Vizualizare sursă pentru „Brașov”

{{note de subsol|date=februarie 2015}}
{{Infocaseta Așezare
| porecla = ''Orașul de la poalele Tâmpei''<ref>{{Citation|date=2017-07-16|author1=andreea|publisher=Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi|title=Brașov - orașul de la poalele Tâmpei|url=https://hurmuzachi.com/2017/07/16/brasov-orasul-de-la-poalele-tampei/}}</ref>
| pushpin_map = România
| latd = 45
| longd = 25
| latm = 39
| latNS = N
| longm = 36
| longEV = E
| pushpin_descriere_harta = Localizarea orașului pe harta [[România|României]]
| pushpin_map1 = România Brașov
| pushpin_dimensiune_hartă1 = 280
| background1 = #EDD38C
| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea orașului pe harta [[Județul Brașov|județului Brașov]]
| descriere_hartă = Localizarea în cadrul județului
| atestare = 1234
| titlu_atestare = Atestare documentară
| lider_titlu = Primar
| suprafață_metropolitana_km2 = 1368,5
| populație_metropolitana = 415668
| densitate = 852
| camp_gol_nume = Plăcuțe de înmatriculare
| camp_gol_info = BV
| hartă = Brasov jud Brasov.svg
| hartă1 = Modelare 3D pentru Brasov, Romania.gif
| imagine = [[File:Blick von der Innenstadt von Brasov zur Festung.JPG |290px]]
[[File:RO BV Council House 01.jpg|290px]]
[[File:Biserica neagra.jpg|290px]]
| imagine_descriere = De sus în jos: Strada Mureșenilor cu [[Cetățuia de pe Strajă]] în fundal; [[Piața Sfatului din Brașov|Piața Sfatului]] și [[Casa Sfatului din Brașov|Casa Sfatului]]; [[Biserica Neagră]] și muntele [[Tâmpa]].
| website = https://www.brasovcity.ro/
| steag_imagine = Drapelul Municipiului Brașov 2024.png
}}

'''Brașov''' (în {{de|Kronstadt}}, în [[dialectul săsesc]] ''Kruhnen'', ''Kruunen''<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/ortschaften/kronstadt/|title=Kronstadt|work=Siebenbuerger.de|title=Siebenbuerger.de|accessdate=14 septembrie 2024}}</ref> sau ''Krînen'',<ref name=RRI>{{cite web|lang=de|work=[[Radio România Internațional]]|url=http://old.rri.ro/arh-art.shtml?lang=7&sec=1392&art=316755|title=Hörerpostsendung vom {{formatnum|18112012}}|accessdate=14 septembrie 2024}}</ref> în {{hu|Brassó}}, în {{la|Corona}}, ''Brassovia'' sau ''Civitas Coronensis''<ref name=RRI></ref>) este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Brașov|județului cu același nume]], [[Transilvania]], [[România]], format din localitățile componente Brașov (reședința) și [[Poiana Brașov]]. Potrivit recensământului din [[2011]], are o populație de {{formatnum:253200}} locuitori.<ref name="insse_2011_nat"/> Patron al orașului este considerată a fi [[Fecioara Maria]]. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile [[Biserica Neagră|Bisericii Negre]] ({{lang-de|Die Schwarze Kirche}}), îndreptat spre [[Casa Sfatului din Brașov|Casa Sfatului]], având [[Stemă|stema]] Brașovului sculptată dedesubt în relief. De asemenea, Brașovul este cel mai important oraș din [[regiunea de dezvoltare Centru]].

== Istorie ==
{{Articol principal|Istoria Brașovului}}
{{Istoria apartenenței statale}}
[[Fișier:Brasov 1689.jpg|thumb|250px|Brașov - stampă din [[1689]], dinainte de [[Incendiul Brașovului din 1689|incendiu]]]]
Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi [[neolitic]]e (celebra cultură Noua, Tei, Dealu-Melcilor) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca [[bronz]]ului. Nu departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din [[Sirmium]] și [[Monograma lui Isus Hristos|monograma lui Crist]], emise în a doua jumătate a secolului al IV-lea.<ref>cf. Mommsen, Coldbarren aus Sirmium, în Zeitschrift fur Numismatik, XVI, 1888, p. 351 citat în “Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman” de Vasile Pârvan București, Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate anonimă, 1911</ref>

Mai târziu, descoperirile [[Arheologie|arheologice]] au atestat existența unor temple [[daci]]ce în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și [[Cetate|cetăți]] pe Dealu-Melcilor și în cartierul [[Valea Cetății]]. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile [[România comunistă|comuniste]], în cadrul programului de sistematizare.

Până spre [[secolul al XIII-lea]] al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Brașovechi.

Inițial, Brașovul era format din [[Centrul istoric al Brașovului (Cetatea)|Cetatea Brașovului]] și cele trei suburbii din afara zidurilor „Cetății”: [[Șcheii Brașovului|Șchei]], locuit de români, [[Brașovechi]], locuit în majoritate de țărani sași și [[Blumăna]], locuit în majoritate de maghiari.<ref>Șuluțiu, Octav; ''Brașov''; Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”; București; 1937</ref>

Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei.<ref>Junii Brașoveni și troițele lor din Șcheii Brașovului de Vasile Oltean</ref> O altă explicație cu privire la vechea așezare românească era că aceasta era locuită și de slavii bulgari (denumirea ei veche fiind ''Bolgarszeg''). Denumirea de „Cutun” pare străină de limba română, fiind bănuită o origine cumană (''Kotony'').<ref>Miklosics Ferenc, ''Die Bildung der Ortsnamen aus Personennamen im Slavischen'', Brassó 1897</ref>. 
Totuși, existența cuvântului cătún (cătune) în toate dialectele românești atât la nord cât și la sud de Dunăre (macedo-rom. cătună, megleno-rom. cătun) și prezența sa comună tuturor limbilor balcanice (katun, katunt, katuni) inclusiv in neo-gr. kατοuνα „cort; tabără de corturi” îl determină pe Miklosich să afirme că cel mai probabil este vorba de un cuvînt de origine albaneză, română sau italiană veche. În general se consideră că este cuvînt autentic albanez, adică al vechii limbi ilire, un „balkanwort”. [[Konstantin Josef Jireček]] bazându-se fără îndoială pe una din ipotezele lui Miklosich, a propus etimonul italian cantone, care totuși se poate să fi intrat de foarte timpuriu și în greacă.<ref>Jireček, ''Geschichte der Serben'', I, 156.</ref>

Conform studiului lui Dragoș Moldovanu, numele orașului Brașov vine de la numele râului local Bârsa (pronunțat și Bărsa), denumire care desemna piesa de lemn (lat. ''bercium'') ce lega, în [[plug]]urile de odinioară, [[Cormană|cormana]] și [[plaz]]ul; preluată și transformată mai târziu de [[slavi]] în Baršov, a evoluat în final în Brașov.<ref>Dragoș Moldovanu, ''Toponimie de origine romană în Transilvania și în sud-vestul Moldovei'', în: Anuarul de lingvistică și istorie literară, XLIX-L, București 2009-2010, p. 59.</ref>

[[1203]]: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată.

[[1211]]: Printr-o diplomă a regelui maghiar [[Andrei al II-lea al Ungariei]], [[Ordinul Cavalerilor Teutoni|Cavalerii Teutoni]] sunt așezați în [[Țara Bârsei]] (Numele apare sub formele Borza în diplomă și Burszam în bula papală care a aprobat-o). Se pare că au întărit [[Cetatea Brassovia]] de pe [[Tâmpa]]. Cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraș, [[Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov|Biserica Sfântul Bartolomeu]] din cartierul Bartolomeu, o biserică construită în [[secolul al XIII-lea]] (cca. 1260), cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcție este tributară bisericii [[Mănăstirea Cârța|mănăstirii cisterciene]] de la [[Cârța]]. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două [[Capelă (edificiu)|capele]] pătrate cu care se închid, spre răsărit, brațele [[transept]]ului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de trei [[travee]] pătrate. La fațada vestică există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat. Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbușit la cutremurul din 1822.

[[1228]]: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă [[Biserica Neagră]] de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.

[[1234]] - '''Corona''': Cercetătorul Norbert Backmund a editat așa-numitul ''„[[Catalogus Ninivensis]]”'', care conține o listă a tuturor mănăstirilor premonstratense din [[Ungaria]] și [[Transilvania]]. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște ''„Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie '''Corona'''”''<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Jakó|prenume=Zsigmond Pál|an=1997|titlu=Erdélyi okmánytár I - 1023–1300|pagină=180|editură=Budapest: Akadémiai kiadó}}</ref>.  
[[Fișier:Biserica romaneasca din Brasov.jpg|thumb|Biserica românească din Brașov|left]]
[[Fișier:Bv1750.jpg|thumb|right|250px|Brașov, așa cum apare într-o gravură din [[1750]]]]
[[Fișier:Brasov by Ludwig Rohbock.jpg|thumb|Brașov - gravură de Ludwig Rohbock (1883)|left]]
[[1241]]: Invazie [[Tătari|tătară]], prilej cu care este cucerită [[Cetatea de pe dealul Șprenghi|cetatea Șprenghi]], ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi [[Castru|castru roman]]). După retragerea tătarilor se construiește la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii [[turci]].

[[1252]] - '''Barassu''': În acest an, regele ''Bela al IV-lea'' donează ''„tera Zek”'' comitelui Vincențiu, fiul lui Akadas, proprietate așezată între pământurile [[români]]lor de [[Cârța, Sibiu|Cârța]], cele ale [[sași]]lor ''„de '''Barasu'''”''<ref>{{Citat carte|nume=Orbán|prenume=Balázs|an=1868|titlu=A Székelyföld leírása VI|pagină=|editură=}}</ref> și cele ale [[secui]]lor de [[Sebeș, Alba|Sebeș]]. ''Fr. Killyen'', referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu” indică de fapt denumirea unui ținut întreg. După afimația sa, toate cele trei toponime la care face referință documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat și nu la vreun [[oraș]]. În acest caz „Brașov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea.

[[1271]] - '''Brasu''': Acest toponim este atestat într-un document [[Limba latină|latin]], aflat în Arhivele Statului din [[Budapesta]] și în fotocopie la Institutul de Istorie din [[Cluj]], act prin care ''Ștefan'', regele [[Ungaria|Ungariei]], aproba contractul dintre ''„Chyel comes, filius Erwin de Calnuk”'' și ''„Teel, filius Ebl de '''Brasu''' cognatus eiusdem”''. Într-un alt document emis de regele Ungariei, ''Venceslav'', la [[10 decembrie]] [[1301]], se confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de [[Prejmer, Brașov|Prejmer]], este în posesiunea localităților Mikofalva și Nyen ([[Teliu, Brașov|Teliu]]). Pe baza acestui document, precum și a altora, privind familia comiților din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Brașov sau la [[Țara Bârsei]].

[[1288]] - '''Braso''': Este consemnat într-un document latin, aflat în [[Biblioteca Batthyaneum]] din [[Alba Iulia]], iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedește a fi primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: ''„Datum in '''Braso'''”'', fiind emis de regele ''Ladislau al IV-lea''.

Urmează menționarea tot mai frecventă a municipiului: '''Brașov''' ([[1294]]), '''Brassov''' ([[1295]]), '''Brasso''' ([[1309]]), '''Brassou''' ([[1331]]), '''Korona''' ([[1336]]) etc.

[[1323]]: Conducerea dominicanilor întrunită la [[Barcelona]] aprobă întemeierea [[Biserica romano-catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov|mănăstirii dominicane din Brașov]] (Braso). 

[[1364]]: Brașovul primește privilegiul pentru târg anual, urmat de privilegiul de „etapă și depozit” din [[1369]].
[[Fișier:Josephinische Landaufnahme pg269.jpg|250px|thumb|Brașov în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, [[1769]]-[[1773]]]]
[[Fișier:Viehbrandzeichen des Kronstädter Distrikts, 1826.jpg|thumb|250px|[[Districtul Brașov]]ului - dangale pentru vite (1826)]]
[[1377]]: Se începe construcția [[Biserica Neagră|bisericii Sf. Maria]] (sau ''Biserica Neagră'', cum va fi numită după incendiu) pe locul unei mai vechi bazilici.

[[1395]]: [[Mircea cel Bătrân]] și [[Sigismund de Luxemburg]] semnează un tratat de alianță împotriva puterii [[Imperiul Otoman|otomane]]. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Brașovului de a-și construi fortificații de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.

[[1399]]: O bulă a [[Papă|papei]] Bonifaciu al IX-lea ([[1389]]-[[1404]]) vorbește despre [[Biserica Sf. Nicolae din Brașov|biserica Sf. Nicolae]] din Șchei și lasă să se întrevadă existența unui locaș de învățătură în jurul ei.

[[1421]] și [[1438]]: [[Invazie]] a [[turci]]lor. În urma acestor acțiuni militare, prin [[tratat]], dobândesc [[Cetatea Brassovia|cetatea de pe Tâmpa]].

[[1424]]: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În [[1798]] la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.

[[1448]] - [[1453]]: [[Ioan de Hunedoara]] răscumpără și dă ordin de distrugere a [[Cetatea Brassovia|cetății Brassovia]] de pe șaua [[Tâmpa|Tâmpei]], piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății medievale a Brașovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor recente) porți fortificate și 32 turnuri de apărare (numite și „de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri și era înconjurată de un șanț de apărare plin cu apă.

{{Articol principal|Fortificațiile Brașovului}}

[[1477]]: Este terminată [[Biserica Neagră]]. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată.

[[1486]]: Brașovul și toată [[Țara Bârsei]] intră în ''[[Universitatea Săsească]]'', prin confirmarea privilegiului ''[[Andreanum]]'' pentru toți sașii din [[Sibiu]], [[Mediaș]], Brașov și Țara Bârsei.

[[1521]]: Judele Brașovului, ''Johann (Hans) Benkner'', primește de la ''Neacșu'' din [[Câmpulung-Muscel|Câmpulung]], într-o [[Scrisoarea lui Neacșu|epistolă scrisă în limba română]], vești despre mișcările trupelor [[turci|turcești]] de dincolo de Dunăre.

[[1524]]: Se construiește în lemn [[Fortificațiile Brașovului#Cetățuia de pe Strajă|Cetățuia]], o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi cucerită și distrusă din ordinul lui [[Petru Rareș]], acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în [[1618]], avea să fie refăcută în [[1625]], adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime ([[1627]]) și patru bastioane la colțuri ([[1630]]). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatele [[habsburg]]ice și închisoare în perioada anilor [[Anii 1940|1940]] - [[Anii 1950|1950]].

[[1533]]: Umanistul [[Johannes Honterus]] înființează prima tipografie din Brașov, urmată de [[Liceul Johannes Honterus din Brașov|primul gimnaziu din localitate]], la [[1544]].

[[1546]]: La Brașov se înființează prima moară de hârtie din sud-estul [[Europa|Europei]].

[[1559]]: [[Coresi|Diaconul Coresi]] tipărește la Brașov prima sa [[carte]] în limba română: „Întrebare creștinească”.

1583: Primele cursuri în [[limba română]] au avut loc în Brașov la [[prima școală românească]] în același loc unde a tipărit și [[Coresi]] și a poposit și [[Anton Pann]].

[[1599]]: La [[4 octombrie]], [[Mihai Viteazul]] intră în Brașov unde își unește oastea cu trupele [[secui]]lor răsculați. În ziua următoare [[voievod]]ul primește cheia orașului. După cucerirea [[Transilvania|Transilvaniei]], va ține prima [[Adunare obștească|dietă]] în [[Casa Sfatului din Brașov|Casa Sfatului]].

[[1628]]: Protopopul Vasile din [[Șchei|Șcheii Brașovului]] scrie prima cronică locală cu subiect românesc.
[[Fișier:Brasov 1897.jpg|thumb|right|250px|Harta Brașovului din anul 1897]]
[[1688]]: Brașovenii se răscoală împotriva noilor autorități [[habsburg]]ice. Mișcarea este înăbușită, iar capii ei executați.

[[1689]] [[21 aprilie]]: [[Incendiul Brașovului din 1689|Un mare incendiu]] pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. În urma acestei calamități, autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea orașului a durat mai bine de un secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor.

[[1731]]: Dascălul șcheian ''Petcu Șoanu'' tipărește primul calendar-almanah românesc.

[[1757]]: [[Dimitrie Eustatievici]] scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activității dascălilor șcheieni.

[[1804]]: Se introduce iluminatul public în interiorul cetății prin instalarea felinarelor cu ulei.
[[Fișier:Brasov 1906.JPG|thumb|right|250px|Imagine panoramică din 1906]]
[[1835]]: Se înființează ''„Casa generală de economii”'' din Brașov, prima instituție de credit din [[Transilvania]]. Între [[1837]] și [[1867]] primul director al acesteia a fost [[Peter Lange von Burgenkron]].

[[1838]]: Apare, sub oblăduirea împăratului de la [[Viena]], [[ziar]]ul „Gazeta de Transilvania”, în redacția lui [[George Barițiu]]. Este primul ziar românesc din [[Marele Principat al Transilvaniei]]. Tot aici, tipărește și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”.

[[1848]]: [[Istoriografia revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania|Revoluția pașoptistă]] cuprinde și Brașovul. Aici a fost redactat documentul programatic „Prințipurile noastre pentru reformarea patriei”, de către fruntași de seamă ai culturii și politicii moldovene ([[Alexandru Ioan Cuza]], [[Vasile Alecsandri]], [[Alecu Russo]], [[Costache Negri]], [[Gheorghe Sion]], [[Ion Ionescu de la Brad]]). Se cerea unirea tuturor românilor într-un singur stat. Românii din Șchei manifestează pe [[11 aprilie]] pentru câștigarea de drepturi politice.

[[1850]]: Este întemeiat [[Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov|gimnaziul român]], sub oblăduirea [[mitropolit]]ului de [[Sibiu]] [[Andrei Șaguna]], al cărui nume este purtat și astăzi.

[[1854]]: Între Brașov și [[Sibiu]] s-a instalat o linie [[Telegrafie|telegrafică]].

[[1862]], [[6 decembrie]]: Împăratul [[Franz Joseph]] semnează legea pentru construirea liniei ferate care să lege Brașovul de [[Budapesta]], via [[Sibiu]].

[[1873]], [[30 martie]]: În Brașov sosește primul [[tren]]. Ulterior, în [[1879]], avea să fie dată în folosință și [[Calea ferată Ploiești–Brașov|linia Brașov-Ploiești]].
[[Fișier:HartaBrasov1922.jpg|thumb|250px|right|Harta Brașovului în [[1922]]]]
[[Fișier:Interbelic Brasov CoA.png|thumb|150px|Stema orașului în perioada interbelică]]
[[1889]]: Brașovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conectați 22 de abonați particulari. Exista o legătură telefonică cu [[Zărnești, Brașov|Zărneștiul]].

[[1891]]: Se introduce primul [[tramvai]] cu aburi la Brașov pe itinerarul Gara Bartolomeu - Piața Sfatului - Satulung (Săcele). Ulterior, [[Istoria locomotivei|locomotiva]] va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.

[[1911]]: La [[1 octombrie]], [[Aurel Vlaicu]] efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea Gimnaziului „Andrei Șaguna”.

[[1916]], [[16 august]]: [[Armata Română]] intră în Brașov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul [[primar]] român al Brașovului. Pe [[8 octombrie]] garnizoana românească din oraș este înfrântă în așa-numita ''Tranșee a morții'' din Bartolomeu. Administrația austro-ungară este repusă în drepturi.

[[1919]]: În Brașov este instalată administrația Regatului Român.

[[1930]]: Este înființată uzina electrică, cu finanțarea principalelor fabrici brașovene, nevoite până atunci să utilizeze generatoare proprii.

[[1936]], februarie-august: [[Nicolae Ceaușescu]] este arestat în închisoarea aferentă [[Palatul de Justiție din Brașov|Palatului de Justiție din Brașov]], după care este condamnat la doi ani și șase luni de închisoare, pentru activitate subversivă și ultraj.

[[1940]]: Pe [[10 noiembrie]] [[cutremur]]ul puternic este resimțit și la Brașov (7,4 grade pe [[scara Richter]]).

[[1943]]: Până în [[1944]] Brașovul suferă distrugeri însemnate din cauza bombardamentelor [[Forță aeriană|aviației]] [[Statele Unite|americane]].

[[1945]]: În ianuarie, [[sași]]i din Brașov sunt [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportați]] în [[U.R.S.S.]]
[[Fișier:1950 - Decretul de schimbare a numelui orasului Brasov in Orasul Stalin.jpg|thumb|right|upright|Decretul de schimbare a numelui în „Orașul Stalin”, 1950]]
Între [[22 august]] [[1950]] și [[24 decembrie]] [[1960]] s-a numit '''Orașul Stalin'''<ref>DECRET pentru schimbarea numelui orașului Brasov în acela de ORAȘUL STALIN: "Art. unic. — Cu începere dela data publicării prezentului Decret, orașul Brașov va purta numele de orașul Stalin, în cinstea marelui geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic, eliberatorul și prietenul iubit al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin. Dat în București, la 22 august 1950". (semnat:) [[C. I. Parhon]], Marin Florea Ionescu</ref>, după [[Iosif Vissarionovici Stalin]], și a fost capitala regiunii cu același nume. A fost declarat [[municipiu]] la 17 februarie [[1968]].

[[1959]]: Are loc [[procesul scriitorilor germani]].

[[1960]]: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic.

[[1968]]: Are loc prima ediție a [[Festivalul Internațional Cerbul de Aur|Festivalului Internațional ''„Cerbul de Aur”'']].

[[1971]]: Se înființează „Universitatea din Brașov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.

[[1977]]: Pe [[4 martie]] se resimte un cutremur puternic (5 grade pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv și la alte clădiri afectate.

[[1986]], [[31 august]]: Cutremur de pământ (5 grade pe scara Richter).

[[1987]], [[15 Noiembrie]]: Brașovenii se revoltă împotriva [[Comunism|regimului comunist]]. [[Revolta de la Brașov]] a pornit de la Întreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulțumiți de neplata [[Salariu|salariilor]] cuvenite și înăsprirea condițiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte întreprinderi, precum și o mare parte a populației orașului. Revolta a fost înăbușită de [[Securitate|forțele comuniste]], iar liderii ei întemnițați și supuși la [[Tortură|torturi]] și [[Deportare|deportări]].

[[1989]], [[21 decembrie|21]] - [[25 decembrie]]: [[Revoluția română din 1989|Revoluția]]. La Brașov au loc violențe soldate cu numeroase victime (84 morți și 236 răniți). Deține titlul de [[oraș-martir]].

[[1990]], [[30 mai]]: Cutremur de pământ (6,9 grade pe scara Richter).

[[2004]], [[27 octombrie]]: Cutremur de pământ resimțit foarte puternic (6 grade pe scara Richter).

=== Calamități abătute asupra Brașovului ===
* '''Cutremure:''' 1473, 1590, 1662, 1738, 1802, 1940, 1977.
* '''Furtuni''': 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913.
* '''Incendii:''' 1461, 1519, [[Incendiul Brașovului din 1689|1689]], 1718.
* '''Inundații:'''
* '''Invazii:''' 1241 ([[tătari]]), 1421 ([[turci]]), 1438 (turci), 1658 (tătari).
* '''[[Ciumă]] și alte boli mortale:''' 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603, 1646, 1660¹, 1756.
:¹ - pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului.

== Numele și stema ==
=== Etimologia toponimelor ''Brașov'' și ''Corona'' ===
{{expert|istorie}}
==== Ipoteza provenienței slavo-române ====
''Brașov'' este un nume româno-slav <ref>Istoria Românilor: Din cele mai vechi timpuri pînă la întemeierea statelor românești, Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1974</ref> „Într-o lucrare din [[1933]], ''[[Nicolae Drăganu]]'' constata că numele Brașov era foarte răspândit în spațiul țării noastre: într-o comună [[Ileni, Brașov|Ileni]], într-o altă comună ''Rodj'' în [[județul Timiș]] în [[Secolul XV|veacul al XV]]-lea." În [[județul Neamț]] se afla o pădure și un hidronim ''Brașovana''. Lângă [[Vaslui]] existau o vale și un sat Brașovenița. Lângă [[Buzău]] era ''Izvorul Brașovului'' și ''Poiana Brașovului''. Lângă [[Râul Ialomița|Ialomița]] era toponimul 'Brașovița'' <ref>Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei și onomasticei, Nicolae Drâganu, 1933</ref><ref name="name2">“Vasile Oltean, cartea Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului"</ref>
''[[Nicolae Drăganu]]'' atribuia toponimului o etimologie [[Limba slavonă|slavonă]] (slava veche) în baza numelui propriu ''Brașa'' (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-Bohemia<ref>Die Bildung der Ortsnamen aus Personennamen im Slavischen de Franz Miklosich (Ritter von)</ref>),<ref name=autogenerated1>“Dar de la Bratoslav mai avem o formă hipocoristică, Brașa, care e la baza numelui Brasov, precum a presupus N. Drăganu” vezi Sextil Pușcariu Brașovul de altădată. Cluj: Ed. Dacia 1977 . OCLC 3446164.</ref><ref>[[Cioranescu|Al. Cioranescu]] în Dicționarul etimologic român, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966 spune:"{{cquote|“Brașóv s.m. Numele unui oraș din Trans. Probabil de la numele sl. Braša (Drăganu, Dacor., VII, 236), cf. însă bîrsă. – Der. brașovean, s.m. (locuitor al Brașovului; vînzător de mărunțișuri; trăsură cu acoperiș boltit); brașoveancă, s.f. (prăvălie de mărunțișuri); brașoavă, s.f. (minciună, gogoașă), al cărui semantism se explică desigur prin tendința de a exagera proprie vânzătorilor, cf. fr. boniment (Șeineanu, Semasiol, 173) brașovenește, adv. (în mod exagerat)" Acest citat este preluat din [[DEX online|Dictionarul Explicativ al Limbii Romane Online]] (Copyright (C) 2004-2010). Copierea definițiilor este permisă sub licența GPL, cu condiția păstrării acestei note)}}”</small></ref>. [[Sextil Pușcariu]] “Dar de la Bratoslav mai avem o formă hipocoristică, ''Brașa'', care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” <ref name=autogenerated3>“Dar de la Bratoslav mai avem o formă hipocoristică, Brașa, care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” vezi Sextil Pușcariu Brașovul de altădată. Cluj-Napoca: Ed. Dacia 1977 . OCLC 3446164.</ref>. I. Pătruț, slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimul ''Braso''<ref name="name2" />

Profesorul ''Pavel Binder'', într-un studiu din [[1964]], explică faptul că cele două numiri, ''Corona'' și ''Brașov'', se suprapun în timp: ''Corona'' desemna cetatea, iar ''Brașov'' împrejurimile.<ref name=autogenerated2>“Vasile Oltean, Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului" carte inclusa la bibliografie</ref> Aceste afirmații atrag replica lui [[Alexandru Surdu]], care apreciază că toponimul ''Brașov'' este totuna cu al cetății Brașov. Totodată, el socotește ca fantezistă interpretarea profesorului brașovean F. Philippi, conform căreia cele două denumiri, ''Corona'' și ''Brașov'', se pot explica prin legenda [[Solomon al Ungariei|regelui maghiar Solomon]], care, îngropându-și coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă ''„crono na brad tschop-lita”'', astfel încât din ''crono'' derivă ''Corona'', iar din ''brad'' - ''Bra(d)șov''.{{nc}}

Alți cercetători derivă numele de la [[Tâmpa#Cetatea Brașovia|cetatea Brașovia]] de pe [[Tâmpa]], ideea fiind propusă în [[1874]] de F. Philippi și reluată în [[1928]] de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează Brașovul inițial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi așezării din vale. [[Etimologie|Etimologic]], ei considerau numele ''Barasu'' ca provenind din slavonul ''baras'', însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuși, G. Kisch încearcă în [[1929]] o nouă derivare a celor două toponime, ''Corona'' și ''Brașov'', după lucrarea lui F. Philippi: ''krun'', care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădișor”, de unde numele de ''Brașeu'' > ''Bră(d)șeor''. Dacă se acceptă varianta G. Kisch și F. Philippi, atunci trebuie menționat că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-dac) al limbii române.<ref>Hasdeu, Russu și alții consideră cuvântul Brad (*bradzŭ) un cuvânt de origine dacică (cf. albanez bradh / bredh). [[:en:List of Romanian words of possible Dacian origin]]</ref> Brașov poate reprezenta o formă autohtonă<ref>Acta Philologica, Volume 4 , Sever Pop, 1966</ref> Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană.<ref>Latomus, Volume 36, Issues 1-2, Marc Antoine Kugener, Léon Herrmann, 1977, ISSN: 0023-8856</ref><ref>Sorin Paliga în lucrarea "Etymological Lexicon of the Thracian Elements in Romanian" include numele Trace NP Brazaca, Brais f., Braiades m., Brasais, Brasus etc.</ref>

Etimologistul [[Alexandru Ciorănescu]] consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîrță /bârță.<ref>Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966 / Dicționarul etimologic al limbii române, București : Editura Saeculum I.O., 2002, Alexandre Ciorănescu Tudora Sandru Mehedinți Magdalena Popescu-Marin, ISBN 973-9399-86-X 9789739399869</ref>

În opinia istoricului [[Thomas Nägler|Thomas Nagler]], numele Brașov a fost preluat din slavă, însemnand ienupăr. Sașii au preluat acest nume, traducându-l în germana medievală ca Krane, denumire ce a devenit între timp Krone, ducând la numele de Kronstadt.<ref>{{Citat carte|nume=Coord. Ioan Aurel Pop,Thomas Nagler|prenume=Nagler|an=2016|titlu=Istoria Transilvaniei|pagină=215-216|editură=Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei}}</ref>

În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei și a istoriei Brașovului din partea filologilor și istoricilor, problema etimologiei Brașovului este încă deschisă oricăror concluzii.

==== Ipoteza provenienței turco-bulgare ====
Conform acestei ipoteze Brașov, în ungurește Brassó provine din Bara-su, și semnifică „apă tulbure”.
''Fluvium Brassou'' este atestat într-un document din [[1360]]. Chiar cronicarul șcheian [[Radu Tempea]] afirma că „Brașovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brașovia”.<ref name=autogenerated2 /> Pavel Binder plasează râul însă în [[Țara Bârsei]] și nu la poalele [[Tâmpa|Tâmpei]], probabil râul Ghimbav. Totuși, se pare că râul despre care se vorbește nu e altul decât actualul pârâu Graft, care, până a fi canalizat, venea din Șchei învolburat și mare <ref name="name2" />.

Este un fapt istoric, că în secolul IX imperiul bulgarilor turci cuprindea și sudul Transilvaniei (vezi importanța minelor de sare de aici). Cuvântul de origine turcă veche „aszó” s-a păstrat până astăzi în foarte multe toponime din Ardeal și Ungaria (fostul Regat al Ungariei) unde au trăit populații de origine turcă (avari, bulgari turci, pecenegi, cumani). Exemple:
* Bondoraszó (Budureasa, Bihor)
* Karaszó (Cărăsău, Bihor)
* Farkasaszó (Fărcașa, Maramureș)
* Feketeaszó (Fântâna Brazilor, Harghita)
* Biharhosszúaszó (Husăsău de Tinca, Bihor)
* Krasznahosszúaszó (Huseni, Sălaj)
* Vaskohaszód (Izbuc, Bihor)
* Laszó (Lăsău, Hunedoara)
* Naszód (Năsăud)
* Aszó (Osoi, Cluj)
* Szarvaszó (Sarasău, Maramureș)
* Aszóirtás (Sohodol, Bihor)
* Sikaszó (Șicasău, Harghita)
* Marosaszó (Ususău, Arad)
* Hosszúaszó (Valea Lungă, Alba)
* Krassó (Karaszó: "apă neagră") (Caraș) (Vezi și „Feketeügy”, adică Râul Negru în jud. Covasna
* Aszód (localitate în Ungaria; cu sufixul posesiv -d) 
* în regiuni locuite de [[ceangăi]]: Aszó (Asău, Bacău), pârâul Aszó (Asău, jud. Neamț) etc.
==== Termeni derivați ====
* ''Brașoavă'' — Balivernă, minciună, scorneală, palavră. Provine de la obiceiul negustorilor brașoveni de a-și lăuda marfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat.
* ''Brașovean'' — (formă învechită) Negustor care vindea mărfuri de Brașov.
* ''Brașoveancă'' — Căruță sau trăsură mare cu coviltir. Au fost cunoscute românilor în primul rând cele fabricate aici.
* ''Brașovenește'' — Cu minciuni, cu palavre. „Nu-mi vorbi brașovenește că nu-mi plac brașoavele!” (V. Alecsandri).
* ''Brașovenie'' — Marfă produsă în Brașov, ori prăvălie unde se vindea astfel de marfă.
* ''Ladă de Brașov'' — Ladă produsă în acest oraș, bogat ornamentată în culori și foarte solidă. „...Adevăratul provincial nu merge niciodată la drum decât cu ladă de Brașov” (M. Kogălniceanu).

=== Stema și steagul municipiului ===
[[Fișier:Historical Brasov CoA 1353-1429.png|thumb|277x277px|Stemele vechi ale Brașovului|left]]
[[Fișier:ROU BV Brasov Flag Historical2 1600.png|thumb|right|359x359px|Steagul Brașovului din anul 1600]]
[[Fișier:Flag of Brasov, Romania.svg|thumb|right|358x358px|Steagul actual al Brașovului]]
În [[1353]] stema Brașovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoțită de o floare de crin. Din [[1429]] a apărut și trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri sunt ''arme vorbitoare'', adică sugerează prin desen numele cetății (Corona). [[Stemă|Stema]] actuală a municipiul Brașov, aprobată de Consiliul Local în anul [[1996]], conține un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune ale [[Țara Bârsei|Țării Bârsei]] — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o [[coroană murală]] de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru municipii reședință de județ. Semnificația în ansamblu a stemei este ''„Înțelepciunea și Puterea conduc de-a pururi Cetatea”''. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.

[[Steag]]ul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”, iar sub stemă ''„Deo vindici Patriæ”''. Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase roșii, scrie ''BRAȘOV''. Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul rămânând alb.

Mai există și un [[:Imagine:SteagBVneof.jpg|steag neoficial]], propus de Președintele Consiliului Județean, steag care datează din [[1600]]. Este realizat după o copie a acestuia aflată la [[Potsdam]], în [[Germania]].{{nc}} A reprezentat un cadou pentru împăratul [[Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Rudolf al II-lea]] din partea lui [[Mihai Viteazul]].{{nc}} Astfel, pe fundal vișiniu (probabil purpuriu inițial) delimitat, sus și jos, de două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie, stema Brașovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra și de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene către colțuri. În mod curent, acesta este expus astăzi în fața clădirii în care se află Consiliul Județean (respectiv Palatul Justiției), pe [[Fortificațiile Brașovului#Turnul Alb|Turnul Alb]] și la Belvedere, pe dealul Warthe, deasupra [[Fortificațiile Brașovului#Turnul Negru|Turnului Negru]]. Locul din urmă beneficiază și de iluminat festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului național de pe Tâmpa.

== Geografie==
[[Fișier:BRASOV TOPO.PNG|thumb|right|300px|Topografia Brașovului în [[curbă de nivel|curbe de nivel]] cu elevație de 3m.]]

=== Localizare ===
Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, la 161&nbsp;km de [[București]], în [[Depresiunea Brașovului]]. Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un pinten ([[Tâmpa]]) în oraș, și masivul Piatra Mare. Este accesibil cu [[automobil]]ul/[[autobuz]]ul sau cu [[tren]]ul. În apropierea sa se găsesc localitățile [[Predeal]], [[Bușteni]], [[Sinaia]], [[Făgăraș]] și [[Sighișoara]]. Municipiul are o suprafață de 167,32&nbsp;km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă [[Tâmpa]], municipiul s-a extins înconjurând și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar vârful [[Masivul Postăvarul|Postăvaru]]. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașov a devenit orașul aflat la cea mai mare altitudine din România.

=== Hidrografie ===
Prin municipiul Brașov trec râurile [[Râul Șcheiu, Canalul Timiș|Șcheiu]] (numit și râul Graft), [[Râul Valea Tei|Valea Tei]], [[Râul Răcădău|Valea Răcădău]], [[Râul Valea Scurtă, Valea Plopilor|Valea Plopilor cu Valea Scurtă]], [[Râul Valea Florilor|Valea Florilor]], [[Râul Gorganu, Canalul Timiș|Gorganu]], [[Râul Timiș, Olt|Râul Timiș]] și [[Canalul Timiș]].

=== Flora si Fauna===
Flora municipiului nu diferă de cea a [[Județul Brașov|județului]]. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni [[Urs brun|urși]], [[Lup cenușiu|lupi]] sau [[Vulpe|vulpi]]. Muntele [[Tâmpa]] este declarat [[rezervație naturală]] (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare și endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafețe cu vegetație de [[stepă]].

Brașov este singurul oraș din lume{{nc}} care include în teritoriul său administrativ o rezervație naturală, [[muntele Tâmpa]], și un vârf muntos, [[Vârful Cristianu Mare, Munții Postăvarul|vârful Postăvaru]].<ref>{{Citat web|url=https://www.destinatiaanului.ro/destinatia-anului-2023/brasov/|titlu=BRAȘOV {{!}} Destinația Anului|publisher=BRAȘOV {{!}} Destinația Anului|accessdate=2024-02-13|limbă=en}}</ref>

=== Climă și precipitații ===
În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima municipiului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune. Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22&nbsp;°C – 27&nbsp;°C, iar cea de iarnă între -18&nbsp;°C și -2&nbsp;°C. Deseori iarna, temperatura în [[Poiana Brașov]] ajunge la -15&nbsp;°C (la soare), în această stațiune putând fi practicate aproape toate [[sport]]urile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru [[schi]]at durează aproximativ 71 de zile la Brașov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

== Demografie ==
[[Fișier:Brasov, via della repubblica 00.JPG|thumb|250x250px|Strada Republicii]]
De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape exponențial:

* [[1890]]: <span style="color:#08A; font-size:large;">'''||½'''</span> 30&nbsp;781 locuitori
* [[1930]]: <span style="color:#08A; font-size:large;">'''|||||'''</span> 59&nbsp;232 locuitori
* [[1941]]: <span style="color:#08A; font-size:large;">'''|||||||'''</span> 84&nbsp;557 locuitori
* [[1948]]: <span style="color:#08A; font-size:large;">'''|||||||'''</span> 82&nbsp;984 locuitori
* [[1972]]: <span style="color:#08A; font-size:large;">'''||||||||||||||||'''</span> 192&nbsp;205 locuitori'''¹'''
* [[1992]]: <span style="color:#08A; font-size:large;">'''||||||||||||||||||||||||||'''</span> 323&nbsp;736 locuitori
* [[2000]]: <span style="color:#08A; font-size:large;">'''|||||||||||||||||||||||||||'''</span> 330&nbsp;702 locuitori'''²'''
* [[2002]]: <span style="color:#08A; font-size:large;">'''||||||||||||||||||||||||'''</span> 284&nbsp;596 locuitori
* [[2011]]: <span style="color:#08A; font-size:large;">'''||||||||||||||||||||||'''</span> 253&nbsp;200 locuitori

''Note:'' '''¹''' include și comuna suburbană [[Ghimbav, Brașov|Ghimbav]]; '''²''' număr estimativ.

=== În trecut ===
==== 1850 ====
Conform recensământului din [[1850]] populația Brașovului era de 21.782 de locuitori, dintre care:
* 8.874 [[germani]] (40,8%)
* 8.727 [[români]] (40%)
* 2.939 [[maghiari]] (13,4%)
* 780 [[rromi]] (3,6%)
* 67 [[evrei]] (0,3%)
* 1.242 alții ([[greci]], [[bulgari]] etc.)

==== 1890 ====
În anul 1890 Brașovul avea 30.739 locuitori, din care:
* 10.441 maghiari (34%)
* 9.758 români (31,7%)
* 9.578 germani (sași) (31,2%)
* 3.753 alții

==== 1930 ====
[[Fișier:StructuraPopulaţieiBraşovului1930.PNG|400px|right|thumb|Populația Brașovului în 1930]]
Conform recensământului din [[1930]] populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori, dintre care:
* 23.269 maghiari (39,3%)
* 19.372 români (32,7%)
* 13.014 germani (22,0%)
* 2.267 evrei (3,8%)
* 267 [[cehi]] și [[slovaci]] (0,5%) ș.a.

''Ca [[limbă maternă]]'' în Brașov domina [[limba maghiară]], declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de [[limba română]], declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv [[Limba germană|germana]], vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Se cuvine menționată [[limba idiș]], care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populația Brașovului.

''Sub aspect [[Religie|confesional]]'' populația Brașovului era alcătuită din:
* 17.763 [[Biserica Ortodoxă|ortodocși]] (30,0%)
* 13.207 [[Biserica Catolică|romano-catolici]] (22,3%)
* 13.050 [[Biserica Evanghelică Luterană din România (dezambiguizare)|luterani]] (22,0%)
* 8.237 [[Biserica Reformată|reformați]] (13,9%)
* 2.594 [[iudaism|mozaici]] (4,4%)
* 2.049 [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]] (3,5%)
* 1.905 [[Biserica Unitariană|unitarieni]] (3,2%) ș.a.
Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populația orașului Brașov.

=== 2002 ===
[[Fișier:Brasov, Piata Sfatului.jpg|thumb|250x250px|Piața Sfatului]]
Municipiul Brașov avea, potrivit [[recensământ]]ului din [[2002]]<ref>{{Citat web |url=http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/Pop%20dupa%20etnie.pdf |accessdate=2016-06-29 |titlu=Populația după etnie |archive-date=2015-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151224061631/http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/Pop%20dupa%20etnie.pdf |dead-url=yes }}</ref>, o ''populație'' de 284.596 locuitori.
Structura etnică a acesteia era următoarea:

* [[Români]]: 258.042 (90,69%)
* [[Maghiari]] (incluzând [[secui]]): 23.176 (8,54%)
* [[Sași]]: 1.717 (0,60%)
* [[Țigani]]: 762 (0,26%)
* [[Evrei]]: 120
* Alte naționalități: ([[ruși]], [[Grecia|greci]], [[Italia|italieni]], [[Turcia|turci]]): 871 (0,31%)

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Brașov există următoarele confesiuni: [[Ortodocși]] - 244.220, [[Reformați]]-[[Calvini]], [[Greco-catolic]]i, [[Penticostal]]i, [[Unitarieni]], [[Romano-catolici]], [[Baptiști]] și [[Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea|Adventiști de Ziua a Șaptea]]. De asemenea 273 persoane s-au declarat fără religie și 238 [[ateism|atei]].

Împreună cu [[Zona metropolitană Brașov|regiunea metropolitană]], creată în [[2007]], Brașovul ar avea, estimativ 400.000 de locuitori (''2007'').

=== 2011 ===
Municipiul Brașov avea, potrivit [[recensământ]]ului din [[2011]], o ''populație'' de 253.200 locuitori.<ref name="insse_2011_nat" /> Structura etnică a acesteia era următoarea:
* [[Români]]: 208.757 (91,3%)
* [[Maghiari]] (incluzând [[secui]]): 16.172 (7,1%)
* [[Sași]]: 1.079 (0,5%)
* [[Romi]]: 916 (0,4%)
* Alte naționalități ([[ruși]], [[Evreii din România|evrei]], [[Grecii din România|greci]], [[Italienii din România|italieni]], [[Turcii din România|turci]]): 1037 (0,7%).              

=== Astăzi ===
Municipiul Brașov are, potrivit ultimului recensământ (2021), 237.589 locuitori.

== Cultură și educație ==
=== Istoric ===
[[Fișier:Teatru Dramatic.jpg|thumb|250px|right|Teatrul Dramatic]]
[[Fișier:Brasov Prima scoala romaneasca (2).jpg|thumb|249x249px|''Prima școală românească'' din [[Șcheii Brașovului]] (1760), astăzi muzeu]]
[[Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov|Prima școală românească din Șchei]] este atestată din [[1497]], cu seria sa de dascăli (familia [[Radu Tempea|Tempea]], [[Coresi|Diaconu Coresi]], [[Dimitrie Eustatievici]] etc.) și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni plăteau mari sume de bani pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu [[manuscris]]e și [[carte|tipărituri]]. În cetate a activat în [[secolul al XVI-lea]] umanistul sas [[Johannes Honterus]], care a inclus școala și bogata [[bibliotecă]] a [[Mănăstirea dominicană din Brașov|mănăstirii dominicane]]<ref>[[Adrian Andrei Rusu]], ''Dicționarul mănăstirilor din Transilvania'', Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 80.</ref> în [[Colegiul Național Johannes Honterus din Brașov|Liceul Evanghelic Luteran din Brașov]] (în prezent Colegiul Național Johannes Honterus din Brașov), pe care l-a prevăzut cu o tiparniță. A editat numeroase [[carte|cărți]], iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. [[Incendiul Brașovului din 1689]] le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu [[secolul XIX]] s-au înmulțit școlile, au apărut [[Teatru|teatre]], publicații, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut [[telegrafie|telegraful]] și [[telefonul]]. În acel veac au activat în oraș numeroși intelectuali precum cea din [[familia Mureșenilor]], [[George Barițiu]], [[Ioan Pușcariu]], dascălii de la gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus etc. În oraș au existat filiale ale [[Casina română|Casinei române]] și [[ASTRA|ASTREI]]. 

Primele ziare editate la Brașov au fost [[Gazeta de Transilvania]] (1838), [[Kronstädter Zeitung]] (1849) și {{ill|hu|Brassói Lapok|Brassói Lapok (napilap)}} (1895).

[[Secolul XX]] a adus [[cinematograf]]ul, [[radio]]ul, [[televiziune]]a și [[internet]]ul.

=== Instituții de cultură ===
[[Fișier:Biblioteca Judeteana George Baritiu, Brasov, Romania (5681659214).jpg|thumb|250x250px|Biblioteca Județeană "George Barițiu"]]
În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: [[Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov|Teatrul „Sică Alexandrescu”]], [[Opera Brașov]] (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), [[Filarmonica Gheorghe Dima din Brașov|Filarmonica „Gheorghe Dima”]], Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „[[Reduta din Brașov|Reduta]]”. De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după [[1990]]. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia), [[Alianța Franceză]], Centrul Cultural German, [[British Council]], Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor [[Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov|Bibliotecii Județene "George Barițiu"]].<ref>{{Citat web|url=https://www.bjbv.ro/filiale/filiale.php|titlu=Filialele bibliotecii - Biblioteca Judeteana George Baritiu Brasov|publisher=www.bjbv.ro|accessdate=2022-02-03|archive-date=2022-02-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20220203095712/https://www.bjbv.ro/filiale/filiale.php|dead-url=yes}}</ref> Au fost înființate însă și alte biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Universității „Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuținat față de perioada comunistă, în principal din cauza apariției sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: [[Cinema One]] din Mall-ul Coresi. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formația rock [[Grup 74]], formația rock [[Conexiuni]], formația rock Ăia, formația rock Experimental, grupurile folk Om Bun și [[Taine Folk]], formația dance [[Hi-Q]] și formația dance [[Fly Project]].

=== Arhitectură ===
[[Fișier:Brasov, porta ecaterineu 03.JPG|thumb|333x333px|Poarta Ecaterinei, în stil clasic]]
{{Articol principal|Arhitectura Brașovului}}
[[Arhitectură|Arhitectura]] brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.

Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereții exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând [[Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov|Biserica Sf. Bartolomeu]] ([[secolul XIII]]), [[Biserica Neagră]] ([[secolul XIV]] cu excepția boltei și a acoperișului) și [[fortificațiile Brașovului|fortificațiile]] ([[secolul XV]]), se pot aminti [[Casa Jekelius din Brașov|Casa Jekelius]], Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând din [[secolul XVI]].

Stilurile arhitecturale variază de la [[romanic]] (Biserica Sf. Bartolomeu), [[gotic]] (Biserica Neagră), [[Clasicism|clasic]] ([[Poarta Ecaterinei din Brașov|Poarta Ecaterinei]]), [[renașterea|renascentist]] (astăzi mai puțin observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul [[Casa Sfatului|Casei Sfatului]]), la [[baroc]] (casele [[secolul XVIII|secolului XVIII]], în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din [[Șchei]]; [[Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov|Biserica romano-catolică Sf. Petru]]), [[rococo]] [[Viena|vienez]], [[Stil renascentist|neorenascentist]], [[Stil neobaroc|neobaroc]] ([[secolul XIX]]; toate palatele din Brașov sunt construite în acest stil), [[Art Nouveau]], [[Stilul brâncovenesc|brâncovenesc]] ([[Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov|Biblioteca Județeană „George Barițiu”]], casele din Șchei care au aparținut familiilor domnitoare din Țara Românească) și [[Arta modernă|modern]] (construcțiile de după [[1980]]).
[[Fișier:Lupa Capitolina Brasov.jpg|thumb|left|333x333px|Copie a statuii Lupa Capitolina plasată în fața intrării festive a Primăriei Brașov]]
În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a [[Statuia Lupoaicei|„Statuii Lupoaicei”]] („[[Lupa Capitolina]]”), simbolul latinității poporului român.

În [[secolul al XXI-lea]] au fost construite clădiri în zona de afaceri a municipiului. Majoritatea adăpostesc birouri, [[centru comercial|centre comerciale]] sau sedii ale unor instituții publice. Cea mai mare parte din aceste clădiri respectă stilul cromatic predominant: nuanța de gri specifică blocurilor de locuințe. Se estimează că zona de afaceri va cunoaște o mare extindere în următorii ani.

=== Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” ===
{{Articol principal|Festivalul „Cerbul de Aur”}}
„Cerbul de Aur” este un festival brașovean de tradiție, care adună pe scena sa tinere talente și valori internaționale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în [[1968]], la dorința expresă a guvernului român , ce voia să demonstreze Vestului că [[România]] este o țară deschisă. Patru ani mai târziu, [[Nicolae Ceaușescu|Ceaușescu]] a desființat Cerbul, prin urmările celebrelor/ faimoaselor sale teze din aprilie. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrități, atât ca și concurenți ([[Julio Iglesias]], [[1970]]; [[Enrique Iglesias]]; [[Christina Aguilera]], [[1997]]), cât și pentru a susține concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, [[Dalida]], Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, [[Ray Charles]], [[Kylie Minogue]], [[Diana Ross]], Vaya Con Dios, [[Toto Cutugno]], [[Jerry Lee Lewis]], [[P!nk]], Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct la [[Televiziunea Română]].

Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că deocamdată nu dispune de fondurile necesare organizării altor ediții.

Între 29 august  și 2 septembrie 2018, a fost organizată o nouă ediție a festivalului.

=== Junii Brașoveni ===
{{Articol principal|Junii Brașoveni}}
[[Fișier:JuniiBrasoveni 1918.jpg|right|thumb|250px|Juni brașoveni, delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din [[1918]]]]
În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după [[Paști]] - a Tomii - atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. ''„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci”'' ([[Julius Teutsch]], cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după [[1918]] li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.

[[Vasile Oltean]] in cartea Junii din Șcheii Brașovului - Monografie Istorica - menționează că:
"George Barițiu, fără a semna articolul, în primul periodic brașovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l călușarilor, afirmații care sunt actuale" si 
"Ocupându-se de buna desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile Voina susține în fața studenților teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a așezării de la Pietrele lui Solomon, profesorul brașovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate și proveniență geto-dacică, romană și nu slav-bulgară"

=== Alte manifestări culturale ===
* Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” - anual
* Zilele Brașovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)
*Festivalul de film fantastic Dracula Film Festival - anual
*Festivalul de filme de dragoste Love Story
* Festivalul și Concursul Național al Liedului Românesc - anual
* Festivalul de Jazz și Blues - anual
* Festivalul muzicii de cameră - anual
* Festivalul teatrului contemporan - anual
*Festivalul de teatru de comedie Săptămâna Comedie - anual
* Concertele de orgă la Biserica Neagră -  iunie-septembrie
* Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
* Festivalul Musica Coronensis - bienală
*Festivalul Amural
* Festivalul Vibrate
* Festivalul Recoltei - anual
* Târgul meșteșugarilor din toată țara - anual (de obicei corelate cu Zilele Brașovului)

=== Cinema și teatru ===
* Teatrul Sică Alexandrescu - Adresa: Piața Teatrului nr 1;
* Teatrul pentru Copii Arlechino Brașov - Adresa: str. Apollonia Hirscher nr. 10;
* Opera Brașov - Adresa: Str. Bisericii Romane Nr. 51;
* Filarmonica Brașov - fostul Cinematograf Patria
* Cinematograful Cinema One Brașov - Adresa: Strada Zaharia Stancu nr. 1 în incinta Coresi Shopping Resort.
*Cinemateca Patria

=== Educație ===
{{Articol principal|Lista liceelor din Brașov}}

Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de școli generale, 8 colegii naționale, 8 licee, un seminar teologic, 11 grupuri școlare, [[Universitatea Transilvania din Brașov|o universitate de stat]] cu 18 facultăți<ref>[https://www.unitbv.ro/facultati.html Universitatea Transilvania din Brașov: ''Facultăți'']</ref> și 4 colegii, [[Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă (Brașov)|o academie a forțelor aeriene]], precum și 6 universități private și un număr de școli postliceale. De asemenea, în Brașov se organizează periodic cursuri de [[Limbă străină|limbi străine]] și de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul județean al forțelor de muncă.

== Economie ==
[[Fișier:IAR-80.jpg|right|thumb|150px|Avioane IAR80]]
[[Fișier:Viehbrandzeichen 02-01 Kronstadt.jpg|1826 - Danga pentru vitele din Brașov|thumb|100px|left]]

Dezvoltarea industrială a Brașovului a început în [[secolul al XIX-lea]] când s-au înființat aici primele două fabrici mari, [[Carpatex|Fabrica „Scherg”]] de postav (în [[1823]]) - devenită după [[Legea naționalizării|naționalizarea din 1948]] ''„Partizanul Roșu”'', apoi ''„Fabrica de stofe Brașov”'' (ulterior ''[[Carpatex]]'') și [[Fabrica Frații Schiel|Fabrica „Schiel”]] de mașini (în [[1880]]) - după naționalizare ''Fabrica Strungul Brașov'' și ulterior ''[[Hidromecanica]]''.<ref name=puscariu146>''Brașovul de altădată'', Pușcariu, 1977, p.146</ref> Ulterior s-au adăugat alte fabrici, precum fabrica de scule „Teutsch” ([[1833]]) - după naționalizare ''[[IUS Brașov|I.U.S.]]'', fabrica de cremă „Nivea”, fabrica de cremă de ghete „Schmollpasta”, o fabrică de parchet, una de ciment și mozaic și altele.<ref name=șulutiu15>''Brașov'', Șuluțiu, 1937; p.15</ref>

În perioada interbelică, industria brașoveană a luat un avânt puternic atunci când aici a fost înființată fabrica de [[avion|avioane]] ''[[Industria Aeronautică Română|„I.A.R.”]]'' ([[1925]]). Aceasta a produs primele avioane românești, folosite în timpul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] împotriva [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]]. O dată cu terminarea războiului și venirea [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] în Brașov, fabrica a fost desființată și transformată în uzină de [[Tractor|tractoare]], iar utilajele și echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, o altă fabrică de avioane IAR funcționează lângă [[Ghimbav, Brașov|Ghimbav]], producând [[elicopter]]e ''Puma'' după standardele [[Consiliul Europei|europene]].

În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor de [[bere]], începând cu cele ale lui ''Wilhlem Czell'', cea de la Dârste și terminând cu ''„Aurora”'' de azi. Sunt de menționat și vechile fabrici de [[ciocolată]] și [[Bomboană|bomboane]] ''„Stollwerck”'' și ''„Hess”'', devenite apoi ''„Dezrobirea”'', ulterior ''„Poiana”'' iar după 1989 ''„Kraft Jacobs Suchard”''. Mai amintim fabrica de panificație ''„Postăvarul”'' și fabrica de produse lactate ''„Prodlacta”''.

În [[1921]] la Brașov se înființa fabrica de [[Istoria locomotivei|locomotive]] și vagoane <ref>Istoria; „Fabrica de locomotive si vagoane” [http://www.roman.ro/romangroup.php?menu=2 www.roman.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090125054423/http://www.roman.ro/romangroup.php?menu=2 |date=2009-01-25 }}</ref> ''„ROMLOC”''. După venirea [[comunist|comuniștilor]] la putere, fabrica a fost redenumită „Steagul Roșu” (ulterior ''„[[Roman S.A.]]”''). Aceasta a fabricat numeroase modele de [[Autocamion|camioane]], atât sub licență străină, cât și după design românesc. După [[1989]], firma brașoveană a încercat mereu să țină pasul cu cerințele [[Consiliul Europei|europene]], astfel că astăzi produce o gamă largă de [[autobuz]]e, [[Autoutilitară|autoutilitare]] și [[Autocamion|autocamioane]] cu design nou și elegant. În prezent „Roman S.A.” aparține firmei „Prescon S.A.” din Brașov.

În perioada comunistă s-au remarcat două mari întreprinderi: Uzina ''„[[Uzina Tractorul Brașov|Tractorul]]”'', ce a produs diferite modele și tonaje de [[tractor|tractoare]], și Întreprinderea de Produse Cosmetice ''„[[Nivea Brașov|Nivea]]”'', firmă care a monopolizat întreg [[Orientul Apropiat]] și [[Europa de Est|Europa estică]] (blocul comunist) datorită raportului calitate/preț {{Ref|a}}. „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din [[1906]], mai precis, de când compania „Samy Hornstein” din [[București]] devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. În [[1949]], fabrica „Nivea” din Brașov a fost naționalizată, iar directorul ei, Tarția Vasilică, a suferit tortura aplicată de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță la [[Aiud]]. Datorită faptului că, după [[al doilea război mondial|război]], firmei germane i-a fost confiscată [[Marcă înregistrată (termen)|marca]], chestiune reparată abia în [[1997]], în urma unui proces, Nivea Brașov a deținut, o vreme, [[monopol]]ul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma brașoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Și alte companii străine și-au deschis laboratoare și centre de producție în Brașov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).

O importantă parte a economiei brașovene se bazează pe ''servicii'', ''construcții'', și ''industria ușoară''.

Efectivul salariaților la sfârșitul lunii iulie 2015 a fost de 169.559 persoane, iar câștigul salarial mediu nominal net a fost de 1.761 lei.<ref>http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/7.Salariati_Iulie2015.pdf{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în județul Brașov de 141.846 persoane, iar valoarea medie a pensiei a fost de 1.061 de lei.<ref>http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/2.Pensii_TrimII_2015.pdf{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

=== Turism ===
[[Fișier:Biserica Neagra, Brasov, Romania.jpg|thumb|250x250px|Biserica Neagră]]
[[Fișier:Brasov4.JPG|thumb|250x250px|Arhitectura caselor de pe Str. Republicii]]
[[Fișier:Kronstadt Stadtmauer.jpg|250px|thumb|Promenadă sub Tâmpa]]
[[Fișier:Brasov 034.jpg|250px|thumb|Aleea După ziduri]]
[[Fișier:ROU BV Brasov Flag Historical.jpg|250px|thumb|Schimbarea gărzii]]
În primele 7 luni ale anului 2015 Brașovul a avut 534.581 de turiști.<ref name="turid2013-06-03">http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/07_Turism%202015.pdf{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
Locația centrală în cadrul țării de care se bucură municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii către: [[Biserici fortificate din Transilvania]], [[Marea Neagră]],  [[Bucovina|Moldova]] cu vestitele sale mănăstiri, [[Maramureș]], munții din [[Munții Carpați|lanțul carpatic]], zona [[Listă de cetăți dacice|cetăților dacice]] din Țara Hațegului etc.

În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de transformare a acestora în [[Muzeu|puncte muzeale]], în mare parte finalizat.

Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful muntelui [[Tâmpa]] (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

==== Obiective turistice ====
;Muzee
* Muzeul de Istorie Brașov, aflat în [[Casa Sfatului]]
* [[Casa Mureșenilor]]<ref>[http://www.muzeulmuresenilor.ro site]</ref>
* [[Prima școală românească|Muzeul primei școli românești]], din Șchei, având expusă prima carte tipărită în [[limba română]]
* Muzeul Fortificațiilor din Țara Bârsei, amenajat în [[Fortificațiile Brașovului#Bastionul Țesătorilor|Bastionul Țesătorilor]]
* Muzeul-restaurant [[Fortificațiile Brașovului#Cetățuia de pe Strajă|Cetățuia]], aflat în vechea fortificație de pe Strajă (Dealul Cetății)
* Punctele muzeale din [[Fortificațiile Brașovului#Turnul Negru|Turnul Negru]], [[Fortificațiile Brașovului#Turnul Alb|Turnul Alb]] și [[Fortificațiile Brașovului#Bastionul Graft|Bastionul Graft]]
* [[Muzeul de Artă din Brașov|Muzeul de Artă]]
* [[Muzeul de Etnografie din Brașov|Muzeul de Etnografie]]
* [[Muzeul Civilizației Urbane Brașov]], deschis în [[2009]]; primul muzeu de acest gen din [[România|țară]].

;Biserici și temple celebre
* [[Biserica Neagră]] - cea mai celebră din oraș, construită între [[1377]] și [[1477]] pe locul unei vechi bazilici romane
* [[Biserica Sf. Nicolae din Brașov|Biserica Sf. Nicolae]] - secolul al XIV-lea
* [[Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov|Biserica Sf. Bartolomeu]] - secolul al XIII-lea
* [[Biserica Sfântul Martin din Brașov|Biserica Sf. Martin]] de pe Strajă
* [[Biserica Sf. Gheorghe]], înființată într-un vechi conac de vânătoare
* [[Sinagoga din Brașov|Sinagoga]]
* [[Sinagoga Ortodoxă din Brașov|Sinagoga Ortodoxă]]
* [[Biserica evanghelică din Obere Vorstadt]]
* [[Biserica „Sfânta Treime” - Dârste din Brașov|Biserica Sfânta Treime - Dârste]]
* [[Biserica Sfânta Treime-Grecească din Brașov|Biserica Sfânta Treime-Grecească]]
* [[Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Brașov|Biserica „Adormirea Maicii Domnului”]].

;Alte clădiri, monumente și locuri
* [http://www.infoghidromania.com/tur_virtual_360_bastionul_tesatorilor.html Bastionul Țesătorilor - tur virtual]
* [[Fortificațiile Brașovului#Poarta Ecaterinei|Poarta Ecaterinei]], [[1559]]
* [[Fortificațiile Brașovului#Poarta Șchei|Poarta Șchei]], [[1827]]
* [[Troițele din Șchei]] (cea mai veche datând din [[1291]])
* [[Aleea După ziduri]]
* [[Piața Sfatului din Brașov|Piața Sfatului]]
* [[Strada Republicii din Brașov]]
* [[Strada Mureșenilor din Brașov]]
* Promenada de sub [[Tâmpa]]
* [[Belvedere]]
[[Fișier:RO BV Cercul Militar 1.jpg|250px|thumb|right|Cercul Militar]]
* [[Cercul Militar Brașov|Casa Armatei]]
* [[Casa Negustorilor din Brașov]] (Podul Bătușilor sau Cerbul Carpatin)
* [[Strada Sforii]].

;Parcuri
* Parcul [[Nicolae Titulescu]], Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul
* Scuarul Berzei, Scuarul [[Mihai Eminescu]]
* [[Grădina Zoologică din Noua]].
; Arii naturale protejate ([[Rezervație naturală|rezervații naturale]], [[Sit Natura 2000|situri Natura 2000]]), zone de agrement
* [[Tâmpa|Muntele Tâmpa]]
* [[Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare)]]
* [[Postăvarul (sit SCI)|Postăvarul]] ([[Natura 2000|sit de importanță comunitară]])
* [[Poiana Brașov]]
* [[Pietrele lui Solomon]].

În apropiere poate fi vizitat [[Castelul Bran]] sau bisericile fortificate din [[Listă de localități din județul Brașov|satele]] care înconjoară Brașovul.

==== Hoteluri, pensiuni și restaurante ====
Municipiul Brașov dispune de o mulțime de hoteluri și pensiuni de diferite categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare.

De asemenea, se poate opta pentru [[Agroturism|turismul rural]].

== Transporturi ==
Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260&nbsp;km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de [[Lista sensurilor giratorii din Brașov|sensuri giratorii]], canalizarea și salubrizarea lor.

=== Transportul public rutier ===

==== Transportul urban ====
{{Articol principal|Lista mijloacelor de transport în comun din Brașov}}
[[Fișier:Menarinibus Citymood 12, RAT Braşov, -848, 2 February 2019, 14-24, Valea Cetăţii, Braşov, Romania.JPG|miniatura|250x250px|Autobuzele din Brașov]]
În interiorul municipiului Brașov sunt 44 de linii de autobuz și troleibuz<ref>{{Citat web |url=http://ratbv.ro/trasee1.php |accessdate=2009-07-16 |titlu=::: Regia Autonoma De Transport Brașov {{!}} Trasee :::<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2009-07-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090721161058/http://www.ratbv.ro/trasee1.php |dead-url=yes }}</ref>. De asemenea, între 1987-2006 a existat și o linie de tramvai, care conecta cartierele Tractorul și Astra. La începutul anului 2021 a intrat în dezbatere ideea de a înființa 2 linii de tramvai, între Rulmentul și Centrul Istoric, respectiv între Bartolomeu și Noua.<ref>{{Citat știre|title=Noul tramvai: Rulmentul - Bartolomeu - Noua, cu stație în centrul Brașovului|url=https://bzb.ro/stire/noul-tramvai-rulmentul-bartolomeu-noua-cu-statie-in-centrul-brasovului-a159024|prenume=Ovidiu|nume=Vrânceanu|newspaper=Bună ziua, Brașov|data=2021-01-26|accessdate=2021-01-31}}</ref>

Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 8 lei, fiind valabil 50 de minute pe orice mijloc de transport <ref>[http://www.ratbv.ro/tarife-bilete-si-abonamente/ bilete tichete abonamente RAT BRASOV muzee expozitii<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>, cu excepția liniei '''20''' (6 lei/călătorie), iar pentru pensionari/studenți biletul costă 1 leu. Se oferă posibilitatea procurării de abonament lunar, valabil pe toate liniile (excepție liniile 20 care necesită abonament separat), la prețul de 85 de lei. Pentru turiști, dar nu numai, există posibilitatea procurării unui abonament de zi, valabil pe toate liniile-excepție linia 20, la prețul de 12 lei (aproximativ 2,5 euro).

În Brașov există 7 mari companii de taxi. Tarifele sunt în jur de 2,19 lei/km. Există, de asemenea, și servicii de închirieri auto în oraș.

În Brașov, există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei, și două telecabine în Poiana Brașov (Kanzel și Capra Neagră), care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleschiuri. În vederea municipalității se află realizarea unei telegondole care va parcurge traseul ''Gara Centrală'' - ''Centrul Vechi'' - ''Pietrele lui Solomon'' - ''Poiana Brașov''.

==== Transportul metropolitan ====
Ca nucleu al zonei metropolitane, Brașovul dispune de 11 trasee de transport metropolitan operate de [[Regia Autonomă de Transport Brașov]] (RATBV), care conectează municipiul de localitățile din apropiere ([[Cristian, Brașov|Cristian]], [[Râșnov]], [[Ghimbav]], [[Codlea]], [[Feldioara, Brașov|Feldioara]], [[Sânpetru, Brașov|Sânpetru]], [[Bod, Brașov|Bod]], [[Hărman, Brașov|Hărman]], [[Prejmer, Brașov|Prejmer]], [[Tărlungeni, Brașov|Tărlungeni]], [[Vama Buzăului, Brașov|Vama Buzăului]])<ref name=":0" />. De asemenea, există și operatori privați care efectuează curse în zona orașului, dar și cu alte localități din țară.

=== Transportul feroviar ===
[[Fișier:Stacidomo de Braŝovo.jpeg|thumb|600px|Gara Brașov]]
Municipiul Brașov are unul dintre cele mai importante noduri de [[cale ferată]]. Există 5 [[Gară|gări]]: 
* [[Gara Brașov|Gara Centrală Brașov]] – situată în apropierea Centrul Civic;
* [[Gara Stupini]] - situată în zona de nord a orașului;
* [[Gara Bartolomeu, Brașov|Gara Bartolomeu]] – situată în zona de vest a orașului;
* [[Gara Dârste, Brașov|Gara Dârste]] – situată în zona de Sud-Est a orașului;
* [[Halta Triaj, Brașov|Triaj]] – cu depoul de locomotive – situat în zona de Est a orașului.

Căile feroviare care trec prin municipiu:
* Tronsonul: ''Brașov - [[Predeal]] - [[București]]''
* Tronsonul: ''Brașov - [[Sfântu Gheorghe]] - [[Gheorgheni]]''
* Tronsonul: ''Brașov - [[Rupea]] - [[Sighișoara]] - [[Oradea]]''
* Tronsonul: ''Brașov - [[Făgăraș]] - [[Sibiu]] - [[Teiuș]]''
* Tronsonul: ''Brașov - [[Hărman, Brașov|Hărman]] - [[Întorsura Buzăului]]'' - linie concesionată
* Tronsonul: ''Brașov - [[Zărnești]]'' - linie concesionată
* Tronsonul: ''[[E54]] - [[Arad]] - [[Deva]] - [[Teiuș]] - [[Vânători]] - Brașov - [[București]]'' (în România) aparține de Coridorul IV European feroviar.

Brașovul are trei autogări cu microbuze și autobuze care fac legătura cu aproape toată țara. 

=== Transportul rutier național și continental ===
Prin municipiu trec următoarele ''căi rutiere'':

* Șosele internaționale Clasa A:
:* [[E60]] (''[[Brest]] - [[Nantes]] - [[Orléans]] - [[Auxerre]] - [[Zürich]] - [[Viena]] - [[Budapesta]] - [[Oradea]] - [[Cluj Napoca]] - [[Târgu Mureș]] - '''Brașov''' - [[București]] - [[Constanța]]'')
:* [[E68]] (''[[Szeged]] ([[Seghedin]]) - [[Nădlac]] - [[Arad]] - [[Deva]] - [[Sebeș, Alba|Sebeș]] - [[Sibiu]] - [[Făgăraș]] - '''Brașov''''')
* Șosele internaționale Clasa B:
:* [[E574]] (''[[Bacău]] - [[Onești]] - [[Târgu Secuiesc]] - '''Brașov''' - [[Pitești]] - [[Craiova]]'')
* Drumuri naționale:
:* [[DN1]] (''[[Oradea]] - [[Sibiu]] - [[Făgăraș]] - '''Brașov''' - [[București]]'')
:* [[DN1A]] ('''''Brașov''' - [[Săcele]] - ''pasul Bratocea'' - [[Vălenii de Munte]] - [[Ploiești]]'')
:* [[DN10]] ('''''Brașov''' - [[Hărman, Brașov|Hărman]] - ''pasul Buzău'' - [[Buzău]]'')
:* [[DN11]] ('''''Brașov''' - [[Hărman, Brașov|Hărman]] - ''pasul Oituz'' - [[Onești]]'')
:* [[DN12]] ('''''Brașov''' - [[Sfântu Gheorghe]] - [[Băile Tușnad]] - [[Miercurea-Ciuc]] - [[Toplița]]'')
:* [[DN13]] ('''''Brașov''' - [[Rupea]] - [[Sighișoara]] - [[Bălăușeri]] - [[Târgu Mureș]]'')
:* [[DN73]] ('''''Brașov''' - [[Bran]] - [[Câmpulung]] - [[Pitești]]'')

În [[2004]] au început lucrările la [[Autostrada Transilvania]], pe ruta [[București]] - '''Brașov''' - [[Cluj-Napoca]] - [[Oradea]] - [[Budapesta]], care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul [[Predeal]] - [[Râșnov]] - [[Cristian, Brașov|Cristian]] - [[Ghimbav]] - [[Codlea]] - va face joncțiune cu [[Autostradă|autostrada]]. În decembrie 2020 s-a dat în folosință prima parte a acestui drum cu o secțiune de drum expres de circa 3 km (de la intrarea in Cristian până la intersecția cu drumul ce leagă Cristianul de Vulcan) ce se continuă cu primii 6 km de autostradă până la ieșirea din Râsnov către Bran.

=== Transportul aerian ===
În perioada celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] a existat la Brașov un aeroport militar, lângă fabrica [[Întreprinderea Aeronautică Română|IAR]], desființat însă de către [[Armata Roșie|autoritățile de ocupație sovietice]]. Toate utilajele și [[avion|avioanele]] au fost trimise în [[Uniunea Sovietică]], în cadrul despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află astăzi Gara Centrală, din vechiul aeroport nu a mai rămas decât turnul de control.

===Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav===
Lucrările de construcție a terminalului de pasageri al [[Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav|Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav]] au început la 17 martie 2020. În aprilie 2020 a început să se toarne fundațiile viitoarei clădiri a terminalului. Terminalul are o suprafață de cca 11.000 de metri pătrați. Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a anunțat, la 8 mai 2020, că s-au terminat lucrările de turnare a fundației terminalului de călători.

În august 2020 se montau ferestrele fațadei terminalului de pasageri, iar în luna septembrie a fost montat acoperișul acestuia. În interiorul terminalului au fost montate [[Escalator|escalatoarele]], instalațiile de transport al [[Bagaj|bagajelor]] călătorilor etc. În decembrie 2020 erau încheiate lucrările exterioare și se continuau amenajările interioare proiectul aflânduse în avans față de graficul inițial. Simultan au fost efectuate lucrările necesare pentru amenajarea pistei si căilor de rulare (semnalizare, balizaj, etc.).

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a fost inaugurat și a devenit operațional la  [[15 iunie]] [[2023]].<ref>{{en icon}} [https://www.romania-insider.com/brasov-airport-launches-operations-june-2023 Romania-insider.com ''First new airport in Romania in 50 years launches operations in Brasov'' (în română: „Primul aeroport nou din România în 50 de ani lansează operațiuni la Brașov”)]</ref>

[[Căile Ferate Române]] au anunțat un studiu de fezabilitate pentru construcția unei căi ferate, cu lungimea de 8 km, care să lege viitorul aeroport cu [[Gara Brașov]].<ref>{{Citat web|url=https://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Bra%C8%99ov|accessdate=|autor=|titlu=Aeroportul Internațional Brașov}}</ref>

== Politică și administrație ==
{{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template2=Primarul __link__}}
<!-- secțiune administrație -->Municipiul Brașov este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
| eticheta_mandate = Consilieri
| nume_scurt1 = CNR
| nume_complet1 = Coaliția Națională pentru România
| mandate1 = 13
| nume_scurt2 = Alianța Uniți pentru Brașov
| nume_complet2 = Alianța Uniți pentru Brașov
| mandate2 = 11
| nume_scurt3 = AUR
| nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor
| mandate3 = 2
| nume_scurt4 = Grigorescu Ovidiu-Dan
| nume_complet4 = Grigorescu Ovidiu-Dan
| mandate4 = 1
}}
{{Articol principal|Administrația Brașovului}}

[[Fișier:Lupa Capitolina Brasov.jpg|right|thumb|upright|Primăria Brașov și o replică a Lupei Capitoline]]
Din [[1918]] au fost aleși primari aflați sub administrație românească. Primul a fost Dr. [[Carol Schnell]], primar delegat până în [[1926]], când s-a început practica administrației locale în limba română. Pe durata celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], Brașovul a avut o administrație militară numită de autoritățile de la [[București]]. După [[1945]] s-a revenit la vechea formă a conducerii orașului, cu rezerva schimbării titulaturii în timpul conducerii comuniste. După [[1990]] în fruntea Brașovului s-au aflat primari delegați (Cornel Sălăjan în 1990, Marius Costin 1990 - 1991, Vasile Chiosa 1991, Ion Gonțea 1991 - februarie 1992). Din [[1992]] până în [[1996]] primar ales al Brașovului a fost [[Adrian Moruzi]], candidatul Convenției Democrate, iar din [[1996]] până în [[2004]] [[PNL|liberalul]] [[Ioan Ghișe]]. Din [[2004]] până în [[2020]], primar al Brașovului a fost [[George Scripcaru]]. Actualul primar al municipiului [[Brașov]] este [[Allen Coliban]], membru al [[Uniunea Salvați România|Uniunii Salvați România]].

=== Primarii orașului ===
* {{AnPrimarBrasovRO|1996}} - 2000 - {{PrimarBrasovRO|Brașov|1996}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Brașov|1996}}
* {{AnPrimarBrasovRO|2000}} - 2004 - {{PrimarBrasovRO|Brașov|2000}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Brașov|2000}}
* {{AnPrimarBrasovRO|2004}} - 2008 - {{PrimarBrasovRO|Brașov|2004}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Brașov|2004}}
* {{AnPrimarBrasovRO|2008}} - 2012 - {{PrimarBrasovRO|Brașov|2008}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Brașov|2008}}
* {{AnPrimarBrasovRO|2012}} - 2016 - {{PrimarBrasovRO|Brașov|2012}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Brașov|2012}}
* {{AnPrimarBrasovRO|2016}} - 2020 - {{PrimarBrasovRO|Brașov|2016}}, {{PartidPrimarBrasovRO|Brașov|2016}}
* {{AnPrimarBrasovRO|2020}} - prezent - {{PrimarBrasovRO|Brașov|2020}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Brașov|2020}}

=== Subunități administrativ-teritoriale ===
Statutul Municipiului Brașov descrie trei zone principale de organizare urbană:<ref>{{Citat web|url=https://www.brasovcity.ro/file-zone/regulamente/primarie/Statutul-mun-Brasov.pdf|titlu=Statutul Municipiului Brașov|publisher=Primăria Municipiului Brașov|accessdate=30 iulie 2024|autor=Primăria Municipiului Brașov|pagină=6}}</ref>

# Orașul propriu-zis (12 cartiere): Centru Vechi (include [[Brașovechi]] cel mai vechi cartier al orașului, [[Centrul istoric al Brașovului (Cetatea)|„Cetatea”]] și [[Blumăna]]), [[Șcheii Brașovului|Prund-Șchei]], [[Bartolomeu, Brașov|Bartolomeu]], Bartolomeu Nord, [[Centrul Civic (Brașov)|Centrul Civic (Nou)]] (include [[Scriitorilor]], Griviței, Gării), [[Astra (cartier)|Astra (Steagu' Roșu)]], [[Florilor]]-[[Craiter]], [[Noua]]-[[Dârste]], [[Timiș-Triaj|Triaj-Hărman]], [[Tractorul (cartier)|Tractorul]], [[Valea Cetății|Valea Cetății (Răcădău)]], Platforma Industrială Est - Zizin
# [[Stupini, Brașov|Stupini]] (al 13-lea cartier)
# [[Poiana Brașov]] (localitate componentă)

Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată, unele dintre ele fiind cunoscute după numele unor intersecții, obiective culturale sau industriale din zonă sau alte denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Patria, Metrom, Rulmentul, Avantgarden, Trei alimentare, Livada Poștei, Sanitas etc).<ref>{{Citat web|url=https://www.brasovcity.ro/file-zone/transport-public/studiu-trafic/Actualizare%20studiu%20de%20trafic%20Brasov_Livrabil4_v6_15.03.2021.pdf|titlu=Studiu de trafic la nivelul municipiului Brașov|publisher=Primăria Municipiul Brașov|accessdate=30 iulie 2024|autor=SEARCH CORPORATION & SIGMA MOBILITY ENGINEERING}}</ref>

<gallery>
File:Centrul istoric - Cetatea Brașovului, panoramă dinspre Tâmpa 01.JPG|<div style="text-align:center">''Centrul istoric („Cetatea”)''</div>
File:RO BV Strada Lungă.jpg|<div style="text-align:center">''Brașovechi''</div>
File:BV Blumana 2.jpg|<div style="text-align:center">''Blumăna''</div>
File:Schei seen from the Tampa.JPG|<div style="text-align:center">''Șcheiul văzut de pe Tâmpa''</div>
File:Bartolomeu train station, Brasov (2).jpg|<div style="text-align:center">''Biserica și cartierul Bartolomeu''</div>
File:RoBrasovCentruCivic.jpg|<div style="text-align:center">''Centrul Civic''</div>
File:Centrul Civic ,Brașov - panoramio.jpg|<div style="text-align:center">''Centrul Civic''</div>
Fișier:RacadauBV.jpg|<div style="text-align:center">''Valea Cetății''</div>
File:Poiana Brasov.jpg|<div style="text-align:center">''Poiana Brașov''</div>
File:Apartment blocks in Astra, Brasov, Romania.jpg|<div style="text-align:center">''Astra (Steagu' Roșu)''</div>
File:BrasovTractorul.jpg|<div style="text-align:center">''Tractorul''</div>
File:Cartier Noua Brasov - panoramio.jpg|<div style="text-align:center">''Noua''</div>
File:RO BV Florilor.jpg|<div style="text-align:center">''Florilor''</div>
File:RO BV Triaj.jpg|<div style="text-align:center">''Timiș-Triaj''</div>
File:RO BV Scriitorilor.jpg|<div style="text-align:center">''Scriitorilor''</div>
</gallery>

=== Zona Metropolitană ===
{{Articol principal|Zona Metropolitană Brașov}}

== Relații externe ==
'''Orașe înfrățite'''<ref>{{Citat web |url=http://www.brasovcity.ro/documente/municipiu/infratiri-parteneriate.pdf |accessdate=2010-02-12 |titlu=Date al sitului oficial al Brașovului, din 12 februarie 2010 |archive-date=2009-12-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091229174010/http://www.brasovcity.ro/documente/municipiu/infratiri-parteneriate.pdf |dead-url=yes }}</ref>
* [[Fișier:Flag of Finland.svg|20px|border|Finlanda]] [[Tampere]], [[Finlanda]], din [[1989]]
* [[Fișier:Flag of France.svg|20px|border|Franţa]] [[Tours]], [[Franța]], din [[1990]]
* [[Fișier:Flag of Japan.svg|20px|border|Japonia]] [[Musashino, Tokyo|Musashino]], [[Japonia]], din [[1991]]
* [[Fișier:Flag of Hungary.svg|20px|border|Ungaria]] [[Győr]], [[Ungaria]], din [[1993]]
* [[Fișier:Flag of Israel.svg|20px|border|Israel]] [[Rishon LeZion]], [[Israel]], din [[1996]]
* [[Fișier:Flag of Israel.svg|20px|border|Israel]] [[Netanya]], [[Israel]], din [[1999]]
* [[Fișier:Flag of Denmark.svg|20px|border|Danemarca]] [[Holstebro]], [[Danemarca]], din [[2005]]
* [[Fișier:Flag of Belarus.svg|20px|border|Belarus]] [[Minsk]], [[Belarus]], din [[2005]]
* [[Fișier:Flag of Greece.svg|20px|border|Grecia]] [[Trikala]], [[Grecia]], din [[2005]]
* [[Fișier:Flag of the United Kingdom.svg|20px|border|Regatul Unit]] [[Leeds]], [[Marea Britanie]]
* [[Fișier:Flag of Germany.svg|20px|Germania]] [[Nürnberg]], [[Germania]], din [[2014|2024]]
* {{Orașul înfrățit|Linz|Austria|Austria|oraș=Linz}} 

'''Orașe partenere'''
* {{nc|[[Fișier:Flag of the United Kingdom.svg|20px|border|Anglia]] [[Liverpool]], [[Anglia]], din [[1991]]
* [[Fișier:Flag of Belgium.svg|20px|border|Belgia]] [[Gent]], [[Belgia]], din [[1993]]
* [[Fișier:Flag of Greece.svg|20px|border|Grecia]] [[Kastoria]], [[Grecia]], din [[1999]]
* [[Fișier:Flag of Turkey.svg|20px|border|Turcia]] [[Kemer]], [[Turcia]], din [[1999]]
* [[Fișier:Flag of Poland.svg|20px|border|Polonia]] [[Poznań]], [[Polonia]], din [[2003]]
* [[Fișier:Flag of Poland.svg|20px|border|Polonia]] [[Twardogóra]], [[Polonia]]
* [[Fișier:Flag of the United States.svg|20px|border|S.U.A.]] [[Cleveland]], [[SUA]]}}

'''Consulate'''
* [[Fișier:Flag of Jordan.svg|20px|border|Iordania]] Consulatul onorific al [[Iordania|Regatului Hașemit al Iordaniei]]
* [[Fișier:Flag of France.svg|20px|border|Franţa]] Consulatul onorific al [[Franța|Franței]].

'''Altele'''

Asociații sau Rețele europene în care municipiul Brașov este membru:
* [http://www.lesrencontres.org Les Rencontres] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060812122654/http://www.lesrencontres.org/ |date=2006-08-12 }} - asociație culturală
* [http://www.energie-cites.org Energie-Cites] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060813120159/http://www.energie-cites.org/ |date=2006-08-13 }}

== Personalități ==
{{Articol principal|Listă de personalități din orașul Brașov}}
{{col-0}}
* [[Johannes Honterus]] ([[1498]]-[[1549]]), teolog reformator [[sași|sas]]
* [[Valentin Bakfark]] ([[1507]] sau [[1527]] - [[1576]]), compozitor [[Renașterea|renascentist]]
* [[Coresi|Diaconul Coresi]] (d. [[1583]]), meșter tipograf, traducător
* [[Dimitrie Eustatievici]] ([[1730]]-[[1796]]), dascăl și autor de manuale și gramatici.
* [[Matthias Lassel]] ([[1760]]-[[1834]]), oftalmolog de faimă europeană
* [[Friedrich Hensel]] ([[1781]]-[[1809]]), ofițer imperial austriac, comandant al cetății [[Malborghetto Valbruna|Malborghetto]]
* [[Johann Martin Honigberger]] ([[1795]]-[[1869]]), farmacist și explorator
* [[Constantin Lecca]] ([[1807]]-[[1887]]), profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător român din secolul al XIX-lea, care s-a remarcat în domeniul picturii cu tematică istorică, picturii religioase și al portretisticii
* [[Christian Tell]] ([[1808]]-[[1884]]), politician și general unul din fondatorii societății secrete [[Frăția]]
* [[Andrei Mureșanu]] ([[1816]]-[[1863]]), poet, profesor, parte din [[familia Mureșenilor]], gazetari și scriitori
* [[Zaharia Antinescu]] ([[1826]] - [[1902]]), [[scriitor]];
* [[Mișu Popp]] ([[1827]]-[[1892]]), pictor român, reprezentant al [[academism]]ului românesc.
* [[Ioan Meșotă]] ([[1837]]-[[1878]]), profesor, membru corespondent al Academiei Române
* [[Nicolae Teclu]] ([[1839]]-[[1916]]), chimist, inventator
* [[Gheorghe Dima]] (1847-1925), muzician și compozitor
* [[Friedrich Mieß]] ([[1854]]-[[1935]]), pictor
* [[József Koszta]] ([[1861]]-[[1949]]), pictor 
* [[Vasile Saftu]] (1863-1922), delegat la [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]] din 1918 
* [[Ilie Savu (delegat)]] (1868-1938), deputat în [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]] din 1918
* [[Ștefan Octavian Iosif]] ([[1875]]-[[1913]], [[București]]), poet și traducător român
* [[Ioan Pricu]] (1875-1949), deputat în [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]] din 1918
* [[Sextil Pușcariu]] (1877-1948), academician, scriitor și filolog
* [[Adolf Meschendörfer]] ([[1877]]-[[1962]]), scriitor
* [[Petru Muntean]] (1877-1940), deputat în [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]]din 1918
* [[Mihai Popovici]] (1879-1966), ministru, deținut politic
* [[Hans Mattis-Teutsch]] ([[1884]]-[[1960]]), pictor
* [[Lajos Áprily]] (1887-1967), scriitor, traducător
* [[Brassaï]] (Gyula Halász) ([[1899]]-[[1984]]), fotograf
* [[Harald Meschendörfer]] ([[1909]]-[[1984]]), pictor și grafician
{{col-2}}
* [[Georg Scherg]] ([[1917]]-[[2002]]), scriitor
* [[Vasile Copilu-Cheatră]] (1912-1997) poet, prozator, jurnalist.
* [[Radu Prișcu]] ([[1921]]-[[1987]]), pedagog și inginer constructor de baraje ([[Barajul Vidraru]])      
* [[Paul Philippi]] ([[1923]]-[[2018]]), politician sas
* [[Marcian Bleahu]] ([[1924]]-[[2019]]), profesor universitar, senator
* [[Doina Cornea]] ([[1929]]-[[2018]]), poetă și disidentă anticomunistă
* [[Dieter Knall]] ([[1930]]-[[2019]]), teolog, episcop al Bisericii Evanghelice C.A. din Austria
* [[Günther Bosch]] (n. [[1937]]), jucător de tenis de câmp
* [[Alexandru Surdu]] (n. [[1938]]), filosof, membru titular al [[Academia Română|Academiei Române]]
* [[Hermann Fabini]] (n. [[1938]]), arhitect, istoric de artă și politician
* [[Ion Țiriac]] (n. [[1939]]), [[sport]]iv și [[om de afaceri]];
* [[Gernot Nussbächer]] ([[1939]] - [[2018]]), istoric, arhivar, scriitor de limba germană
* [[Florin Crisbășan]] (n. 1941), deputat
* [[Peter Maffay]] (Makkay) (n. [[1949]]), muzician
* [[Christian W. Schenk]] (n. [[1951]]), medic, poet, eseist, traducător, editor (română, germană, maghiară)
* [[Dumitru Prunariu]] (n. [[1952]]), cosmonaut
* [[Alexandru Andrieș]] (n. [[1954]]), arhitect, grafician, compozitor, interpret de muzică
* [[Marius Lăcătuș]] (n. [[1964]]), fotbalist, câștigător în 1986 al [[Cupei Campionilor Europeni]] cu [[FCSB|Steaua București]]
* [[Cătălina Curceanu|Cătălina Oana Curceanu]] (n. [[1964]]), fiziciană și cercetător principal la {{it icon}}[[:it:Istituto Nazionale di Fisica Nucleare|Istituto Nazionale di Fisica Nucleare]] din [[Frascati]], născută în Brașov, a studiat în școala elementară și secundară în orașul [[Sfântu Gheorghe|Sfântu Gheorghe]], [[Covasna]]
* [[Gyöngyi Pasztor]] (n. [[1956]]), artist decorator.
* [[Dieter Nisipeanu]] (n. [[1976]]), șahist
* [[Cornel Coman (fotbalist)|Cornel Coman]] (n. [[1981]]), [[fotbal]]ist;
* [[Cristian Radu Nema]] (n. [[1987]]), cineast
* [[Doris Schmidts]] (n. [[1988]]), Miss Germany 2009.

=== Cetățeni de onoare ===
{{Articol principal|Lista cu cetățenii de onoare ai municipiului Brașov}}
Începând cu [[1992]], Primăria municipiului Brașov a acordat titlul de cetățean de onoare al municipiului, uneori post-mortem, acelor brașoveni care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care și-au adus contribuția la dezvoltarea orașului și promovarea sa.
|}

== Presă ==
Presa brașoveană își are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX. În 1838 a apărut, ''„cu prea înaltă voe”'', primul ziar românesc din Brașov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Dintre publicațiile scrise sunt de remarcat [[Kronstadter Zeitung]], [[Brassói Lapok]], [[Bună ziua Brașov]], revista Chip, [[Dacia Jurnal Brașov]], [[Gazeta de Transilvania]], [[Monitorul de Brașov|Monitorul Expres]], [[Transilvania Expres]], revista Zile și Nopți. Televiziunile și posturile de radio locale au apărut după [[1990]]. În mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor naționale.

{| {{tabelfrumos}}
!Televiziuni
!Posturi Radio
!Ziare
|-
|
* 
* 
*
* Mix TV + [[Prima TV]]
* [[Nova TV Brașov]]
* RTT Brașov
* 
*
|
* Radio Brașov: 87,8 MHz
* City FM: 88,4&nbsp;MHz
* Digi FM: 100,7&nbsp;MHz
* Europa FM: 89,2&nbsp;MHz
* Radio Impuls: 91,9&nbsp;MHz
* Kiss FM: 101,5&nbsp;MHz
* Magic FM: 91,2&nbsp;MHz
* Național FM: 95,8&nbsp;MHz
* Jurnal FM: 98,2 MHz
* Pro FM: 89,9&nbsp;MHz
* Rock FM: 89,5&nbsp;MHz
* Radio România Actualități: 102,5&nbsp;MHz
* Radio România Cultural: 105,0&nbsp;MHz
* Sport Total FM: 96,4&nbsp;MHz
* SRR Brașov FM: 93,3&nbsp;MHz
* Super FM: 93,8 MHz
* Radio Guerilla: 105,5&nbsp;MHz
* Virgin Radio: 92,5&nbsp;MHz
* Radio Vocea Sperantei/Vocea Evangheliei: 94,6&nbsp;MHZ
* Radio Ortodoxia Brasov: 94,6 MHz
* Radio ZU: 97,2&nbsp;MHz
* EBS Radio: 106,4 MHz
|
* [http://www.brasov.net Brasov.net]
* [[Brasso]]
* [[Buna ziua Brașov]]
* [[Gazeta de Transilvania]]
* [http://www.kronsport.ro Kronsport] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120303012609/http://www.kronsport.ro/ |date=2012-03-03 }}
* [[Monitorul Expres]]
* [[Transilvania Expres]]
|-
|}

== Sport ==
[[Fișier:OlimpiaBV.jpg|thumb|right|250px|Complexul Sportiv «Olimpia»]]
Brașovul are o veche tradiție în domeniul [[sport]]ului, încă de la sfârșitul [[secolul XIX|secolului XIX]] înființându-se aici primele organizații sportive (Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări). ''Muzeul Sportului Transilvănean'' este printre cele mai vechi de acest gen din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în oraș. În [[România comunistă|perioada comunistă]] se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: [[fotbal]], [[rugby]], [[Tenis de câmp|tenis]], [[ciclism]], [[handbal]], [[planorism]], [[schi]], [[Patinaj artistic|patinaj]], [[alpinism]], [[paintball]], [[bowling]], [[înot]], [[tir]], [[baschet]], [[arte marțiale]], [[echitație]], [[volei]] sau [[gimnastică]] de întreținere. Nici sporturile la masă nu au fost uitate: [[ruletă]], [[Joc de cărți|cărți]] (mai ales în cazinouri), [[biliard]] sau [[tenis de masă]]. În fiecare an, în preajma zilei de [[15 noiembrie|15 Noiembrie]], la Brașov se organizează un [[Atletism|cross]] în memoria victimelor autorităților comuniste din [[1987]]. Tot anual, la Baza Sportivă „Olimpia”, se desfășoară competiția de [[Tenis de câmp|tenis]] „Brașov Challenge Cup”. Merită amintite o serie de instituții și locații de practicare a sportului:

{{col-begin}}
|-
|
* [[FC Brașov]]
* [[Forex Brașov]]
* [[Rulmentul Brașov]]
* [[Federația Română de Karate Modern]] (F.R.K.M.)
* Baza sportivă „[[Olimpia]]”, cu Muzeul Sportului Transilvănean.
* Bazinul Olimpic Brașov
* Tineretului
{{col-break}}
* Stadionul Municipal
* Stadionul Dinamo
* Complexul Sportiv „Ion Țiriac”
* Sala Sporturilor
* Bazinul Alpin
* Direcția Județeană pentru Tineret și Sport
{{col-end}}

În luna [[februarie]] a anului [[2013]], Brașov a fost orașul gazdă al [[Festivalul Olimpic de iarnă al Tineretului European 2013|Festivalului Olimpic de iarnă al Tineretului European]]; la olimpiadă au participat peste 900 de sportivi din 45 de țări.<ref name=olimpiadă>[http://www.exclusivnews.ro/sport/romania-a-primit-acceptul-pentru-a-gazdui-editia-de-iarna-a-fote-2013.html România a primit acceptul pentru a găzdui ediția de Iarnă a FOTE 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141206201022/http://www.exclusivnews.ro/sport/romania-a-primit-acceptul-pentru-a-gazdui-editia-de-iarna-a-fote-2013.html |date=2014-12-06 }} Accesat pe data de 22 februarie 2013</ref>

== Note ==
<references>
<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013|archive-date=2016-01-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20160118131243/http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls|dead-url=yes}}</ref>
</references>

== Bibliografie ==
* ¹ {{note|a}} Valentin Bodea, ''Note asupra economiei brașovene din sec. XX''
* Silviu Pop, Ștefan Princz, ''Brașov, ghid turistic'' , Ed. Pentru Turism, București 1974.
* Sextil Pușcariu, ''Brașovul de altădată'', Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.
* Dorina Negulici, ''Brașovul - Oraș cetate'', Brașov, 2000.
* [[Vasile Oltean]], ''Istoricul tradițiilor din Șcheii Brașovului''
* Vasile Oltean, ''Junii brașoveni''
* Maria Dogaru, ''Din Heraldica României. Album'', Ed. Jif, București 1994.
* ''Dicționar Enciclopedic'' - vol. I, Ed. Enciclopedică, București, 1993
* [[Gernot Nussbächer]], ''Caietele Corona'', Ed. Aldus, Brașov
* ''Pagini Aurii'', ediția 2005-2006
* [[ADAC]] - ''Straßenatlas Ost-Europa'', ADAC e.V., München, 1993
* Octav Șuluțiu, "Brașov"; Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II"; București; 1937
* {{citat carte | author = Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa| title = Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov| publisher = | location = Bucuresti| year = 2011 | series = |isbn= 978-973-0-11186-6}}
* ''Brașov: monografie'', Constantin Catrina, Ion Lupu, Ștefan A. Banaru, Sport-Turism, 1981
* ''Istoria Școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov''. Tipografia Ciurcu 7Comp. Brașov, 1902. Lucrarea premiată de Academia Română.

== Legături externe ==
{{commonscat|Brașov}}
{{commons|Braşov}}
{{Wikitravel}}
{{Portal|Țara Bârsei}}
{{Portal|România}}
* [http://www.brasovcity.ro/ Primăria Municipiului Brașov]
* [http://turism.brasovcity.ro/ E-turist in Brașovul istoric]

{{Municipiul Brașov}}{{Obiective turistice din municipiul Brașov}}
{{Cartiere brasovene}}
{{TeutoniÎnȚaraBârsei}}
{{BisericiFortificateTransilvania}}
{{DistrictulBrașov}}
{{Orașe din Brașov}}
{{Reședințe de județ din România}}
{{Cele mai populate orașe ale României}}
{{DN1}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Localități urbane din județul Brașov|Brașov]]
[[Categorie:Municipii din România|Brașov]]
[[Categorie:Brașov| ]]