Vizualizare sursă pentru „Cupru”

{{Infocaseta Element chimic
| nume = Cupru
| culoare_fond = metale de tranziție
| precedent =[[Nichel]]
| următor = [[Zinc]]
| deasupra = -
| dedesubt = [[Argint|Ag]]
| simbol =Cu
| număr = 29
| hadroni = 
| structură_cristalină = cubică cu fețe centrate
| serie_chimică =[[metal de tranziție|metale de tranziție]]
| grupă =11
| perioadă =4
| bloc = p
| densitate =8960
| culoare =roșie-strălucitoare cu luciu [[metal]]ic
| CAS =7440-50-8 
| EINECS =
| masă_atomică = 63,546
| rază_atomică = 135 (145)
| rază_de_covalență =138
| rază_van_der_waals =140
| configurație_electronică = [Ar] 3d<sup>10</sup> 4s<sup>1</sup>
| electroni_pe_nivel = 2, 8, 18, 1
| număr_de_oxidare ='''+2''',+1, caracter bazic moderat
| oxid =[[amfoter]]
| fază =solid 
| punct_de_topire = 1083,4°C ; 1357,77
| punct_de_fierbere = 2567°C ; 2835,15
| energie_de_fuziune =13,05
| energie_de_evaporare =300,3
| temperatură_critică =1084,6°C ; 1357,6
| presiune_critică =
| volum_molar = 7,11 ×10-6 m3/mol
| presiune_de_vapori = 	0,0505 Pa la 1358 K
| viteză =
| electronegativitate = 1,9 (Scala-Pauling)
| căldură_specifică =380 J/(kg*K)
| conductivitate_electrică =59.6×10<sup>6</sup>
| conductivitate_termică = 401 W/(m*K)
| potențial_de_ionizare_1 =745,5 kJ/mol
| potențial_de_ionizare_2 =1957,9 kJ/mol
| potențial_de_ionizare_3 =3555 kJ/mol
| potențial_de_ionizare_4 =5536 kJ/mol
| hadroni_izotop_1 =
| izomerie_izotop_1 =
| abundență_izotop_1 =75,77 %
| neutroni_izotop_1 = 18
| perioadă_izotop_1 = 
| mod_de_dezintegrare_izotop_1 = 
| energie_izotop_1 =
| produs_izotop_1 = 
| hadroni_izotop_2 =36
| izomerie_izotop_2 =
| abundență_izotop_2 =urme<br />[[radioizotop|sintetic]]
| neutroni_izotop_2 = 
| perioadă_izotop_2 = 301.000 ani
| mod_de_dezintegrare_izotop_2 = β-
----
ε / β+
| energie_izotop_2 =0,709
----
1,142
| produs_izotop_2 = <sup>36</sup>[[Argon|Ar]]
----
<sup>36</sup>[[Sulf|S]]
| hadroni_izotop_3 =37
| izomerie_izotop_3 =
| abundență_izotop_3 =24,23 %
| neutroni_izotop_3 = 20
| perioadă_izotop_3 = 
| mod_de_dezintegrare_izotop_3 = 
| energie_izotop_3 =
| produs_izotop_3 = 
}}
'''Cuprul''' (numit și '''aramă''') este un element din [[tabelul periodic al elementelor|tabelul periodic]] având simbolul '''Cu''' și [[număr atomic|numărul atomic]] 29.
Acesta este un [[metal]] de culoare roșcată, foarte bun conducător de [[electricitate]] și [[căldură]]. Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datând din 8700 î.Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece cantități mici din el apar în unele locuri în stare liberă. Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) și [[malachit]]ul și [[azurit]]ul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Metoda folosită pentru extracția de cupru depinde de natura [[minereu]]lui. Dacă cuprul se găsește în stare liberă, el poate fi separat prin sfărâmarea minereului în bucăți mici și amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune la fund. Cuprul care are o puritate de peste 99% este folosit la fabricarea conductelor de gaz și de apă, a materialelor pentru acoperișuri, a ustensilelor și a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de căldură, se utilizează la [[boiler]]e și alte dispozitive ce implică [[Transfer de căldură|transferul de căldură]]. Sub formă de folie de cupru laminată, pe un strat izolator, se folosește la fabricarea [[Circuit imprimat|circuitelor imprimate]]. Acestea pot fi simplu strat, cu folie pe o singură față, sau dublu strat, cu folie pe ambele fețe. Pentru realizarea circuitelor imprimate cu mai multe straturi, se realizează sandwich-uri din circuite dublu placate si izolatoare. Originea numelui: din cuvântul [[Limba latină|latinesc]] ''cyprium'' (după [[Cipru|insula Cipru]]).

== Istoric ==
:''Pentru detalii, vezi și [[Epoca cuprului]]''

[[Fișier:Minoan copper ingot from Zakros, Crete.jpg|left|thumb|O bucată de cupru coclit din [[Zakros]], [[Creta]]]]
Cuprul este folosit încă din cele mai vechi timpuri. Acesta a jucat un rol important în civilizația [[om]]enească, fiind folosit la statui, la obiecte casnice, etc. Obiecte din cupru cu o vechime mai mare de 6000 de [[an]]i au fost găsite în zone cu importanță [[istorie|istorică]], de exemplu la [[Caldeea]], în [[Egipt]], [[Asiria]], [[Fenicia]] și [[America]]. Originea numelui vine de la cuvântul latinesc ''cyprium'' (provenit de la insula [[Cipru]]). În [[Asia]] au fost descoperite urmele unor mine de cupru ce datează încă  din timpul ''Epocii [[Caldeea|Caldeene]]''.<ref name=e-refereate-cu>{{ro icon}} [http://www.e-referate.ro/referate/Cuprul2005-03-18.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120602031659/http://www.e-referate.ro/referate/Cuprul2005-03-18.html |date=2012-06-02 }}</ref> Se crede că [[element]]ul cupru a fost al treilea descoperit, după [[aur]] și [[argint]]. 
Judecând după obiectele antice de cupru descoperite, se poate afirma că acest [[metal]] a apărut în [[Egipt]], cu 5 000 de [[an]]i î.e.n. și apoi, cam cu un mileniu mai târziu, în regiunea dintre [[Tigru (râu)]] și [[Eufrat]], unde se dezvoltase civilizația sumeriană. În [[Egiptul Antic]], pe vremea faraonului [[Turmes]], cuprul se exploata în Peninsula [[Sinai]] și era cunoscută sub numele de ''komt''. Tot în perioada [[Antichitate|Antichității]], cuprul mai este recunoscut sub numele de ''chalcos''. Cu două mii de ani înaintea erei noastre, cuprul era folosit numai la fabricarea bronzului și, mai târziu, la confecționarea unor podoabe, iar combinații ale cuprului la colorarea sticlei în albastru (folosita ca piatră scumpă, la inele, broșe etc.).

[[Homer]] a scris despre armele confecționate din cupru.

Mai târziu apar confecționate din cupru obiecte de [[artă]], cât și diferite vase din bronz. În jurul [[an]]ului [[900]] î.e.n. au fost folosite [[sare|săruri]] de cupru pentru zugrăvitul locuințelor scumpe, fiind combinat cu humă și mai târziu cu [[var]]. Primele [[monedă|monede]] din bronz apar în [[Egipt]], între [[an]]ii 430-322 î.e.n., ce au un conținut de cupru de 80% și 20% [[cositor]].

Fiind unele dintre principalele [[metal]]e, cuprul ajungea pe mâinile [[alchimie|alchimiștilor]], care în scrierile lor cu limbaj ,,ermetic" îl numesc ''Venus'', această planetă fiind considerată că este reprezentată de cupru.<ref name=cupruscritube>{{ro icon}} [http://www.scritube.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111124080237/http://www.scritube.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php |date=2011-11-24 }}</ref>

== Proprietăți ==
=== Fizice ===
[[Fișier:Cu-Scheibe.JPG|thumb|left|150px|Un disc din cupru (99.95% pur)]]
În stare [[solid]]ă, de [[metal]], cuprul are [[culoare]] roșie-portocalie, aceasta fiind principala proprietate după care se deosebește de alte [[element]]e. De obicei, majoritatea compușilor anorganici, dar și organici ai cuprului au o [[culoare]] [[albastru|albastră]], deși unii pot fi și [[verde|verzui sau vernil]]. Sistemul de cristalizare al cuprului este [[cub]]ic, cu fețe centrate, caracterizat prin absența [[Polimorfism (cristalografie)|polimorfismului]].<ref name="cupruscritube"/>

Unul dintre dezavantajele utilizării cuprului este fenomenul de coclire (oxidare, cu schimbarea culorii în verde-albastrui), ce poate fi observat adesea pe vasele vechi sau pe monedele (la moneda românească de 5 [[ban]]i). Împreună cu [[osmiu]]l (albastru) și [[aur]]ul (galben-auriu), cuprul este unul dintre cele trei metale elementare care are altă culoare naturală în afară de gri sau [[argint]]iu. Cuprul pur este portocaliu-roșu și dobândește o pată roșiatică în momentul expunerii la [[aer]], urmând să se înverzească mai târziu.

Duritatea cuprului este relativ mică (3 pe [[scara Mohs]]), dar este destul de rezistent la rupere, și foarte ductil (poate fi tras în fire), putând fi modelat la presiuni mari. Conductibilitatea calorică este asemănătoare cu a [[argint]]ului (1 față de 0,93 a [[argint]]ului) și mult mai mare decât a altor [[metal]]e uzuale. Tocmai datorită acestei proprietăți, cuprul se utilizează în conducte, pentru transmiterea [[căldură|căldurii]]. Însă, conductibilitatea scade când cuprul este impur; în momentul în care conține 0,1 % impurități de [[element]]e ca [[fosfor]], [[arsen]], [[siliciu]] sau [[fier]], valoarea conductibilității poate scădea chiar cu 20%. De aceea, în [[electrotehnică]] se utilizează numai cupru pur, electrolitic.<ref name="cupruscritube"/>

Densitatea de curent electric maximă a cuprului în aer deschis este de aproximativ 3,1×10<sup>6</sup>&nbsp;A/m<sup>2</sup>. Ca toate metalele, dacă cuprul este placat cu alt metal, începe un proces de coroziune galvanică.

[[Presiune]]a [[vapori]]lor este reprezentată (în funcție de temperatura vaporilor în [[Kelvin]]) în tabelul următor:
{| class="wikitable"
|-
! [[Presiune]]a ([[Pascal|Pa]]) !! 1 !! 10 !! 100 !! 1 K[[Pascal|Pa]] !! 10 K[[Pascal|Pa]] !! 100 K[[Pascal|Pa]]
|-
| [[Temperatură|Temperatura]] ([[Kelvin|K]]) || 1509 || 1661 || 1850 || 2089  || 2404 || 2834
|}

== Mecanice ==
Atât cuprul, cât și aliajele sale, au o maleabilitate foarte ridicată (pot fi trase în foi subțiri), fiind și foarte ușor de prelucrat. Totodată, ductilitatea cuprului este extraordinar de favorabilă, astfel, putându-se obține fire foarte subțiri de cupru, numite ''lițe'' (se foloseau, în trecut, la siguranțele fuzibile).
Cuprul este un metal foarte moale, cu o duritate de 3 pe scara [[Mohs]] (și 50 pe scara Vickers), puterea sa de tracțiune situându-se la 210 [[Pascal (unitate)|MPa]].

=== Aspect ===
[[Fișier:Cuivre Michigan.jpg|thumb|250px|Cupru]]
Cuprul este singurul metal ce are culoarea arămie. Foarte interesante sunt proprietățile acestuia de a forma compuși de culoarea verde (carbonat, clorură, etc.), neagră (oxid) sau albastră (sulfat și hidroxid).

=== Chimice ===
Numărul [[atom]]ic al cuprului este 29, iar [[simbol chimic|simbolul chimic]] este '''Cu'''. Masa atomică relativă este 63,546. [[Valență|Valența]] cuprului este, în principal 1 sau 2 (cuprul formează o varietate rară de compuși și săruri cu starea de oxidare +1 și +2, care sunt de obicei numite săruri ''cuproase'' sau ''cuprice''), deși, mai rar, poate fi chiar și 3. Acesta nu reacționează cu [[apă|apa]], dar reacționează încet cu aerul atmosferic; în urma acestei reacții, pe suprafața cuprului se formează un strat de cupru oxidat verde . În contrast cu oxidarea fierului la aer umed, acest strat de oxid se oprește din coroziune; un strat de cocleală verde (carbonat de cupru) pot fi observate pe construcțiile vechi din cupru, cum ar fi [[Statuia Libertății]], cea mai mare statuie din cupru din lume. Majoritatea sărurilor de cupru sunt higroscopice.

[[Rază atomică|Raza atomică]] calculată are valoarea de 135 (145) [[Picometru|picometri (pm)]], raza covalentă 138 [[Picometru|picometri (pm)]], iar [[Rază van der Waals|raza van der Waals]]. Cuprul prezintă conductivitate magnetică.

=== Izotopi ===
Cuprul are 29 de [[izotop]]i; doi dintre aceștia, <sup>63</sup>Cu și <sup>65</sup>Cu sunt stabili, iar izotopul <sup>63</sup>Cu reprezintă 69% din totalitatea cuprului natural. Ceilalți 27 de [[izotop]]i sunt instabili ([[radioactivitate|radioactivi]]); cel mai stabil dintre cei radioactivi este <sup>67</sup>Cu cu [[Timp de înjumătățire (dezambiguizare)|timpul de înjumătățire]] de 61,83 de [[oră|ore]]. Șapte alți izotopi au fost caracterizați;
Dintre izotopii radioactivi remarcăm <sup>63</sup>Cu, care emite radiații beta pozitive, având ca rezultat izotopi de [[nichel]], în timp ce izotopul <sup>65</sup>Cu, cu emisii radioactive beta negative, are ca rezultat izotopi de [[zinc]].

== Producție ==
[[Fișier:Copper - world production trend.svg|thumb|right|230px|Producția de cupru la nivel mondial]]
Majoritatea cuprului scos din mină este sub formă de compuși, cum ar fi sulfați sau sulfuri. Exemple de astfel de mine includ minele de la [[Chuquicamata]] din [[Chile]], Bingham Canyon Mine din [[Utah]], [[Statele Unite ale Americii]] și [[El Chino]] Mine din [[New Mexico]], [[Statele Unite ale Americii]].
În conformitate cu studiile efectuate de geologii britanici, în [[2005]] [[Chile]] a fost cel mai mare producător de cupru, urmat pe locul doi de [[Statele Unite ale Americii]], [[Indonezia]] și [[Peru]].<ref name=pnas>{{en icon}} [http://www.pnas.org/content/103/5/1209.full] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924143053/http://www.pnas.org/content/103/5/1209.full |date=2015-09-24 }}</ref>

Industria auto este unul dintre cei mai mari consumatori de cupru.<ref name="iac2012-05-19">[http://www.zf.ro/business-international/cresterea-cererii-pentru-cupru-va-incetini-semnificativ-anul-acesta-8294213 Creșterea cererii pentru cupru va încetini semnificativ anul acesta], 29 mai 2011, Bogdan Cojocaru, ''Ziarul financiar'', accesat la 19 mai 2012</ref>
[[Fișier:2012copper (mined).svg|thumb|left|230px|Vânzările de cupru în [[2005]]]]

=== Reciclare ===
Mediul economic nu a promovat refolosirea cuprului în majoritatea domeniilor utilizatoare de cupru. În ciuda acestor fapte, [[Europa]] (incluzând și [[Rusia]]) a întregit 43% din necesarul de cupru prin [[reciclare]]. Reciclarea rămâne un element-cheie al acoperirii cerinței de cupru.

Procentul de cupru [[Reciclare|reciclat]] din [[Europa]] a crescut la 41,3% în [[2007]] și la 43% în [[2008]]. Producția cuprului [[electrolit]]ic rafinat secundar a crescut de la 800 la 857 mii [[tonă|tone]], în timp ce utilizarea cuprului topit direct a scăzut de la 1.242 la 1.150 mii tone. Utilizarea deșeurilor de cupru a scăzut de la 2.042 mii tone în 2007 la 2.007 mii tone în 2008, dar în ciuda scăderii, datorită scăderii estimate în fabricarea de produse semifinite, raportul cuprului reciclat a crescut la producție. O proprietate bună a cuprului este puritatea infinită a acestuia în timpul reciclării. Reciclarea cuprului se poate face din robineți vechi, țevi vechi, etc, precum și din deșeurile produse prin topirea directă.<ref name=cu_reciclare>{{ro icon}} [http://www.cupru.com/stiri-actualitati/europa-este-lider-mondial-in-reciclarea-cuprului%20]</ref>
=== Rezerve ===
Cuprul a fost folosit în ultimii 10 000 de [[an]]i, dar, mai mult de 95% din tot cuprul a fost extras după [[1900]].

== Răspândire ==
=== În natură ===
Din punctul de vedere al răspândirii în natură, cuprul poate fi găsit fie sub formă nativă (pur sau necombinat), sau fie sub formă de compuși sau [[minerale]]. Cea mai mare bucată de cupru elementar găsită în natură cântărea 420 de [[tonă|tone]], și a fost găsită în [[an]]ul [[1857]] în peninsula Keweenaw, din [[Michigan]], [[Statele Unite ale Americii]]. Multe minerale conțin cupru, ca de exemplu [[Calcopirită|calcopirita]], [[azurit]]ul, [[malachit]]ul; cuprul mai este prezent în crusta pământului într-o concentrație de 50 părți la un milion, constituind 0,01% din aceasta.
=== Minerale ===
{| class="wikitable"
|-
! Denumire [[mineral]] !! [[Formulă chimică]] !! Conținut de cupru (%)
|-
| Cupru nativ || Cu || 100
|-
| [[Cuprit]] || Cu<sub>2</sub>O || 88,82
|-
| Algodonit || Cu<sub>6</sub>As || 83,58
|-
| Paramelaconit || Cu<sub>2</sub><sup>+</sup>Cu<sub>2</sub><sup>2+</sup>O<sub>3</sub>|| 79,89
|-
| [[Tenorit]] || CuO || 79,89
|-
| Calcocit || Cu<sub>2</sub>S || 79.85
|}
<ref name=cuwebmineral>{{en icon}} [http://webmineral.com/chem/Chem-Cu.shtml]</ref>
=== Ape termale ===
Mici cantități de cupru și alte [[metal]]e au fost găsite în [[apă|apele termale]] din localitatea [[maghiară]] [[Hajdúszoboszló]].<ref name=hajdusoboszlo>{{ro icon}} [http://www.budapesthotels-budapesthotelbooking.com/pensiune-marvany-hajduszoboszlo-ungaria/11875-hajduszoboszlo-apa-termal-.RO.html] ''Accesat la [[3 decembrie]] 2011''</ref>
În urma unor analize s-a constatat faptul că resurse de cupru se găsesc și în [[apă|apele termale]] din localitatea [[Acâș, Satu Mare|Acâș]], din Satu Mare.<ref name="acâș">{{ro icon}} [http://www.baileacas.unio.ro/efecte.html ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref> În apele termale existente la [[Băile Herculane]] se poate găsi, de asemenea, un conținut mare de cupru cu rol antiseptic și antialergic.<ref name=forum>{{ro icon}} [http://www.kudika.ro/comunitate/forum/view_topic/41022/Concurs-Castiga-unul-dintre-cele-6-pachete-pentru-protectia-solara-oferite-de-Ivatherm/Concurs-Castiga-unul-dintre-cele-6-pachete-pentru-protectia-solara-oferite-de-Ivatherm-pagina-26.html ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref>

=== În alimente ===
Cuprul este larg răspândit în [[alimente]], [[fruct]]e și carne: în [[ficat]], [[scoică|scoici]], [[nuc]]i, [[legumă|legume]], în majoritatea cerealelor, în [[strugure|struguri]] (cea mai bogată sursă). Primele date arata ca doza medie de cupru într-un regim normal era de 2 - 5 [[miligram|mg]].<ref name=cu:medicina>{{ro icon}} [http://www.boli-medicina.com/vitamine-minerale/Cuprul-BM-COM.php] ''Accesat la [[3 decembrie]] 2011''</ref> [[Apă|Apa de băut]] și [[Apă minerală|apele minerale]] aduc o parte din necesarul zilnic de cupru al organismului. Alte alimente cu conținut de cupru sunt [[crustacee]]le, și legume verzi (fasolea verde, etc), semințe, [[Ciupercă|ciuperci]] și chiar și pudra de cacao. Doza zilnică recomandată de cupru de către specialiști este de 1,5–3&nbsp;mg.<ref name=vitam>{{ro icon}} [http://www.topsanatate.ro/articol/cuprul-19488.html ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref>

În tabelul următor sunt reprezentate cantitățile medii de cupru ([[miligram]] per [[kilogram]]) pentru anumite [[aliment]]e.
{| class="wikitable"
|-
! Alimentul !! Cantitatea medie de cupru (mg/kg)
|-
| [[Ficat]] [[Vacă|de vită]] || 39
|-
| [[Ciocolată]] || 36
|-
| [[Crustacee]] || 4-10
|-
| [[Stridii]] || 9
|-
| [[Banană|Banane]] || 1
|-
| [[Lapte]] [[Vacă|de vacă]] || 0,06
|
|}
<ref name="nutriție_cu.com">{{ro icon}} [http://www.cupru.com/nutritie ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref>

== Sănătate ==
Cu toate că este un [[metal]], cuprul este, totodată, un [[element]] indispensabil vieții. Se găsește în toate țesuturile organismului, dar cel mai mult cupru se găsește în [[ficat]], iar cantități mai mici se găsesc și în [[creier]], [[inimă]], [[rinichi]] și [[mușchi]].<ref name=diete/>

Ca efecte benefice, cuprul ajută organismul să utilizeze [[fier]]ul din [[sânge]], reducând acțiunile radicalilor liberi asupra [[țesut]]urilor. Consumarea alimentelor de cupru poate, totodată, preveni anumite [[Boală|boli]] sau deficiențe, cum ar fi alergiile, chelia, [[SIDA]], leucemia, osteoporoza și ulcerul [[stomac]]al.<ref name=diete>[http://www.dietetik.ro/cuprul/3906.html]</ref>

Împreună cu [[fier]]ul (un alt [[metal]]), cuprul ajută la sinteza celulelor roșii din [[sânge]].<ref name=sanatate>{{ro icon}} [http://www.sanatatea.com/art/alimentatie/989-cuprul.html ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref>

În ciuda acestor efecte benefice, neasimilarea în mare măsură a cuprului din organism poate duce la trei boli rare:
# ''Boala Wilson'', când organismul nu este în măsură să reglementeze absorbția de cupru și astfel cuprul se acumulează în ficat;
# ''Boala Menkes'', când organismul nu poate face rezerve de cupru, de unde rezultă lipsa acestuia;
# ''Toxicoza prin cupru'' (este o boală cu origini necunoscute și foarte rară, mai ales la copii), când cuprul se adună în [[ficat]].

Dozele zilnic recomandate sunt foarte stricte și trebuie respectate cu rigurozitate:
Femeile cu vârsta cuprinsă între 19 și 51 [[an]]i trebuie să consume maximum 1,2&nbsp;mg, iar cele mai în vârstă de 51 de [[an]]i tot cam atât. Însă, pentru femeile care alăptează, conținutul de cupru zilnic trebuie să fie un pic mai mare: 1,5&nbsp;mg.<ref name=puiul>{{ro icon}} [http://www.puiul-mamei.com/content/alimente-care-contin-cupru ''Accesat la data de 31 decembrie 2011''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110611145554/http://www.puiul-mamei.com/content/alimente-care-contin-cupru |date=2011-06-11 }}</ref>

=== Deficiența de cupru ===
Efectele deficienței de cupru din organism poate fi observată foarte ușor, după anumite simptome vizibile: anemia, vase de sânge fragile ce se pot rupe, colesterol rău, infecții mai frecvente, pierderea părului sau albirea treptată a pielii și, cel mai important, oboseala cronică. Persoanele care suferă de hipoclorhidrie (adică diminuarea secreției acidului gastric) sunt mai expuse șansei de a dobândi deficiența de cupru. Însă, persoanele care consumă suplimente alimentare cu [[zinc]] sunt expuse aceleași deficiențe.
Doza zilnică recomandată de cupru de către specialiști este de 1,5–3&nbsp;mg.<ref name=vitam/>. Și consumul de alcooll poate cauza rapid deficiența de cupru. La femei, deficiența mai poate fi însoțită de menstruații neregulate.<ref name=divahair>[http://www.divahair.ro/diete_si_slabire/vitamine_si_minerale/cuprul ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref>

== Preparare ==
=== La scară industrială ===
Minereurile (sulfuroase) de cupru nu conțin foarte mult cupru, de obicei 2-4%, rareori peste 7%. De aceea, înainte de procedeul de obținere a [[metal]]ului, este necesara o concentrare. Aceasta constă într-o prăjire parțială, cu aer insuficient. În urma procedeului se obține o zgură formată din sulfură de [[fier]] și de cupru, numită generic ''mată cuproasă''.

: 2Cu<sub>2</sub>S + 3O2 → 2Cu<sub>2</sub>O + 2SO<sub>2</sub>

Oxidul cupros este transformat în cupru impur prin încălzire:
: 2Cu<sub>2</sub>O → 4Cu + O<sub>2</sub>

Cu toate acestea, cuprul este impur, de puritate 95-98%;impuritățile constau în [[fier]], [[plumb]], [[zinc]], [[stibiu]], [[aur]] și [[argint]], precum și cantități mici de [[sulf]] și [[arsen]]. Îndepărtarea impurităților se face într-un cuptor cu flacără, sau prin cuprul electrolitic (prin electroliză), obținându-se cupru de puritate aproape maximă, 99,9%.<ref name=tube>{{ro icon}} [http://www.scritube.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php ''Accesat la data de 31 decembrie 2011''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111124080237/http://www.scritube.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php |date=2011-11-24 }}</ref>
=== În laborator ===
Cea mai cunoscută reacție de obținere a cuprului în laborator este cea dintre [[fier]] și [[sulfat de cupru]]. Prin aceasta se poate obține cupru, depunându-se pe bucata de [[fier]] [[metal]]ic introdus în [[eprubetă]].

:<math>\mathrm {CuSO_4 + Fe\rightarrow FeSO_4 + Cu}</math>

Totodată, prin [[Electroliză|electroliza]] soluției de [[sulfat de cupru]] se poate obține acid sulfuric și hidroxid de cupru după reacția:

:<math>\mathrm {CuSO_4 + H_2 O \rightarrow H_2 SO_4 + Cu(OH)_2}</math>

== Referințe ==
<references />

== Bibliografie ==
* M. Petrescu (coord) Tratat de știința și ingineria materialelor metalice vol 3 Metale. Aliaje. Materiale speciale. Materiale compozite, Editura Agir, București, 2009
* D. Marian, ''Metale de înaltă puritate'', Editura Tehnică, 1988

== Legături externe ==
* [http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/cu.htm Cuprul pe sistemul-periodic.go.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080916161756/http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/cu.htm |date=2008-09-16 }}
* [http://www.wall-street.ro/slideshow/International/167627/2013-top-zece-tari-producatoare-de-cupru/2/2-china.html#anchor-of-navigator 2. China - TOP cei mai importanti zece producatori de cupru din lume], 17 iunie 2014, Loredana Viga, ''wall-street.ro''

{{Tabelul periodic al elementelor}}
{{Elemente native}}

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Cupru| ]]