diviza
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a diviza (third-person singular present divizează, past participle divizat) 1st conj.
- to divide
Conjugation
[edit] conjugation of diviza (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a diviza | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | divizând | ||||||
| past participle | divizat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | divizez | divizezi | divizează | divizăm | divizați | divizează | |
| imperfect | divizam | divizai | diviza | divizam | divizați | divizau | |
| simple perfect | divizai | divizași | diviză | divizarăm | divizarăți | divizară | |
| pluperfect | divizasem | divizaseși | divizase | divizaserăm | divizaserăți | divizaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să divizez | să divizezi | să divizeze | să divizăm | să divizați | să divizeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | divizează | divizați | |||||
| negative | nu diviza | nu divizați | |||||