confrunta

română

Din franceză confronter.

Conjugarea verbului confrunta
Infinitiv	a confrunta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	confrunt
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să confrunte
Participiu	confruntat
Conjugare	I

(v.tranz.) a pune față în față două sau mai multe persoane pentru a verifica adevărul spuselor lor.
(v.tranz.) a pune față în față obiecte, opere, fenomene etc., pentru a le verifica sau a le compara.
(v.refl.) a putea face față unei situații, probleme etc. (deosebit de) dificile.