukawa is convinced that Ishigami had something to do with the murder. What ensues is a high level battle of wits, as Ishigami tries to protect Yasuko by outmaneuvering and outthinking Yukawa, who faces his most clever and determined opponent yet.
298 pages, Hardcover
First published August 29, 2005
About the author
Keigo Higashino
237 books8,982 followersAssociated Names:
* Keigo Higashino
* 東野 圭吾 (Japanese)
* 東野圭吾 (Traditional Chinese)
* ฮิงาชิโนะ เคโงะ (Thai)
Keigo Higashino (東野 圭吾) is one of the most popular and biggest selling fiction authors in Japan—as well known as James Patterson, Dean Koontz or Tom Clancy are in the USA.
Born in Osaka, he started writing novels while still working as an engineer at Nippon Denso Co. (presently DENSO). He won the Edogawa Rampo Prize, which is awarded annually to the finest mystery work, in 1985 for the novel Hōkago (After School) at age 27. Subsequently, he quit his job and started a career as a writer in Tokyo.
In 1999, he won the Mystery Writers of Japan Inc award for the novel Himitsu (The Secret), which was translated into English by Kerim Yasar and published by Vertical under the title of Naoko in 2004. In 2006, he won the 134th Naoki Prize for Yōgisha X no Kenshin. His novels had been nominated five times before winning with this novel.
The Devotion of Suspect X was the second highest selling book in all of Japan— fiction or nonfiction—the year it was published, with over 800,000 copies sold. It won the prestigious Naoki Prize for Best Novel— the Japanese equivalent of the National Book Award and the Man Booker Prize. Made into a motion picture in Japan, The Devotion of Suspect X spent 4 weeks at the top of the box office and was the third highest‐grossing film of the year.
Higashino’s novels have more movie and TV series adaptations than Tom Clancy or Robert Ludlum, and as many as Michael Crichton.
* Keigo Higashino
* 東野 圭吾 (Japanese)
* 東野圭吾 (Traditional Chinese)
* ฮิงาชิโนะ เคโงะ (Thai)
Keigo Higashino (東野 圭吾) is one of the most popular and biggest selling fiction authors in Japan—as well known as James Patterson, Dean Koontz or Tom Clancy are in the USA.
Born in Osaka, he started writing novels while still working as an engineer at Nippon Denso Co. (presently DENSO). He won the Edogawa Rampo Prize, which is awarded annually to the finest mystery work, in 1985 for the novel Hōkago (After School) at age 27. Subsequently, he quit his job and started a career as a writer in Tokyo.
In 1999, he won the Mystery Writers of Japan Inc award for the novel Himitsu (The Secret), which was translated into English by Kerim Yasar and published by Vertical under the title of Naoko in 2004. In 2006, he won the 134th Naoki Prize for Yōgisha X no Kenshin. His novels had been nominated five times before winning with this novel.
The Devotion of Suspect X was the second highest selling book in all of Japan— fiction or nonfiction—the year it was published, with over 800,000 copies sold. It won the prestigious Naoki Prize for Best Novel— the Japanese equivalent of the National Book Award and the Man Booker Prize. Made into a motion picture in Japan, The Devotion of Suspect X spent 4 weeks at the top of the box office and was the third highest‐grossing film of the year.
Higashino’s novels have more movie and TV series adaptations than Tom Clancy or Robert Ludlum, and as many as Michael Crichton.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 11 of 11 reviews
July 14, 2025
Am cumpărat cartea aproape instinctiv, m-a atras coperta și m-a intrigat descrierea de pe coperta a patra, deși nu știam absolut nimic despre autor. Nici nu știam că face parte dintr-o serie de romane polițiste, „Detectivul Galileo”, unde personajele principale (profesorul Yukawa și detectivul Kusanagi) apar în mai multe anchete, dar fiecare volum poate fi citit separat. Deși e un avantaj că volumul poate fi citit independent, pentru mine a fost o dezamăgire să aflu că e singurul din serie tradus în română.
Totuși, după ce am terminat „Devotamentul suspectului X”, mi-am dorit sincer să le citesc pe toate. Keigo Higashino scrie cu o inteligență fină, cu o sensibilitate care rareori se întâlnește în thrillere. Nu știu să fi citit un roman de mister mai bine construit decât acesta. Ce turnură de situație! Și ce final sfâșietor… Nu mi-aș fi imaginat că un thriller poate să te lase cu noduri în gât și cu lacrimi în colțul ochilor.
Ce face cartea atât de specială, dincolo de intriga excelentă, este umanitatea personajelor. Devotamentul suspectului X te pune în fața unei forme de iubire atât de intense și dureroase încât sfidează logica. Nu pot spune mai mult, fiindcă risc să dau spoilere, dar credeți-mă, rar mi s-a întâmplat să citesc o poveste care să-mi pară atât de desăvârșită.
Interesant este că am avut o tentativă eșuată cu ea acum mai bine de o săptămână, am citit două pagini și am simțit că nu mă prinde. N-aș ști să spun de ce. Dar pentru că eu nu abandonez cărți cu una cu două, m-am reîntors la ea ieri… și azi deja am terminat-o. Am devorat-o pur și simplu.
Poate că are imperfecțiunile ei, dar eu nu le-am observat. Pentru mine a fost genul de lectură care rămâne cu tine și după ce ai închis ultima pagină. O combinație între roman polițist, dramă psihologică și o poveste de iubire atipică, dusă până la capătul sacrificiului.
Totuși, după ce am terminat „Devotamentul suspectului X”, mi-am dorit sincer să le citesc pe toate. Keigo Higashino scrie cu o inteligență fină, cu o sensibilitate care rareori se întâlnește în thrillere. Nu știu să fi citit un roman de mister mai bine construit decât acesta. Ce turnură de situație! Și ce final sfâșietor… Nu mi-aș fi imaginat că un thriller poate să te lase cu noduri în gât și cu lacrimi în colțul ochilor.
Ce face cartea atât de specială, dincolo de intriga excelentă, este umanitatea personajelor. Devotamentul suspectului X te pune în fața unei forme de iubire atât de intense și dureroase încât sfidează logica. Nu pot spune mai mult, fiindcă risc să dau spoilere, dar credeți-mă, rar mi s-a întâmplat să citesc o poveste care să-mi pară atât de desăvârșită.
Interesant este că am avut o tentativă eșuată cu ea acum mai bine de o săptămână, am citit două pagini și am simțit că nu mă prinde. N-aș ști să spun de ce. Dar pentru că eu nu abandonez cărți cu una cu două, m-am reîntors la ea ieri… și azi deja am terminat-o. Am devorat-o pur și simplu.
Poate că are imperfecțiunile ei, dar eu nu le-am observat. Pentru mine a fost genul de lectură care rămâne cu tine și după ce ai închis ultima pagină. O combinație între roman polițist, dramă psihologică și o poveste de iubire atipică, dusă până la capătul sacrificiului.
July 14, 2025
Multumesc, Adina, pentru carte ♥️
Am închis cu ciudă cartea după ultima pagină! Ce turnură neașteptată!
Am închis cu ciudă cartea după ultima pagină! Ce turnură neașteptată!
July 18, 2026
Devotamentul suspectului X este una dintre acele cărți care demonstrează că un thriller nu trebuie să fie plin de răsturnări de situație la fiecare capitol pentru a fi memorabil. Keigo Higashino m-a captivat prin inteligența construcției și prin felul în care a ales să spună povestea: nu misterul identității criminalului este cel care te împinge să întorci paginile, ci dorința de a înțelege cum se va desfășura acest joc al minților până la final.
Mi-a plăcut enorm confruntarea dintre profesorul de matematică Ishigami și fizicianul Yukawa, cunoscut drept Galileo. Cei doi nu sunt adversari în sensul clasic, ci doi oameni excepționali care privesc aceeași situație din perspective diferite. Duelul lor intelectual este fascinant și oferă romanului o eleganță aparte.
Trebuie să recunosc că, pe alocuri, am fost nevoită să citesc de două ori dialogurile dintre ei. Nu pentru că ar fi fost greu de urmărit, ci pentru că erau atât de inteligente și încărcate de subînțelesuri, încât simțeam nevoia să citesc printre rânduri pentru a surprinde toate ideile pe care autorul voia să le transmită. Este una dintre acele cărți care îți solicită atenția și te provoacă să fii un participant activ la această confruntare a minților.
Dincolo de componenta polițistă, cartea vorbește despre iubire, singurătate, sacrificiu și despre limitele până la care poate merge un om atunci când devotamentul față de o altă persoană devine sensul propriei existențe. Tocmai această latură umană mi s-a părut cea mai puternică. Personajele nu sunt perfecte și nici ușor de judecat, iar autorul te provoacă să privești dincolo de fapte și să înțelegi emoțiile care le-au condus acțiunile.
Am apreciat și stilul lui Keigo Higashino: sobru, atent la detalii și lipsit de artificii inutile. Totul este construit cu precizia unui calcul matematic, iar fiecare conversație și fiecare indiciu își găsesc locul la momentul potrivit. Deși ritmul este mai degrabă calm decât alert, tensiunea crește constant, iar curiozitatea nu dispare nicio clipă.
Finalul este, fără îndoială, punctul forte al romanului. Nu m-a impresionat printr-o surpriză spectaculoasă, ci prin impactul emoțional și prin felul în care a schimbat sensul întregii povești. Deși este un thriller, m-a emoționat până la lacrimi – cred că este pentru prima dată când mi se întâmplă acest lucru citind un roman din acest gen. M-a făcut să privesc retrospectiv toate evenimentele și să realizez că uneori cel mai greu de înțeles nu este adevărul, ci profunzimea sentimentelor umane.
"Devotamentul suspectului X" este un thriller rafinat, diferit de ceea ce întâlnim de obicei în acest gen. Este o carte care îmbină logica impecabilă cu emoția și care demonstrează că cea mai complexă enigmă este, de fapt, sufletul omenesc.
O recomand tuturor celor care caută un roman inteligent, sensibil și construit cu o măiestrie remarcabilă.
Mi-a plăcut enorm confruntarea dintre profesorul de matematică Ishigami și fizicianul Yukawa, cunoscut drept Galileo. Cei doi nu sunt adversari în sensul clasic, ci doi oameni excepționali care privesc aceeași situație din perspective diferite. Duelul lor intelectual este fascinant și oferă romanului o eleganță aparte.
Trebuie să recunosc că, pe alocuri, am fost nevoită să citesc de două ori dialogurile dintre ei. Nu pentru că ar fi fost greu de urmărit, ci pentru că erau atât de inteligente și încărcate de subînțelesuri, încât simțeam nevoia să citesc printre rânduri pentru a surprinde toate ideile pe care autorul voia să le transmită. Este una dintre acele cărți care îți solicită atenția și te provoacă să fii un participant activ la această confruntare a minților.
Dincolo de componenta polițistă, cartea vorbește despre iubire, singurătate, sacrificiu și despre limitele până la care poate merge un om atunci când devotamentul față de o altă persoană devine sensul propriei existențe. Tocmai această latură umană mi s-a părut cea mai puternică. Personajele nu sunt perfecte și nici ușor de judecat, iar autorul te provoacă să privești dincolo de fapte și să înțelegi emoțiile care le-au condus acțiunile.
Am apreciat și stilul lui Keigo Higashino: sobru, atent la detalii și lipsit de artificii inutile. Totul este construit cu precizia unui calcul matematic, iar fiecare conversație și fiecare indiciu își găsesc locul la momentul potrivit. Deși ritmul este mai degrabă calm decât alert, tensiunea crește constant, iar curiozitatea nu dispare nicio clipă.
Finalul este, fără îndoială, punctul forte al romanului. Nu m-a impresionat printr-o surpriză spectaculoasă, ci prin impactul emoțional și prin felul în care a schimbat sensul întregii povești. Deși este un thriller, m-a emoționat până la lacrimi – cred că este pentru prima dată când mi se întâmplă acest lucru citind un roman din acest gen. M-a făcut să privesc retrospectiv toate evenimentele și să realizez că uneori cel mai greu de înțeles nu este adevărul, ci profunzimea sentimentelor umane.
"Devotamentul suspectului X" este un thriller rafinat, diferit de ceea ce întâlnim de obicei în acest gen. Este o carte care îmbină logica impecabilă cu emoția și care demonstrează că cea mai complexă enigmă este, de fapt, sufletul omenesc.
O recomand tuturor celor care caută un roman inteligent, sensibil și construit cu o măiestrie remarcabilă.
March 7, 2025
Yasuko, femeie divorțată și mama lui Misato, este hărțuită de fostul soț, Togashi, care, după fiecare vizită inoportună, refuză să plece cu mâinile goale. Într-o seară de martie, după ce o găsește la Benten-tei, localul cu mâncare la pachet deținut de soții Yonazawa, unde lucrează ca ospătăriță, Togashi ajunge acasă la Yasuko, unde, după un schimb aprins de replici și un episod spontan de violență a lui Misato, bărbatul este ucis, strangulat de fiică și mamă cu cablul electric de la kotatsu. Zgomotele luptei ajung până la Ishigami, vecinul de-alături, care se ivește în următoarea secundă la ușă ca să afle ce se petrece. Cu toate că cele două femei încearcă să ascundă urmele încăierării, Ishigami își dă seama că sub kotatsu zace un cadavru și că scrumul din doza goală de bere indică o prezență masculină în apartament. De asemenea, realizează că el e singura șansă a vecinelor de a scăpa cu mâinile curate și nu pregetă să treacă la mușamalizarea crimei, pentru că are o slăbiciune pentru Yasuko, chelnerița care-i înmânează în fiecare dimineață meniul special pentru prânz la pachet. Ei bine, crima e crimă, restul sunt detalii. Dar poate că detaliile fac diferența...
Recenzia:
https://www.cartilemele.ro/2025/03/re...
Recenzia:
https://www.cartilemele.ro/2025/03/re...
January 7, 2025
Devotamentul suspectului X este unul dintre romanele pe care le-am adus acasă de la târgul de carte Gaudeamus. Cucerită de descrierea de pe coperta patru, incitantă și plină de suspans, nu am avut niciun regret în momentul în care am adăugat titlul în turnulețul care amenința să se prăbușească peste mine. Și dacă tot suntem la momentul destăinuirilor literare, atunci mă simt obligată să vă spun că nu intenționam să citesc povestea asta până la sosirea primăverii. Nu mă judecați! Am o explicație extrem de argumentată, din punctul meu de vedere.
Coperta, în ciuda muchiilor tăioase și a scenariilor sumbre pe care le intuiam în poveste, îmi transmitea o stare de liniște. Și îmi închipuiam deja pomi înfloriți, crenguțe cu flori de primăvară, soare, o cafea băută într-o după amiază târzie. Alături de acest titlu, deloc surprinzător, am mai așezat câteva. Toate „respirând" aceeași briză primăvăratică.
Însă, după cum mi-e tiparul, titlul ăsta a prins a se învârti în mintea mea într-o seară. Și am știut că sunt pregătită pentru străzile aglomerate, pentru numele care-mi vor răsuci limba în unghiuri imposibile, pentru cuvintele spuse pe o intonație precipitată sau pentru ciocnirile culturale. Și ce bine că mi-am ascultat instinctul!
Știți că aveam obiceiul de a compara poveștile pe care le citesc cu un obiect, cu o emoție. M-am tot gândit la o comparație și pentru această poveste. Orice element găseam, fie că era ceva real sau emoțional, mi se părea prea puțin. Dar am găsit ceva ce mi se pare că face dreptate. Romanul acesta - sunet de tobe - seamănă cu o sculptură într-un bob de orez. De departe, neobservat printr-o lupă, avem de-a face cu un bos de orez cu... denivelări. De aproape, înarmați cu tot ce trebuie, observăm detaliile de excepție, lucrătura fină și precisă. Iar povestea lui Keiho Higashino are niște tăieturi curate, șlefuite cu atenție și cu măiestrie.
Coperta, în ciuda muchiilor tăioase și a scenariilor sumbre pe care le intuiam în poveste, îmi transmitea o stare de liniște. Și îmi închipuiam deja pomi înfloriți, crenguțe cu flori de primăvară, soare, o cafea băută într-o după amiază târzie. Alături de acest titlu, deloc surprinzător, am mai așezat câteva. Toate „respirând" aceeași briză primăvăratică.
Însă, după cum mi-e tiparul, titlul ăsta a prins a se învârti în mintea mea într-o seară. Și am știut că sunt pregătită pentru străzile aglomerate, pentru numele care-mi vor răsuci limba în unghiuri imposibile, pentru cuvintele spuse pe o intonație precipitată sau pentru ciocnirile culturale. Și ce bine că mi-am ascultat instinctul!
Știți că aveam obiceiul de a compara poveștile pe care le citesc cu un obiect, cu o emoție. M-am tot gândit la o comparație și pentru această poveste. Orice element găseam, fie că era ceva real sau emoțional, mi se părea prea puțin. Dar am găsit ceva ce mi se pare că face dreptate. Romanul acesta - sunet de tobe - seamănă cu o sculptură într-un bob de orez. De departe, neobservat printr-o lupă, avem de-a face cu un bos de orez cu... denivelări. De aproape, înarmați cu tot ce trebuie, observăm detaliile de excepție, lucrătura fină și precisă. Iar povestea lui Keiho Higashino are niște tăieturi curate, șlefuite cu atenție și cu măiestrie.
May 14, 2025
"Devotamentul suspectului X" de Keigo Higashino este un thriller japonez excelent, despre loialitatea împinsă până la absurd. Yasuko și fiica ei îl omoară pe fostul soț al femeii, atunci când acesta reapare în viața lor și devine violent, apoi se gândesc să sune la poliție și să se predea, dar Ishigami, vecinul lor, un matematician genial, se oferă să le ajute să ascundă crima. Ceea ce urmează este un joc de-a șoarecele și pisica între cei trei și detectivii care se străduiesc să afle adevărul, iar totul devine și mai interesant atunci când intră în scenă un fizician, fost coleg de facultate cu Ishigami. Deducții, jocuri intelectuale, piste false, proceduri de investigație urmărite pas cu pas și, mai ales, resorturi interioare care sunt puse în mișcare. Un roman diferit de ce am citit până acum, cu mai puțin mister și suspans, dar potrivit pentru cei cărora le place să urmărească toate etapele unei anchete.
April 1, 2025
Din cronica apărută cu ocazia blog tourului din cadrul Crime Club prilejuit de apariția în limba română a acestui roman:
„Blog tour nr. 98 (7/2025): Un thriller hitchcockian, așa cum îl descrie editura, perfect gândit și impecabil executat, cu un mister aparent imposibil de rezolvat, deși ai toate piesele la îndemână și suspecții par cât se poate de evident, însă vinovăția lor este imposibil de dovedit atunci când la treabă își pune mintea un geniu al matematicii pentru care totul e numai o problemă căreia încă nu i-a găsit soluția. Noroc că și poliția este ajutată de un alt geniu, de data asta unul al fizicii și al deducțiilor logice.
După un nordic-noir scris de o suedeză, iată că la rând vine un mystery impecabil scris de un japonez. Nu-i așa că e minunat când avem acces la literatură, de oricare gen ar fi ea, din toate colțurile lumii? În „dictatura” asta a noastră în care suntem liberi să ne vedem de ale noastre? După zăpada și gerul din nordul Suediei, iată că a venit rândul unui mic colțișor din Tokio cel îndepărtat, dar fără să facem vreo secundă cunoștință cu superaglomerația urbană pentru care e cunoscută capitala niponă. Keigo Higashino alege ca loc de desfășurare al romanului său un mic colțișor liniștit din Tokio cu o suprafață de doar câteva străzi, dar în care iată că își dau întâlnire două genii care au absolvit Universitatea Imperială, un profesor de matematică la liceu și un profesor de fizică la universitate.
.
.
.
PS: povestea mi-a amintit de cel mai recent volum cu Harry Hole imaginat de Jo Nesbo, în care un criminal comite două crime aparent imposibile, el neavând nicio legătură cu victimele, victimele neavând nicio legătură între ele, locurile unde se debarasează de ele… ei bine, pricepeți ideea. Așadar, soluția imaginată de Harry, care vine complet neașteptat, în urma unei discuții întâmplătoare (cum se întâmplă și aici, când profesorul de fizică discută atât cu prietenul său, detectivul, cât și cu profesorul de matematică suspect), este atât de absurdă, iar ingeniozitatea criminalului, atât de fascinantă, încât atât problema pusă de criminal, cât și soluția găsită de anchetator sunt pur și simplu incredibile. Aproape imposibile.
PPS: știu că avem de-a face cu al treilea volum al seriei, dar, în primul rând așa au început-o englezii, din varii motive pe care nu am fost curios să le aflu, iar în al doilea rând Keigo Higashino are grijă să nu dea niciun spoiler din volumele precedente, el doar amintind în unul sau două rânduri că Yukawa și Kusanagi, detectivul, au mai colaborat în trecut. Recomandată!
„- […] Puteți spune că soluția pe care v-a oferit-o este singura corectă numai dacă reușiți să dovediți că nu există alta la fel de bună.” (p. 282)
Mai multe: https://t.ly/C44FP
„Blog tour nr. 98 (7/2025): Un thriller hitchcockian, așa cum îl descrie editura, perfect gândit și impecabil executat, cu un mister aparent imposibil de rezolvat, deși ai toate piesele la îndemână și suspecții par cât se poate de evident, însă vinovăția lor este imposibil de dovedit atunci când la treabă își pune mintea un geniu al matematicii pentru care totul e numai o problemă căreia încă nu i-a găsit soluția. Noroc că și poliția este ajutată de un alt geniu, de data asta unul al fizicii și al deducțiilor logice.
După un nordic-noir scris de o suedeză, iată că la rând vine un mystery impecabil scris de un japonez. Nu-i așa că e minunat când avem acces la literatură, de oricare gen ar fi ea, din toate colțurile lumii? În „dictatura” asta a noastră în care suntem liberi să ne vedem de ale noastre? După zăpada și gerul din nordul Suediei, iată că a venit rândul unui mic colțișor din Tokio cel îndepărtat, dar fără să facem vreo secundă cunoștință cu superaglomerația urbană pentru care e cunoscută capitala niponă. Keigo Higashino alege ca loc de desfășurare al romanului său un mic colțișor liniștit din Tokio cu o suprafață de doar câteva străzi, dar în care iată că își dau întâlnire două genii care au absolvit Universitatea Imperială, un profesor de matematică la liceu și un profesor de fizică la universitate.
.
.
.
PS: povestea mi-a amintit de cel mai recent volum cu Harry Hole imaginat de Jo Nesbo, în care un criminal comite două crime aparent imposibile, el neavând nicio legătură cu victimele, victimele neavând nicio legătură între ele, locurile unde se debarasează de ele… ei bine, pricepeți ideea. Așadar, soluția imaginată de Harry, care vine complet neașteptat, în urma unei discuții întâmplătoare (cum se întâmplă și aici, când profesorul de fizică discută atât cu prietenul său, detectivul, cât și cu profesorul de matematică suspect), este atât de absurdă, iar ingeniozitatea criminalului, atât de fascinantă, încât atât problema pusă de criminal, cât și soluția găsită de anchetator sunt pur și simplu incredibile. Aproape imposibile.
PPS: știu că avem de-a face cu al treilea volum al seriei, dar, în primul rând așa au început-o englezii, din varii motive pe care nu am fost curios să le aflu, iar în al doilea rând Keigo Higashino are grijă să nu dea niciun spoiler din volumele precedente, el doar amintind în unul sau două rânduri că Yukawa și Kusanagi, detectivul, au mai colaborat în trecut. Recomandată!
„- […] Puteți spune că soluția pe care v-a oferit-o este singura corectă numai dacă reușiți să dovediți că nu există alta la fel de bună.” (p. 282)
Mai multe: https://t.ly/C44FP
March 11, 2025
La început îmi regretam achiziția, dar după vreo 5 pagini am fost complet captivată. Absolut genială cartea, sfârșitul este puțin spus neașteptat, imprevizibilitatea tuturor acțiunilor din carte te lasă șocat. E aproape ca un iceberg, ți se pare ca știi tot când defapt știi doar vârful. Detectivul "Galileo" is a new fav too.
June 11, 2026
Un roman polițist chiar bun, în care misterul crimei te ține prins, chiar dacă știi cine e criminalul de la bun început.
La fel ca de obicei în cadrul genului, accentul e pus pe rezolvări inteligente, intuiție, descoperirea unor detalii care nu se potrivesc și așa mai departe - dar chiar dacă personajele sunt mai degrabă schițate, schițele sunt solide și credibile.
La fel ca de obicei în cadrul genului, accentul e pus pe rezolvări inteligente, intuiție, descoperirea unor detalii care nu se potrivesc și așa mai departe - dar chiar dacă personajele sunt mai degrabă schițate, schițele sunt solide și credibile.
February 12, 2025
Cea mai buna carte pe anul asta pana acum. Am terminat-o in 9 ore intr-o zi, asa m-a adus cartea asta! Nu am lasat-o din mana decat pentru a manca, timp in care ma gandeam constant la ea. O carte superba, jos palaria, scrisa excelent si chiar sfasietoare la final.
Read
July 19, 2025Devotamentul suspectului X este o carte inteligenta, excelent scrisa, cu personaje mult prea geniale pentru a fi reale. Cum zice celebra reclama: too good to be light. Aici s-ar transforma in too smart to be real.
https://citestemil.ro/devotamentul-su...
https://citestemil.ro/devotamentul-su...
Displaying 1 - 11 of 11 reviews