Revista Informatica Economica, nr.

3(27)/2003

5
Telecomunicatiile moderne n organizatii

Prof.dr. Ioan ANDONE
Catedra de Informatica Economica, Universitatea Al. I. Cuza Iasi


Globalization of trade, the emergence of information economies, and the growth of the Inter-
net and other global communications networks have recast the role of information systems in
business and management. The Internet is becoming the foundation for new business models,
new business processes, and new ways of distribution knowledge. Companies can use the
Internet and network ing technology to conduct more of their work electronically, seamlessly
linking factories, offices, and sales forces around the globe. The Internet has created a uni-
versal platform for buying and selling goods. Its technology also provides powerful capabili-
ties for driving important businesses processes inside the company and for linking such proc-
esses electronically to those of other organizations. This paper explores the electronic busi-
ness uses of the Internet for the management of the firm as well as the Internets growing role
in electronic commerce. It includes detailed treatment of the telecommunications revolution,
electronic commerce and electronic business technologies, management issues and solutions.
Keywords: telecommunications, enterprise networking, electronic commerce, electronic busi-
ness technologies, and opportunities for managers

evolutia telecomunicatiilor si oport u-
nitati pentru afaceri
Multe dintre sistemele informationale de as-
tazi utilizeaza retele de calculatoare si tele-
comunicatii. Organizatii de toate dimensiuni-
le din lumea ntreaga folosesc retele de calc u-
latoare si Internetul pentru localizarea furni-
zorilor si potentialilor cumparatori, pentru
negocierea contractelor cu acestia si chiar
pentru alte servicii importante n sprijinul lor.
Folosirea retelelor de calculatoare s-a dovedit
foarte productiva si pentru desfasurarea acti-
vitatilor de cercetare, coordonare organizati-
onala si control, dar este fundamentala pentru
comertul electronic si afacerile electronice.
Astazi ne aflam n mijlocul revolutiei tele-
comunicatiilor care se caracterizeaza prin
raspndirea tehnologiei de comunicatii si
serviciilor de telecomunicatii peste tot glo-
bul. Mariajul calculatoarelor si comunicatii-
lor a deschis calea utilizarii unor servicii spe-
cializate de telefonie, transfer de date si de
imagini, comunicatii prin satelit, comunicatii
fara fir si multe servicii Internet.
Tot mai multe organizatii prefera sa posede
propriile retele de telecomunicatii pentru vo-
ce, date si imagini ca sa poata oferi la rndul
lor servicii de acest gen, eliminnd costurile
cu folosirea unor retele nchiriate si cu servi-
ciile procurate din afara. mbunatatirea pozi-
tiei n competitie cntareste foarte greu n
aceste decizii. De exemplu, cele mai atractive
decizii pentru organizatiile mari s-au dovedit
investitiile n retele pentru servicii multiple
care faciliteaza executia aplicatiilor multime-
dia si evident afacerile electronice. Prin lega-
rea retelei proprii de calculatoare la reteaua
nationala, organizatia devine interconectata,
iar echipamentele de calcul, produsele infor-
matice, telecomunicatiile si resursele infor-
mationale sunt astfel organizate nct sa ofere
si mai multa putere de calcul si comunicare
la nivelul fiecarui loc de munca din compar-
timentele existente, deschiz nd oportunitati
noi pentru afaceri. De aceea, managerii actu-
ali vor continua sa se confrunte cu decizii re-
feritoare la ncorporarea unor asemenea ser-
vicii si tehnologii n sistemele informationale
si procesele organizationale. Imaginea unei
asemenea organizatii interconectate se pre-
zinta n figura 1.

ntreprinderea interconectata si necesita-
tea standardelor
Dupa cum se observa, reteaua poate fi conec-
tata la alte retele din afara ntreprinderii sau
la Internet. n aceasta arhitectura de retea, n-
treprinderea poate utiliza o larga varietate de
R
Revista Informatica Economica, nr. 3(27) /2003

6
echipamente de calcul si comunicatii procu-
rate de la diversi furnizori, conectate astfel
nct sa se poata realiza ct mai multe avan-
taje pe planul productivitatii si competitivita-
tii. Conexiunile vizeaza diferite tipuri de
echipamente, personal, senzori, baze de date,
compartimente functionale si grupuri de l u-
cru. Tocmai aceasta abilitate a calculatoare-
lor si altor dispozitive electronice de a comu-
nica unele cu altele si a partaja informatia
ntr -o maniera semnificativa pentru utilizatori
fara interventia omului poarta numele de co-
nectivitate.

Managementul
cunoasterii
Grup de lucru pentru
comunicatii interne
Flux de lucru
Servicii on-line
EXTRANET
Gateway
Firewalls
Servere
Parteneri si
Furnizori
Clienti
Servicii on -line
Comert electronic
Comunicatii
Grupuri de lucru
Regasirea informatiei
Grupuri de stiri
Informatii de
publicitate
INTERNET
Public
Retea Privata
Retea Publica
INTRANET
Compartimente si angajati
Managementul
cunoasterii
Grup de lucru pentru
comunicatii interne
Flux de lucru
Servicii on-line
EXTRANET
Gateway
Firewalls
Servere
Parteneri si
Furnizori
Clienti
Servicii on -line
Comert electronic
Comunicatii
Grupuri de lucru
Regasirea informatiei
Grupuri de stiri
Informatii de
publicitate
INTERNET
Public
Retea Privata
Retea Publica
INTRANET
Compartimente si angajati


Fig. 1. ntreprinderea interconectata

Tehnologia Internet si programele Java as i-
gura o parte din aceasta conectivitate, dar nu
pot sustine n ntregime sistemul informatio-
nal al ntreprinderii. De aceea multe ntre-
prinderi sunt obligate sa-si organizeze pro-
pria retea si sa adopte solutii proprii de inter-
conectare pentru ca echipamentele, calcula-
toarele si dispozitivele de care dispun sa lu-
creze eficient mpreuna.
Realizarea interconectarii necesita standarde
pentru conexiuni, sisteme de operare si inter-
fete utilizator. Se obtin astfel asa-numitele
sisteme deschise construite cu ajutorul siste-
melor de operare publice, interfetelor utiliza-
tor, aplicatiilor standardizate si protocoalelor
de retea. n sistemele deschise, produsele in-
formatice sunt portabile. Modelul recent de
interconectare a sistemelor deschise, OSI,
permite legarea diferitor tipuri de platforme
de calcul si retele. El a fost proiectat sa su-
porte retele globale cu mari volume de i n-
formatii rezultate n urma procesarii tranzac-
tiilor. Ca si protocolul TCP/IP, dezvoltat de
Departamentul Apararii al SUA n 1972, OSI
permite ca un calculator conectat la retea sa
comunice cu oricare alt calculator al aceleasi
sau al altei retele, prin stabilirea unor reguli
de comunicare referitoare la schimbul de in-
formatii dintre sisteme similare. OSI foloses-
te sapte straturi pentru procesul de telecomu-
nicatie si a fost dezvoltat pentru interfete gra-
fice utilizator, posta electronica, comutarea
de pachete si schimbul electronic de date.
Orice manager care doreste sa adopte masuri
de conectivitate n ntreprinderea sa va trebui
sa utilizeze un standard la proiectarea retelei,
achizitia echipamentelor si software-lui nece-
sare sau dezvoltarea aplicatiilor din structura
sistemului informational. De exemplu, liderul
mondial recunoscut al solutiilor IP, Equant,
membru al grupului France Telecom, ofera n
prezent Global IP VPN, un produs bazat pe
tehnologia MPLS care raspunde nevoilor or i-
carei ntreprinderi pentru un serviciu de co-
municatii unic, menit sa suporte cerintele e-
business att pentru aplicatiile interne (Intra-
net) ct si pentru aplicatiile externe (Extra-
net).

Tehnologiile comertului si afacerilor ele c-
tronice
Aplicatiile tehnologice cheie pentru comertul
si afacerile electronice sunt posta electronica
(e-mail), posta vocala (Voice-mail), masinile
fax, teleconferintele, dataconferintele, video-
conferintele, groupware, schimbul electronic
de date si serviciile informationale digitale
diverse. Ele ofera capacitati bazate pe retea
Revista Informatica Economica, nr. 3(27)/2003

7
pentru comunicatii, coordonare si accelerarea
fluxului tranzactiilor de cumparari si vnzari.
n tabelul 1 oferim caracteristicile acestor
tehnologii din perspectiva utilizatorului.

Tabelul 1 - Caracteristicile tehnologiilor
Tehnologie Caracteristici
Posta electro-
nica
Faciliteaza schimbul de informatii dintre doi utilizatori aflati n fata a doua calculatoare dife-
rite cuplate la retea;
Ofera comunicatie electronica si lucrul cooperativ;
O persoana poate folosi calculatorul din retea pentru a trimite note sau documente unei per-
soane aflata la alt calculator din aceeasi sau din alta retea;
Exista software specializat pentru e-mail (Eudora, s.a);
Face posibila orientarea mesajelor catre mai multi destinatari simultan; Foarte important in-
strument de comunicare organizationala;
Permite rasfoirea mesajelor si atasarea documentelor text sau multimedia la mesaje.
Posta vocala
Transforma mesajul verbal n unul analogic si-l transmite pe retea la adresa destinatarului,
unde va fi memorat pe disc n vederea regasirii ulterioare; cnd destinatarul este pregatit sa-l
asculte va fi transformat n forma audio;
Numeroase posibilitati de memorare si rasfoire notifica destinatarului sosirea mesajului; me-
sajele pot fi sterse, mentinute sau reorientate catre alti destinatari.
Masina facs i-
mil (fax)
Pot transmite documente cu texte si grafice pe liniile telefonice obisnuite;
Masina fax emitatoare scaneaza si digitizeaza imaginea documentului, apoi documentul digi-
tizat este transmis la destinatie unde este reprodus de catre masina fax receptoare. Rezultatul
este un duplicat sau un fax al documentului original.
Teleconferinta,
Dataconferinta
si Videoconfe-
rinta
Teleconferinta permite unui grup de oameni, aflati la distanta, sa discute simultan via telefon
sau posta electronica cu ajutorul unui software specializat;
Dataconferinta este teleconferinta care permite oamenilor sa lucreze cu acelasi document sau
acelasi set de date simultan. Oamenii aflati la distanta pot edita si /modifica fisiere de date, tex-
te, foi de calcul si grafice;
Videoconferinta sau videoteleconferinta este teleconferinta n care participantii se pot vedea
unii pe altii pe ecranele calculatoarelor atunci cnd comunica ntre ei;
Se obtin importante economii de timp si la costurile de transport;
Exista software specializat pentru folosirea acestor tehnologii.
Groupware
Ofera functii si servicii pentru lucrul n cooperare;
Include soft pentru partajarea informatiei, tinerea sedintelor electronice, e-mail si retea pentru
conectarea persoanelor dintr-un grup de lucru asa cum lucreaza ele n mod obisnuit n fata cal-
culatorului;
Persoane, echipe si alte grupuri de lucru aflati n locuri diferite n cadrul ntreprinderii pot fo-
losi softul specializat n scopul participarii la forumuri de discutii si la lucrul pe documente si
proiecte partajate;
Este tehnologia moderna pentru lucrul n cooperare sau colaborativ;
Permite programarea sedintelor si ntlnirilor, lucrul cu date sau fisiere partajate, elaborarea
de documente n grup si comentarea lor, etc.
Servicii in-
formationale
digitale
Obtinerea de informatii din afara organizatiei instantaneu de la calculatorul n fata caruia se
afla utilizatorul: pretul actiunilor, periodice, date despre competitori, cataloage de produse si
servicii, etc.
Multe dintre servicii sunt posibile prin posta electronica, buletine electronice, discutii on-line
n grup, rezervari de bilete si acces Internet;
Exista deja multe firme specializate care ofera asemenea servicii gratuit sau contra pla-
ta:America Online, Prodigy, Lexis, Nexis, Dow Jones News, Microsoft Networks, s.a.
Schimbul elec-
tronic de dat e
Este tehnologia cheie pentru comertul electronic datorita faptului ca el permite schimbul n
maniera de -la-calculator-la-calculator dintre doua ntreprinderi a documentelor standard referi-
toare la tranzactie cum ar fi: facturi, ordine de cumparare, ordine de plata, etc.;
Costul tranzactiilor scade mult datorita transmiterii automate a documentelor prin reteaua de
telecomunicatii eliminnd nevoia imprimarii si manipularii hrtiilor;
Difera de posta electronica prin aceea ca se transmite o tranzactie structurata pe cmpuri dis-
tincte si nu ntr-un format liber ca al mesajelor de pe e-mail;
Functioneaza conform schemei din figura 2.
Revista Informatica Economica, nr. 3(27) /2003

8
Se obtin beneficii nsemnate deoarece poate fi integrata cu alte aplicatii informatice contabi-
le, de planificarea productiei, controlul stocurilor si transportul marfii;
Presupune o instruire deosebita, un soft specializat si un suport substantial din partea mana-
gementului.

CALCULATOR CALCULATOR
VNZATOR CUMPARATOR
Ordine de cumparare
Plati
Notificari pentru transport
Preturi actualizate
Facturi
CALCULATOR CALCULATOR
VNZATOR CUMPARATOR
Ordine de cumparare
Plati
Notificari pentru transport
Preturi actualizate
Facturi


Fig. 2. Schimbul electronic de date

Probleme manageriale si solutii specifice
Tehnologia telecomunicatiilor si retelelor de
calculatoare sunt profund implicate n proce-
sele cheie ale ntreprinderilor de astazi si din
acest motiv necesita un management si o pla-
nificare riguroase. Implementarea conceptu-
lui de ntreprindere interconectata a creat
numeroase probleme dar si oportunitati pen-
tru afaceri, iar managerii au nevoie de clarif i-
carea tuturor acestor probleme cu prilejul
construirii retelei specifice. Este vorba de-
spre: 1) problemele de conectivitate, 2) pos i-
bilitatea pierderii controlului asupra sistemu-
lui informational, 3) nevoia adoptarii unor
schimbari organizationale, 4) solutionarea
problemelor legate de costurile ascunse ale
aplicatiilor client/server, 5) fiabilitatea si se-
curitatea retelei.
Problemele de conectivitate sunt problemele
specifice modelului de protocol adoptat
(TCP/IP sau OSI) si se refera la translatarea
mesajelor, controlul transmisiei, protocolul
Internet, interfata de retea si reteaua fizica
propriu-zisa (n figura 3 prezentam modelul
specific protocolului TCP/IP).
Pierderea controlului poate rezulta din difi-
cultatile de localizare a datelor n mediile dis-
tribuite care creeaza facilitati utilizatorilor fi-
nali n folosirea independenta a resurselor de
calcul pentru colectarea, memorarea si dise-
minarea informatiei si produselor software.
Mai mult, aplicatiile utilizator pot uneori
combina componente incompatibile hardware
si software din retea, iar managerii se con-
frunta cu dilema control centralizat versus
creativitatea si productivitatea utilizatorului
final.

Aplicatie Aplicatie
Transport
(TCP)
Protocol
Internet
(IP)
Interfata
retea
Transport
(TCP)
Protocol
Internet
(IP)
Interfata
retea
Retea fizica
Mesaj
identic
Pachet
identic
Datagrama
identica
Cadru
identic
Calculator gazda A Calculator gazda B
Aplicatie Aplicatie
Transport
(TCP)
Protocol
Internet
(IP)
Interfata
retea
Transport
(TCP)
Protocol
Internet
(IP)
Interfata
retea
Retea fizica
Mesaj
identic
Pachet
identic
Datagrama
identica
Cadru
identic
Calculator gazda A Calculator gazda B


Fig. 3. Model de referinta pentru protocolul TCP/IP cu cinci straturi

Cerinta adoptarii unor schimbari organizati-
onale se datoreaza descentralizarii specifice
muncii n ntreprinderea interconectata, n-
treprindere supusa reingineriei proceselor n
Revista Informatica Economica, nr. 3(27)/2003

9
scopul promovarii eficientei la nivelul fieca-
rei verigi organizatorice. S-au observat n
multe ntreprinderi ca nu se pot obtine bene-
ficiile asteptate n mediu distribuit tocmai da-
torita costurilor ascunse generate de aplicati-
ile client-server. Costurile anuale cu operarea
retelei, instalare si ntretinere, salvare fisiere,
actualizare aplicatii, nvatare si instruire,
munca suplimentara necesara si timpii con-
sumati cu managementul retelei nu pot fi n
ntregime controlate.
Fiabilitatea si securitatea retelei creeaza si
ele probleme datorita tehnologiei de retea in-
complet maturizata si foarte complexa. ntre-
prinderea interconectata este de asemenea
sensibila la versiunile sistemelor de operare
utilizate, softului de management al retelei si
celorlalte aplicatii informatice care presupun
utilizarea de versiuni noi. Perioadele de ne-
functionare, n care reteaua nu este operatio-
nala, sunt mai frecvente dect n cazul siste-
melor centralizate care nu folosesc tehnolo-
gia client/server. Securitatea devine funda-
mentala atunci cnd sistemul informational al
ntreprinderii utilizeaza reteaua n maniera
intensiva. Retelele, n general, ofera utilizato-
rilor, hakerilor si raufacatorilor numeroase
puncte de acces si oportunitati de furt sau de
modificare a datelor. Retelele legate la Inte r-
net sunt si mai vulnerabile pentru ca devin
accesibile oricui.
Managerii organizatiilor pot contracara pro-
blemele create de implementarea conceptului
de ntreprindere interconectata printr-o pla-
nificare mai riguroasa, printr-o administrare
mai eficienta a afacerilor si schimbarilor or-
ganizationale, sporirea numarului si calitatii
programelor de instruire, accentuarea deose-
bita a disciplinelor de administrare a datelor
si managementului cunoasterii si luarea n
atentie sporita a controlului costurilor si co-
nectivitatii atunci cnd se planifica arhitectu-
ra informationala. Managementul afacerilor
si schimbarii vor fi orientate ndeosebi catre
exploatarea eficienta a noilor tehnologii in-
formationale, astfel nct organizatiile sa dis-
puna de planuri perfecte n domeniu, iar pr o-
cesele de afaceri sa fie cele noi izvorte din
reingineria ntreprinderii pentru a se asigura
obtinerea unor beneficii substantiale. n func-
tie de aceste planuri si arhitectura informati-
onala a ntreprinderii va fi reproiectata pentru
a se implementa eficient mediile client-server
si aplicatiile informatice distribuite.
Planuri de nvatare si instruire bine puse la
punct si respectate ntocmai vor fi adoptate
pentru toti utilizatorii, fara exceptii, pentru a
se depasi orice probleme legate de nentele-
gerea rolului aplicatiilor informatice n noile
conditii. Numarul specialistilor n domeniul
tehnologiei retelelor si aplicatiilor client-
server va trebui sa creasca substantial. Disci-
plinele de administrare a datelor si manage-
mentul cunoasterii devin din ce n ce mai im-
portante atunci cnd retelele sunt ncarcate cu
aplicatii informatice din serviciile functionale
ale ntreprinderii si procesele sale de afaceri.
La nivelul managementului vor trebui identi-
ficate toate locurile unde se afla date, infor-
matii si cunoastere, grupurile de specialisti cu
drepturi de acces si ntretinere sau actualiza-
re, personalul utilizator cu drepturi de utiliza-
re n diferite scopuri. Se vor dezvolta politici
si proceduri de asigurare a protectiei, securi-
tatii si acuratetei datelor, informatiilor si cu-
nostintelor disponibile pe categorii de utiliza-
tori si locuri de stocare.
Planificarea conectivitatii cade n sarcina
managementului superior, numai la acest ni-
vel existnd o viziune a arhitecturii informa-
tionale pe termen lung si motivatia asupra
necesitatii interconectarii ntreprinderii ca
mijloc de supravietuire si succes n competi-
tia viitoare. Tot la acest nivel, managementul
trebuie sa se asigure de fezabilitatea concep-
tului si recuperarea investitiei. Aici se identi-
fica clasele de probleme de conectivitate si
grupurile de aplicatii specifice (inclusiv cele
referitoare la comertul si afacerile electroni-
ce), care pot fi realizate eficient printr-o mai
buna conectivitate. Strategiile pe termen lung
evidentiaza ca nu pot fi eliminate total unele
probleme de conectivitate. Conceptul de n-
treprindere interconectata poate fi implemen-
tat numai daca el este realizat conform stan-
dardelor de conectivitate si se poate organiza
pe osatura retelelor existente, iar aplicatiile
utilizator sa poata fi usor realizate. Numai
managementul superior poate stabili politici-
le pentru pastrarea unor retele pe ct posibil
Revista Informatica Economica, nr. 3(27) /2003

10
omogene, cu limitarea numarului de echipa-
mente, produse software si sisteme de mana-
gement de retea procurate de la producatori
diferiti.
Planul telecomunicatiilor este si el elaborat
astfel nct sa sprijine realizarea obiectivelor
ntreprinderii interconectate. Vor fi investiga-
te toate modalitatile de folosire a tehnologii-
lor moderne de telecomunicatii n vederea
reducerii costurilor prin eliminarea interme-
diarilor de orice fel si accelerarea proceselor
ntreprinderii. n acest scop, se ncepe cu au-
ditul functiei de comunicatii si stabilirea tutu-
ror necesitatilor de mbunatatire a echipa-
mentelor pentru date, voce, imagini, persona-
lului implicat si managementului. Sunt eva-
luate planurile de afaceri pe termen lung si
modul cum telecomunicatiile contribuie la
realizarea acestora cu obtinerea de beneficii
si distributia mai rapida a produselor si servi-
ciilor. Se identifica zonele critice n care te-
lecomunicatiile ar putea influenta potentialul
de accelerare a proceselor de afaceri pentru
controlul stocurilor, penetrarea pietelor,
transportul si distributia.
Planul de implementare urmeaza imediat
elaborarii planului de telecomunicatii si tine
seama de cei opt factori importanti n alege-
rea retelei de telecomunicatii: 1) distanta, 2)
gama de servicii care trebuie suportate, 3) se-
curitatea , 4) accesul multiplu, 5) utilizarea,
6) costul, 7) dificultatile de instalare si 8)
gradul de conectivitate.
Fie si numai printr-o simpla enumerare a
unor asemenea factori, trebuie sa observam
ca managementul trebuie sa se implice cont i-
nuu si competent n toate deciziile datorita
faptului ca procesele ntreprinderii moderne
au la baza retele de calculatoare si de teleco-
municatii. Pe aceasta linie se identifica opor-
tunitatile de afaceri si se stabilesc toate crite-
riile de selectie a firmelor furnizoare de echi-
pamente si servicii: costul platformelor, cos-
tul retelisticii, costurile si beneficiile sisteme-
lor client/server ca si toate problemele de co-
nectivitate. Pentru ntreprinderi, scopul teh-
nologiei telecomunicatiilor este tocmai acela
de a favoriza comertul si afacerile electronice
la cele mai reduse costuri, iar infrastructura
corespunzatoare sa suporte strategia si proce-
sele de afaceri, respectiv interconexiunea cu
alte tehnologii informationale utilizate n sis-
temele informationale.

Concluzii
Iata un domeniu informatic deosebit de atrac-
tiv pentru cercetari avansate n vederea asi-
gurarii succesului n competitia la nivel glo-
bal. Desi exista semnale asupra insuccesului
unor firme renumite n comertul si afacerile
electronice, se depun eforturi mari si se fac
investitii importante n aceasta directie. Cer-
cetarea si utilizarea retelelor de calculatoare
si a ciberspatiului planetar n scopuri comer-
ciale nu este la ndemna oricarei organizatii.
Este nevoie de investitii mari n retele, co-
nectivitate, sisteme informationale, schimbari
organizationale importante, control manage-
rial riguros, instruirea personalului si implicit
reingineria proceselor ntreprinderii.

Bibliografie
Andone, I., Mockler, R.J., Dologite, D.G.,
Tugui, Al., Dezvoltarea sistemelor inteligen-
te n economie. Metodologie si studii de caz,
Ed. Economica, Bucuresti, 2001;
Coen, R., Hoogenboom, M.C., Web-
Enabled Applications Programmed on the
Net. How to Become a Web-Enabled En-
terprise, McGraw-Hill, New York, 1998;
Keen, P.G.W., Cummins, J.M., Networks
in Action: Business Choices and Telecommu-
nications Decisions, Wadsworth Publishing
Co., Belmont, 1994;
Laudon, K.C.,Laudon, J.P., Management
Informatin Systems. Organization and Tech-
nology in the Networked Enterprise, 6th Edi-
tion, Prentice Hall, Upper Saddle River, New
Jersey, 2000;
Roche, E.M., Telecommunications and
Business Strategy, The Dryden Press, Chi-
cago, 1991;
Westin, A.F., Schweder, H.A., Baker,
M.A., Lehman, S., The Changing Workplace,
Knowledge Industries, New York, 1995.