Gheorghe Vidrașcu
| Gheorghe Vidrașcu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Străoane, Vrancea, România |
| Ocupație | politician |
| Ambasador al României în Cehoslovacia | |
| În funcție – | |
| Primar general al municipiului București | |
| În funcție ianuarie 1954 – martie 1955 | |
| Precedat de | Crăciun Blidaru |
| Succedat de | Ștefan Bălan |
| Prefect al județului Prahova | |
| În funcție – | |
| Primar în Ploiești | |
| În funcție – | |
| Partid politic | PCR |
| Modifică date / text | |
Gheorghe Vidrașcu, pe numele său real Didenko[1] sau Didenco Vanea[2], (n. ?, Străoane, Vrancea, România)[3] a fost un demnitar comunist român, fost ilegalist.
Pe la finele lui 1944 a fost adjunctul directorului Serviciului Special de Informații, apoi primar al Ploieștiului (1945-1948) și prefect de Prahova (1948), inspector în Ministerul Afacerilor Interne (1948), președinte al Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport (1949-1952), vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1953), primar al Bucureștiului, mai precis președintele Sfatului Popular al Capitalei, cum se numea funcția în acea perioadă (din ianuarie 1954 și până în februarie 1955)[4]. În anul în care a condus Capitala, Vidrașcu a deschis Muzeul „V.I. Lenin – I.V. Stalin”, în clădirea în care în prezent funcționează Muzeul Țăranului Român[5], În timpul mandatului său a fost terminat „Centrul de producție cinematografică Buftea”, au fost reamenajate spitale și s-a extins rețeaua de magazine.[6].
A fost membru al prezidiului Marii Adunări Naționale (1953-1957). A fost ambasador în Cehoslovacia între 10 august 1957 și 30 iunie 1959. Gh. Vidrașcu a participat la toate întrunirile de Partid privind lucrările canalului Dunărea - Marea Neagră (1949) alături de Iosif Chișinevschi, Emil Bodnăraș, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Avram Bunaciu și Miron Constantinescu.[7]
Este tatăl Olimpiei Vidrașcu și al Ilenei Vidrașcu. Olimpia a fost trimisă la studii la Moscova unde a fost colegă cu Mariana Celac.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Vladimir tismăneanu: Sinucideri în înalta nomenklatură comunistî: Cazul Mirel Costea
- ^ Rezistenta supraviețuitorilor de la Canalul morții
- ^ „Candidații F.D.P. — candidații vieții noi | GHEORGHE VIDRAȘCU, președintele Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport”
. Sportul Popular. Arcanum.com (nr. 2149 (anul VIII)): pag. 3. . Accesat în .
Viața tovarășului Gheorghe Vidrașcu a început să-și depene firul în comuna Străoanele de Jos, în părțile Vrancei. În casa de țărani pălmași din comuna aceea s’au născut încă 8 frați.
- ^ Gheorghe Vidrașcu, București Wiki
- ^ PRIMARI DE LEGENDĂ Fostul adjunct de la Serviciul de Informații le-a făcut bucureștenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine și Centrul Cinematografic de la Buftea, adevarul.ro,
- ^ Fostul adjunct de la Serviciul de Informații le-a făcut bucureștenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine și Centrul Cinematografic de la Buftea
- ^ Revista 22, Vineri 9 Mai. 2008
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- PRIMARI DE LEGENDĂ Fostul adjunct de la Serviciul de Informații le-a făcut bucureștenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine și Centrul Cinematografic de la Buftea, 27 aprilie 2011, Aura Clara Marinescu, Adevărul
| Predecesor: Crăciun Blidaru |
Primar al Bucureștiului ianuarie 1954 - februarie 1955 |
Succesor: Ștefan Bălan |
- Comuniști români
- Deputați români în Marea Adunare Națională
- Membri ai Partidului Comunist Român
- Primari ai Bucureștiului
- Primari ai Ploieștiului
- Prefecți români
- Români cunoscuți sub pseudonimele folosite
- Ambasadori ai României în Cehoslovacia
- Membri ai Partidului Muncitoresc Român
- Politicieni români din secolul al XX-lea