Vizualizare sursă pentru „137 (număr)”

{{Pentru|anul 137 al erei noastre|137}}
{{Infocaseta Număr
| cardinal = o sută treizeci și șapte
| ordinal = 137-lea<br />o sută treizeci și șaptelea
| divisor =  1, 137
}}

'''137''' ('''o sută treizeci și șapte''') este [[număr natural|numărul natural]] care urmează după {{num|136}} și precede pe {{num|138}}.<ref>într-un [[Șir (matematică)|șir]] crescător de numere naturale</ref>

== În matematică ==
* Este al 33-lea [[număr prim]].
* Formează o pereche de [[numere prime gemene]] cu {{num|139}}, de aceea 137 este un [[prim Chen]].
* Este un [[prim aditiv]].<ref>Coman, ''Enciclopedia…'', p.&nbsp;91</ref><ref>{{OEIS|A046704}}</ref>
* Este un [[prim Eisenstein]] fără o parte imaginară și o parte reală a formei <math>3n - 1</math>. 
* Este un [[prim pitagoreic]]: care poate fi scris sub format 4''n'' + 1 (''n'' = 36) sau ca suma a două pătrate: 11<sup>2</sup> + 4<sup>2</sup> (121 + 16).
* Este un număr [[prim Pillai]].<ref>Coman, ''Enciclopedia…'', p.&nbsp;100</ref><ref>{{OEIS|A063980}}</ref>
* Este un număr [[prim plat]].<ref>Coman, ''Enciclopedia…'', p.&nbsp;100</ref><ref>{{OEIS|A192862}}</ref>
* Este un număr [[prim Solinas]].<ref>Coman, ''Enciclopedia…'', p.&nbsp;104</ref><ref>{{OEIS|A165255}}</ref>
* Este al patrulea [[prim Stern]], care nu poate fi scris sub forma ''p'' + 2''b''<sup>2</sup> unde ''p'' este un număr prim (aici 137) și ''b'' > 0.<ref>Coman, ''Enciclopedia…'', p.&nbsp;104</ref><ref>{{OEIS|A042978 }}</ref>
* Deoarece numerele prime vecine sunt 131 și 139 și media aritmetică a acestora este 135, atunci 137 este un număr [[prim tare]].<ref>{{OEIS|A051634}}</ref>
* Este un număr [[prim trunchiabil]] la stânga.<ref>Coman, ''Enciclopedia…'', p.&nbsp;106</ref><ref>{{OEIS|A024785}}</ref>
* Este un [[număr strict non-palindromic]]<ref>{{OEIS|A016038}}</ref> și un [[număr primitiv]].<ref>{{OEIS|A072857}}</ref>

Folosind două raze pentru a împărți un cerc în funcție de [[secțiunea de aur]] se obțin sectoare de aproximativ 137° (unghiul de aur) și de 222°.
1/137 = 0,00729927007299270072992700..., [[valoare (matematică) |valoarea]] perioadei sale este palindromică și are o lungime a perioadei de doar 8. 1/137 despre care se credea odată că este valoarea exactă a [[Constanta structurii fine|constantei structurii fine]].

== În știință ==
=== Fizică===
De la începutul anilor 1900, fizicienii au postulat că numărul ar putea sta la baza unei [[Teoria câmpului unificat|mari teorii a câmpului unificat]], care să unească teoriile electromagnetismului, mecanicii cuantice și, în special, a gravitației.<ref>Rutland, G., ''Awesome Sovereign'' ([[Bloomington, Indiana|Bloomington]]: [[AuthorHouse]], 2016), [https://books.google.com/books?id=Z_l1CwAAQBAJ&pg=PT33&dq#v=onepage&q&f=false p. 33].</ref><ref>[[Richard Feynman]] website, [http://www.feynman.com/science/the-mysterious-137/ "The Mysterious 137"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201101003113/http://www.feynman.com/science/the-mysterious-137/ |date=2020-11-01 }}.</ref>

[[Constanta structurii fine]], o constantă fizică adimensională, este de aproximativ 1/137.<ref>Helge Kragh, "Magic Number: A Partial History of the Fine-Structure Constant", ''Archive for History of Exact Sciences'' '''57''':5:395 (July, 2003) {{doi|10.1007/s00407-002-0065-7}}</ref>

Fizicianul [[Leon M. Lederman]] și-a numerotat casa de lângă [[Fermilab]] cu 137 pe baza semnificației numărului pentru cei din profesia sa. Numărul 137, potrivit lui Lederman, apare peste tot, adică oamenii de știință de pe oricare planetă din univers folosind orice unități pe care le au pentru [[Sarcină electrică|sarcină]] sau [[viteză]] și oricare ar fi versiunea lor a [[constanta lui Planck|constantei lui Planck]], vor veni toți cu 137, pentru că este un număr pur. Lederman a amintit că [[Richard Feynman]] a sugerat chiar ca toți fizicienii să pună un semn în birourile lor cu numărul 137 pentru a le reaminti cât de puțin știu.<ref>[[Leon M. Lederman|Lederman, L. M.]], ''The God Particle: If the Universe is the Answer, What is the Question?'' (1993), [[Houghton Mifflin Harcourt]], pp. 28–29.</ref>

În [[modelul atomic Bohr]] care este semi-cuantic, cel mai interior electron al unui atom cu Z = 137 ar orbita (chiar aproape de) [[viteza luminii]], iar următorul element (Z = 138) ar fi „imposibil”.

[[Wolfgang Pauli]], un pionier al fizicii cuantice, a murit într-o cameră de spital cu numărul 137, o coincidență care l-a deranjat.<ref>[[Walter Gratzer|Gratzer, W.]], ''The Pauli Principle'' in "Eurekas and Euphorias", (2002) [[OUP|Oxford University Press]], pp. 49–52.</ref>

În intervalul de 10<sup>−15</sup>&nbsp;m (1&nbsp;[[femtometru]]), [[Interacțiune tare|interacțiunea tare]] este de aproximativ 137 de ori mai puternică decât [[electromagnetism]]ul, de un milion de ori mai puternică decât [[Interacțiune slabă|interacțiunea slabă]] și de 1038 de ori mai puternică decât [[gravitația]].

=== Astronomie ===
* [[NGC 137]], o [[galaxie lenticulară]] situată în constelația Peștii.
* [[137 Meliboea]], o [[Lista planetelor minore: 1–1000|planetă minoră]], un asteroid din centura principală.
* 137P/Shoemaker-Levy, o cometă

== Alte domenii ==

== În religie==
Biblia spune că [[Ismael]], [[Levi]] și [[Amram]]<ref>Exodus 6:20</ref> au trăit până la 137 de ani.

Psalmul 137.

== În cultura populară==
''Sonetul 137'' de [[William Shakespeare]].

''137'' este un album din 2001 al The Pineapple Thief

Timp de 137 de secunde (două minute și 17 secunde) aproape toată lumea de pe planetă și-a pierdut în același timp conștiința în ''[[Amintiri din viitor]]'' (''[[FlashForward]]'').

== Note ==
{{listănote|2}}

== Legături externe ==
{{Commonscat-inline|137 (number)}}

{{Numere întregi|1}}
{{Control de autoritate}}
<!-- ciot-matematică-->
[[Categorie:Numere naturale]]
<!-- [[Categorie:Teoria numerelor]]-->
<!-- [[Categorie:Numerologie]]-->
[[Categorie:Numere prime]]