armoniza

See also: armonizá

Romanian

Etymology

Borrowed from French harmoniser. By surface analysis, armonie +‎ -iza.

Pronunciation

• IPA^(key): /ar.mo.niˈza/

Verb

a armoniza (third-person singular present armonizează, past participle armonizat) 1st conj.

1. to harmonize

Conjugation

    conjugation of armoniza (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a armoniza
gerund			armonizând
past participle			armonizat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	armonizez	armonizezi	armonizează	armonizăm	armonizați	armonizează
	imperfect	armonizam	armonizai	armoniza	armonizam	armonizați	armonizau
	simple perfect	armonizai	armonizași	armoniză	armonizarăm	armonizarăți	armonizară
	pluperfect	armonizasem	armonizaseși	armonizase	armonizaserăm	armonizaserăți	armonizaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să armonizez	să armonizezi	să armonizeze	să armonizăm	să armonizați	să armonizeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		armonizează			armonizați
	negative		nu armoniza			nu armonizați

Derived terms

• armonizare
• armonizat

Related terms

• armonic
• armonios

References

• armoniza in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)

Spanish

Verb

armoniza

1. inflection of armonizar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative