Sari la conținut

căpăcel

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din capac + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /kə.pə'ʧel/


Substantiv


Declinarea substantivului
căpăcel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căpăcel căpăcele
Articulat căpăcelul căpăcelele
Genitiv-Dativ căpăcelului căpăcelelor
Vocativ căpăcelule căpăcelelor
  1. diminutiv al lui capac.


Traduceri

Anagrame

Referințe