Comuna Târgușor, Constanța
Târgușor | |
— comună — | |
Târgușor (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 44°27′53″N 28°25′45″E / 44.46474°N 28.42928°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Constanța |
SIRUTA | 62985 |
Reședință | Târgușor |
Componență | Târgușor, Mireasa |
Guvernare | |
- primar al comunei Târgușor[*] | Mădălina Negru[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 225 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 1.375 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 907275 |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Târgușor este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Mireasa și Târgușor (reședința).
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Numele comunei este dat de numele celui mai mare dintre localitățile componente și provine din limba tătară. În trecut a fost un sat tătăresc numit Pazarlî[2] sau Pazarlîk însemnând Târgul sau Satul cu târg[3]. Martin Gruneweg din Danzig, azi Gdansk, care între 1582 si 1586 a călătorit de șase ori în Imperiul Otoman cu caravanele negustorilor armeni din Liov menționează că în satul tătăresc Bazarlîkoy din întinsa câmpie a văzut întâia oară cum se ara cu o cămilă albă ca zăpada.[4]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Târgușor se ridică la 1.375 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.616 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,8%), iar pentru 10,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,67%), cu o minoritate de adventiști (2,04%), iar pentru 11,27% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Târgușor este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mădălina Negru[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
Partidul Național Liberal | 4 | |||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Lahovari, 1901 & p.642.
- ^ Murat, 2011 & p.268.
- ^ Ciocîltan, 2011 & p.90.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Cheile Dobrogei (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Lahovari, George Ioan (). Marele dicționar geografic al Romîniei, Vol.IV. București: Societatea Geografică Romînă.
- Ciocîltan, Alexandru (), „Martin Gruneweg”, În Andreescu, Ștefan (coordonator), Călători străini despre Țările Române, Supliment 1, București: Editura Academiei Române, p. 352, ISBN 978-973-27-2118-6
- Murat, Taner (). Dicționar tătar crimean-român, Kîrîm Tatarșa-Kazakșa Sózlík. Charleston, SC, USA: CreateSpace. p. 402. ISBN 9781461083108.
|