Principesa Ileana a României in Spania

O fotografie exclusivă, extrem de rară, cu Principesa Ileana a României făcută la câteva săptămâni după ruperea logodnei cu contele Alexander von Hochberg.

Fotografia o înfățișează pe principesă într-o rochie albă și o mantilă spaniolă neagră din dantelă, având ca fundal un perete placat cu azulejos. Locația exactă nu a putut fi identificată.

În acea perioadă Principesa Ileana a călătorit în Spania împreună cu mama sa. În timpul acestei călătorii în Spania s-a aflat și arhiducele Anton al Austriei, fiul cel mare al arhiducelui Leopold Salvator al Austriei, cel care avea să-i devină soț în anul următor. 

Există surse care susțin că Principesa Ileana și arhiducele Anton se cunoșteau încă din 1929, altele care susțin că atunci cei doi s-ar fi cunoscut pentru prima dată.

Există informații contradictorii cu privire la orașele pe care le-au vizitat mama și fiica în Spania. Diferite surse menționează Madrid, Barcelona sau Sevilla, și foarte probabil această fotografie să a fost realizată în luna mai 1930.

Mai există și o a doua fotografie din aceeași călătorie, în care Ileana apare îmbrăcată tot în port spaniol, făcând să răsune castanietele în ritmul dansului. 

𝖥𝗈𝗍𝗈𝗀𝗋𝖺𝖿𝗂𝖾 𝗋𝖾𝗂𝗇𝗍𝖾𝗋𝗉𝗋𝖾𝗍𝖺𝗍𝖺 𝖼𝗈𝗅𝗈𝗋 𝖼𝗎 𝖺𝗃𝗎𝗍𝗈𝗋𝗎𝗅 𝖠𝖨 𝖽𝖾 𝖲𝗍𝖾𝗅𝗂𝖺𝗇 𝖯𝗈𝗉𝖺. 𝖠𝖼𝖾𝗌𝗍𝖾 𝗂𝗆𝖺𝗀𝗂𝗇𝗂 𝗌𝗎𝗇𝗍 𝗋𝖾𝖼𝗈𝗇𝗌𝗍𝗂𝗍𝗎𝗂𝗋𝗂 𝗏𝗂𝗓𝗎𝖺𝗅𝖾 𝖺𝗋𝗍𝗂𝗌𝗍𝗂𝖼𝖾 𝗌𝗂 𝗉𝗈𝗍 𝖼𝗈𝗇𝗍𝗂𝗇𝖾 𝖽𝗂𝖿𝖾𝗋𝖾𝗇𝗍𝖾 𝗌𝖺𝗎 𝗋𝖾𝗂𝗇𝗍𝖾𝗋𝗉𝗋𝖾𝗍𝖺𝗋𝗂 𝗂𝗇𝗍𝗋𝗈𝖽𝗎𝗌𝖾 𝖽𝖾 𝗂𝗇𝗍𝖾𝗅𝗂𝗀𝖾𝗇𝗍𝖺 𝖺𝗋𝗍𝗂𝖿𝗂𝖼𝗂𝖺𝗅𝖺. 𝖤𝗌𝗍𝖾 𝗉𝗈𝗌𝗂𝖻𝗂𝗅 𝖼𝖺 𝗎𝗇𝖾𝗅𝖾 𝖺𝗌𝗉𝖾𝖼𝗍𝖾 (𝖼𝗎𝗅𝗈𝗋𝗂, 𝖽𝖾𝗍𝖺𝗅𝗂𝗂, 𝗍𝖾𝗑𝗍𝗎𝗋𝗂) 𝗌𝖺 𝖽𝗂𝖿𝖾𝗋𝖾 𝖽𝖾 𝗋𝖾𝖺𝗅𝗂𝗍𝖺𝗍𝖾𝖺 𝗏𝗂𝗓𝗎𝖺𝗅𝖺 𝗈𝗋𝗂𝗀𝗂𝗇𝖺𝗅𝖺.

Regina Maria si iubirea de Romania

𝗥𝗲𝗴𝗶𝗻𝗮 𝗠𝗮𝗿𝗶𝗮:

- Țării mele și poporului meu: Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele, frumoasă țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost atât de dragă.

𝗥𝗲𝗴𝗶𝗻𝗮 𝗠𝗮𝗿𝗶𝗮 s-a stins din viață la 𝟭𝟴 𝗶𝘂𝗹𝗶𝗲 𝟭𝟵𝟯𝟴 la Castelul Pelișor din Sinaia, după o lungă suferință. Conform ultimei sale dorințe trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeș, alături de Regele Ferdinand, iar inima i-a fost depusă în capela Stella Maris de la Balcic, locul pe care l-a iubit poate mai mult decât oricare altul.

După pierderea Cadrilaterului, în 1940, principesa Ileana a dus caseta la Bran. În perioada comunistă, caseta a fost adusă la Muzeul Naţional de Istorie a României. În 2015, inima reginei a fost dusă la Castelul Pelişor din Sinaia şi depusă în camera aurie, un spaţiu ce poartă amprenta reginei.

F𝗈𝗍𝗈𝗀𝗋𝖺𝖿𝗂𝖾 𝗋𝖾𝗂𝗇𝗍𝖾𝗋𝗉𝗋𝖾𝗍𝖺𝗍𝖺 𝖼𝗈𝗅𝗈𝗋 𝖼𝗎 𝖺𝗃𝗎𝗍𝗈𝗋𝗎𝗅 𝖠𝖨 𝖽𝖾 𝖲𝗍𝖾𝗅𝗂𝖺𝗇 𝖯𝗈𝗉𝖺. 𝖠𝖼𝖾𝗌𝗍𝖾 𝗂𝗆𝖺𝗀𝗂𝗇𝗂 𝗌𝗎𝗇𝗍 𝗋𝖾𝖼𝗈𝗇𝗌𝗍𝗂𝗍𝗎𝗂𝗋𝗂 𝗏𝗂𝗓𝗎𝖺𝗅𝖾 𝖺𝗋𝗍𝗂𝗌𝗍𝗂𝖼𝖾 𝗌𝗂 𝗉𝗈𝗍 𝖼𝗈𝗇𝗍𝗂𝗇𝖾 𝖽𝗂𝖿𝖾𝗋𝖾𝗇𝗍𝖾 𝗌𝖺𝗎 𝗋𝖾𝗂𝗇𝗍𝖾𝗋𝗉𝗋𝖾𝗍𝖺𝗋𝗂 𝗂𝗇𝗍𝗋𝗈𝖽𝗎𝗌𝖾 𝖽𝖾 𝗂𝗇𝗍𝖾𝗅𝗂𝗀𝖾𝗇𝗍𝖺 𝖺𝗋𝗍𝗂𝖿𝗂𝖼𝗂𝖺𝗅𝖺. 𝖤𝗌𝗍𝖾 𝗉𝗈𝗌𝗂𝖻𝗂𝗅 𝖼𝖺 𝗎𝗇𝖾𝗅𝖾 𝖺𝗌𝗉𝖾𝖼𝗍𝖾 (𝖼𝗎𝗅𝗈𝗋𝗂, 𝖽𝖾𝗍𝖺𝗅𝗂𝗂, 𝗍𝖾𝗑𝗍𝗎𝗋𝗂) 𝗌𝖺 𝖽𝗂𝖿𝖾𝗋𝖾 𝖽𝖾 𝗋𝖾𝖺𝗅𝗂𝗍𝖺𝗍𝖾𝖺 𝗏𝗂𝗓𝗎𝖺𝗅𝖺 𝗈𝗋𝗂𝗀𝗂𝗇𝖺𝗅𝖺.

Ia, un simbol al identității românești, purtat cu mândrie de reginele României

 

Ia românească este o punte între trecut și prezent, între satul românesc și marile scene ale lumii. La Curtea Regală, Regina Elisabeta a încurajat aprecierea portului popular, iar Maria a României l-a purtat cu mândrie și l-a făcut cunoscut peste hotare.

În timpul vizitei sale în Statele Unite din 1926, Regina Maria a reprezentat România cu eleganță și a contribuit la promovarea imaginii țării noastre în lume. De asemenea, prin volume precum The Dreamer of Dreams și The Lily of Life, a lăsat generațiilor tinere povești pline de sensibilitate și imaginație.

Astăzi, ia rămâne un simbol al identității românești, purtat cu aceeași mândrie cu care reginele României au ales să-și afirme legătura cu tradițiile acestui pământ.

Vizita Reginei Maria în SUA a avut loc în 1926, iar titlurile The Dreamer of Dreams (1915) și The Lily of Life (1919) sunt îprintre cărțile sale dedicate tinerilor cititori.

De ce a cântat Iulia Vantur "Colinde, Corinde", specifica zonei Ardealului, și nu La "Betleem colo-n jos", mult mai cunoscută in Moldova

"Această piesă este un vis împlinit, o dorință ce stătea la dospit, ca un cozonac de Crăciun. În toți anii aceștia, am avut multe idei și propuneri de a cânta în română, însă mă bucur nespus că prima mea piesă în română este un colind, așa a fost menit. Așa încep călătoriile mele binecuvântate… cu un colind, născut din dor de țară, de tradițiile românești, de casă, dintr-o dorință profundă de reconectare cu rădăcinile mele, din dorința de a veni mai des acasă. Vin foarte des să-mi văd părinții, oamenii dragi, însă niciodată nu-i de ajuns", mărturisește artista Iulia Vântur.

"Îmi doresc de ani de zile să lansez un colind românesc, îmi plac mult colindele. E ca un vis împlinit. Este conexiunea mea cu copilăria, cu casa, cu România, cu părinții mei. În fiecare an, negreșit, îmi colind părinții, chiar dacă sunt la mii de km distanță, îi colind pe video-call, este tradiția noastră specială de Crăciun. Mama plânge în fiecare an, de emoție, câteodată și tata, iar eu mă simt din nou un copil. Este cel mai frumos moment de Crăciun.

În plus, datorită unui colind foarte special pentru mine a început și călătoria mea muzicală în India. În urmă cu 14 ani, am cântat un colind românesc care a atins sufletele celor din India și așa mi-au propus să cânt o piesă în hindi. Datorez mult colindelor, toată bucuria mea de a cânta de la colinde a plecat.

Când am fost invitată să cânt la Vatican, în prezența Papei, am ales să cânt colindul meu preferat și am cântat în premieră noul meu colind "Colinde, Corinde" pentru că sunt cu adevărat speciale pentru mine, am simțit că așa pot reprezenta esența mea românească", mărturisește Iulia Vântur.

""Colinde, corinde" nu este doar un colind, este o emoție, este dor și dragoste de acasă, este împlinirea de a fi lângă părinți, de Crăciun. Este colindul pe care poți crea noi amintiri speciale, împreună cu cei mai dragi oameni din viața ta. Colindul aduce emoție, căldură și bucurie, aduce sunetul pur românesc, tradițional, dar cu un sound nou, ce-ți merge direct la suflet… și în playlist!",  spune Iulia Vântur.

"Colinde, Corinde" este lansată împreună cu un videoclip filmat în Londra, dar și în România, alături de cele mai dragi ființe, părinții.

Lămuriri:

Originile colindului și termenilor colindă/corindă sunt foarte vechi, având rădăcini în perioada precreștină, fiind legate de ritualuri arhaice, agrare și de celebrarea solstițiului de iarnă. Această datină s-a perpetuat și a evoluat, împletind elemente păgâne cu cele creștine. 

Diferența dintre colindă și corindă, nu constă în altceva decât o diferență fonetică, explicabilă prin evoluția limbii, termenul de corindă fiind mai arhaic și specific anumitor regiuni, mai ales din Ardeal.

De ce a ales Iulia Vântur să cânte Colinde, corinde" care e o colindă specifică mai mult Ardealului când, de exemplu, „La Betleem colo-n jos“ e mult mai des cântat în Moldova si ea este moldoveancă din Iași. Poate l-ar fi făcut pe Salman Khan să înțeleagă că „Teri meri prem kahani“ e o copie fidelă a unei colinde tradiționale românești și nu un cântec original a unui compozitor indian.

De unde provin numele regiunilor Romaniei...

De unde provin numele regiunilor României

România, aşa cum o cunoaştem acum, este compusă din nouă regiuni istorice. După lupte de secole, purtate pentru autonomia fiecărei regiuni şi pentru mândria locală, cele nouă mici state se unesc în 1919 şi formează România Mare, un vis mocnit timp de sute de ani...

Fiecare teritoriu istoric al României are povestea şi actorii lui, însa toate au în comun dorinţa de a face parte dintr-o singură ţară, unită sub cupola României Mari.

Complexitatea Banatului este mult prea mare pentru a vorbi despre această regiune într-un singur articol, chiar şi atunci când îţi doreşti să prezinţi etimologia numelui ei.

Zeci, sute de scriitori, istorici, oficiali sau călători au povestit mereu despre o regiune fabulousă, aflată la graniţa dintre Occident şi Orient, mereu o zonă purtătoare de cultură şi civilizaţie europeană..

În ceea ce priveşte zona estică a României, istoricii nu au nici un dubiu.

Numele de Dobrogea vine de la conducătorul bulgar Dobrotici, fiul boierului Balica, primul conducător care şi-a declarat independenţa faţă de Imperiul Bizantin. Acest lucru face ca zona Dobrogei să fie una dintre primele spaţii autonome de pe teritoriul României.

Despre originea numelui de Ardeal, istoricii spun că este încă una controversată.

Deşi există o părere dominantă care spune că termenul care stă în spatele acestui cuvânt este Erdély, care se traduce prin „peste pădure”, unii istorici afirmă că numele ar fi defapt o veche rădăcină indoeuropeană, ard-, aflată în unele toponime tradiţionale, cum ar fi numele Munţilor Ardeni (din regiunea franco-belgiană).

Maramureşul este una din regiunile României cu o etimologie vastă. Nici până astăzi istoricii nu pot să spună cu exactitate care a fost punctul de plecare ce a dus la alegerea termenului de „Maramureş“. Chiar dacă „Țara Maramureşului“ este un termen întâlnit prima dată în 1299, există variante etimologice care duc cu mult înaintea secolului XIII.

Partea de nord a Moldovei este cunoscută sub denumirea de Bucovina, dar destul de puţini oameni ştiu cum s-a ajuns aici, mai ales că pe vremea lui Ştefan cel Mare ţinutul era cunoscut ca Ţara de Sus. Un alt lucru interesant referitor la această zonă este faptul că, teritoriul Bucovinei se întinde peste graniţa României.

La sfârşitul secolului al XIII-lea, Voievodul Basarab profita de criza politică din Imperiul Otoman şi de dispariţia dinastiei Arpadiene din Ungaria reuşind să îi adune pe stăpânii feudali de la sud de Carpaţi sub cupola teritoriului Munteniei.

Câţiva ani mai târziu Muntenia avea să formeze, alături de regiunea Olteniei “Ţara Românească”, piatra de temeie a României Unite.

Denumirea regiunii istorice Oltenia îşi trage radacinile din perioada Basarabilor, de unde şi numele atribuit provinciei de „leagănul dinastiei Basarabilor”. Etimologia numelui regiunii provine, aşadar, din zorii secolului XV, şi a reprezentat, de-a lungul secolelor, judeţele din stânga râului Olt, pentru ca, ulterior, sa cuprinda judeţe de ambele parţi ale Oltului.

Baraganul, ţinutul arid din sudul ţarii, a fost evocat de-a lungul anilor în operele literare ale unor personalitaţi culturale şi duce în spatele ei influenţa otomana pe care românii au primit-o timp de mai multe secole. Etimologic, Baraganul îşi trage numele dintr-un cuvânt turcic, „Buragan“, care înseamnă vârtej, furtună sau vifor.

Referitor la ţinutul Moldovei, istoricii au elaborat numeroase teorii privitoare la constituirea provinciei şi la etimologia acestui nume, însa legenda voievodului Dragoş Voda şi a căţelusei sale, Molda, s-a întiparit în mentalul colectiv şi tinde sa fie considerat momentul iniţial în constituire a regiunii.

Sursa: Google

Copii mandri de Romania: David Popovici si Sebastian Stan

Copii mandri de Romania:

David Popovici și Sebastian Stan, într-o poză împreună: "Made in România. Dacă mă antrenez destul, poate prind un rol într-un film Marvel",

Sursa:

https://www.facebook.com/digifmradio

Portul tradițional în 1860, în Țara Româneasca

 

Asa arăta portul tradițional în 1860, în Țara Româneasca, la un an de la Unirea Principatelor. Litografii realizate de artistul francez Dieudonné Lancelot.

E uimitor cum ia noastra a reușit sa reziste istoriei. A ramas neschimbata ca structura, compoziție și croi, adaptându-se timpurilor.

Sursa

https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10

Istorie adevarata - Unirea Principatelor Romane

Unirea Principatelor, înfăptuită prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, a reprezentat încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cunoscut în istoriografie ca fiind „secolul națiunilor“, un ideal pentru toți românii.

Realizată sub semnul ideilor Revoluției pașoptiste, Unirea Moldovei și a Țării Românești a reprezentat un prim obiectiv comun îndeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. Debutul anului 1859 avea să aducă împlinirea idealului românilor de la sud și est de Carpați.

Evenimentul a fost surprins plastic în anul 1861 de către Theodor Aman în creația artistică „Proclamarea Unirii (24 Ianuarie 1859)”. Pictura, realizată în ulei pe pânză, evocă un moment de răscruce al istoriei națiunii române şi îi reprezintă pe membrii Adunării Elective de la Bucureşti în timpul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti.

Theodor Aman (1831 – 1891) a fost pictor și grafician român care a studiat la Craiova și București, desăvârșindu-se ca artist plastic la Paris. Este unul dintre fondatorii școlii românești de pictură, alături de Gheorghe Tattarescu punând bazele, în anul 1863, a Școlii de Arte Frumoase din București, Theodor Aman fiind și primul director al instituției de învățământ amintite. Compozițiile cu tematică istorică reprezintă genul definitoriu al unuia dintre cei mai reprezentativi pictori ai națiunii române.