Discuție:Constantin Brâncoveanu

	Constantin Brâncoveanu a fost nominalizat ca articol bun la categoria Diverse, dar nu a îndeplinit criteriile obligatorii la acea vreme. Mai jos puteți găsi sugestii cu privire la modul în care puteți îmbunătăți articolul. Odată luate în considerare, articolul va putea fi renominalizat. Dacă nu sunteți de acord cu respingerea articolului, puteți începe un proces de reevaluare.
Istoric articol Dată Proces Rezultat 23 ianuarie 2017 Nominalizare articol bun Promovat 27 septembrie 2017 Nominalizare articol bun Respins Statut actual: Nominalizare articol bun eșuată

Comentariu anonim

Brâncoveanu s-ar răsuci în mormânt să citească tot ce s-a scris aici. Unele erori sunt luate rău de tot pe brazdă !... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 85.204.188.102 (discuție • contribuții).

Numele orașului în care a murit

Pe vremea lui Constantin Brâncoveanu orașul în care a fost martirizat se numea Constantinopol. Am încercat să corectez dar văd că tot ”Istanbul” apare scris. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mykk (discuție • contribuții).

Denumirea Istanbul este atestată din secolul al X-lea, vezi en:Istanbul#Toponymy. După 1453 denumirea oficială a fost Kostantiniyye. Așa că dacă vreți să corectați, scrieți Kostantiniyye. Tgeorgescu (discuție) 15 decembrie 2011 01:45 (EET)

Citat din Șincai

Am îndoieli că a înregistrat cineva ultimele cuvinte ale lui Brâncoveanu. Citatul din Șincai pare a urma tradiția istoricilor de la Tit Liviu încoace, care puneau personajelor istorice cuvinte în gură, pentru a „colora” narațiunea. În condițiile acestea, ar trebui probabil îndepărtat. --Mihai (discuție) 24 mai 2014 10:11 (EEST)

Cronicarii erau istoricii perioadei respective. Nici istoricii contemporani nu se mulțumesc cu înregistarea cuvintelor cuiva, ci le interpretează. Atunci când am introdus citatul din Gheorghe Șincai în articol, am specificat foarte clar: „Iată cum descrie Gheorghe Șincai martiriul voievodului...”. Faptul că dvs. ați modificat această propoziție e o altă chestiune.

În afară de cronicarii care istorisesc tragicul eveniment, există însă și relatări ale unor martori oculari, ca de exemplu:

1. Scrisoarea din 31 august 1714 a bailului venețian la Istanbul, Andrea Memmo, către dogele Veneției (Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, București, 1925, vol. VIII, p. 71)
2. Călătorul francez La Mottraye (Voyage en Europe, Asie, Afrique, La Haye, 1727, vol. II, p. 206)

Nu sunt de acord cu ștergerea citatului din Gheorghe Șincai. De șters e ușor, de scris e mai greu. --Bătrânul (discuție) 25 mai 2014 09:37 (EEST)

Cred că știți că nu este o pasiune a mea să șterg text. E vorba doar de un citat care lasă impresia că ultimele cuvinte ale domnului ar fi fost înregistrate exact. De asemenea veți observa că citatul contrazice în privința ordinii decapitării fiilor paragraful anterior. Am modificat scurta introducere a citatului pentru a o face mai enciclopedică, rece, în ultimă instanță nu mă derajează dacă refaceți versiunea dvs cu „Iată”. Salutări, --Mihai (discuție) 26 mai 2014 19:08 (EEST)

Sursă

Știe cineva ce fel de carte este Bărbulescu, M., Deletant, D., Hitchins, K., Papacostea, Ș., Istoria României, Editura Corint, București, 2007. ISBN 978-973-135-837-0? Mie-mi pare a fi manual școlar.--Mihai (discuție) 24 iunie 2014 08:05 (EEST)

Nu este un manual școlar - istorici de calibrul lui Mihai Bărbulescu și Șerban Papacostea nu prea „se înghesuie” să scrie manuale școlare. Este o monografie apărută la Editura Enciclopedică, în 1998 și reeditată la Editura Corint, în 2007. La scrierea ei au participat și doi istorici străini, unul american, celălalt englez (Keith Hitchins și Dennis Deletant), cunoscuți pentru contribuțiile lor științifice. Poate fi citită și online, aici, sau aici. --Bătrânul (discuție) 24 iunie 2014 10:46 (EEST)

Vă mulțumesc ptr. răspuns. Mă miram ca Hitchins să mai fi participat la încă o sinteză, din moment ce a scris și de unul singur vreo două. --Mihai (discuție) 24 iunie 2014 13:38 (EEST)

Introducerea

Poate următoarele asprecte ar mai trebui să-și găsească locul în introducere:

• încercarea instaurării unei monarhii ereditare; --Mihai (discuție) 17 iulie 2014 21:32 (EEST)
• faptul că era cel mai bine informat om al Europei; --Mihai (discuție) 17 iulie 2014 21:32 (EEST)
• mânăstirea Hurezi, principala lui ctitorie; --Mihai (discuție) 17 iulie 2014 21:32 (EEST)

Hartă

Dacă ar verifica cineva autenticitatea hărții, aș putea face o versiune raster în limba română. --Mihai (discuție) 23 iulie 2014 13:08 (EEST)

Poate vă va fi de folos această hartă. --Winter^eu 3 februarie 2015 21:41 (EET)

Material copiat

Observ că materailul adăugat de Laurap la 21 aprilie 2005 este copiat dintr-un articol din 2004 din Jurnalul Național. O să îl șterg în consecință. --Mihai (discuție) 23 iulie 2014 14:20 (EEST)

Evaluare AB

Această evaluare este transclusă de la Discuție:Constantin Brâncoveanu/AB1. Legătura de modificare pentru această secțiune poate fi folosită pentru a adăuga comentarii.

Un articol bine documentat, scris de Dan Mihai Pitea.— Ionutzmovie discută 3 septembrie 2016 01:44 (EEST)

Probleme de rezolvaat:

• refs lipsă la câteva fraze/propoziții/paragrafe (crit. 2.a)
• nr. pagină carte la ref. 1
• ref. 2 e de fapt o afirmație care trebuie ea însăși referențiată (genul de chestie care se pune la un capitol separat de Note - în raport cu capitolul de Referințe)
• reparări linkuri-Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 septembrie 2016 00:29 (EEST)

Am înlocuit referințele moarte.— Ionutzmovie discută 22 septembrie 2016 08:32 (EEST)

Dan Mihai Pitea, puteți adăuga numărul paginii la ref 1? Mulțumesc.— Ionutzmovie discută 24 septembrie 2016 18:28 (EEST)

Nu am timp să adaug referințe în următoarele săptămâni. Nu trebuie separate notele bibliografice de notele explicative, ambele opțiuni sunt admisibile și orice schimbare într-un sens sau altul este susceptibilă să creeze conflicte inutile. Privitor la nota 2 mai bine caut varianta corectă în turca literară de astăzi și elimin nota, căci altfel atenția pentru un astfel de detalii dă în pedanterie inutilă. --Mihai (discuție) 27 septembrie 2016 11:17 (EEST)

Pentru acordarea statutului de AB. --Macreanu Iulian (discuție) 17 decembrie 2016 18:56 (EET)

Mihai, crezi că reușești să rezolvi problemele până la sfârșitul lunii martie ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 decembrie 2016 23:24 (EET)

Închidere discuție

Evaluare AB (vedeți criteriile)

1. Este bine scris.

   a (în proză): b (Manual de stil):

2. Să prezinte informații corecte ce pot fi verificate.

   a (referințe): b (citează surse de încredere): c (fără cercetare originală):

3. Acoperă bine subiectul.

   a (aspecte majore): b (se concentrează asupra subiectului):

4. Nu încalcă PDVN.

   Prezintă diferitele puncte de vedere în mod cinstit:

5. Este stabil.

   Nu există dispute etc.:

6. Este ilustrat în mod adecvat, dacă este posibil, cu imagini și alte mijloace media.

   a (au o licență adecvată): b (sunt relevante subiectului și sunt însoțide de descrieri adecvate):

7. Per total:

   Aprobat/Respins:

Articolul este bine scris, prezintă informații din surse de încredere și verificabile. Este neutru și stabil. Tratează toate aspectele importante legate de subiect, precum și o serie de aspecte suplimentare. Pe parcursul discuției au fost semnalate doar câteva deficiențe, dar care nu afectează aspectele esențiale ale subiectului tratat și calitatea generală a articolului. Ele, ca și alte completări, trebuie avute în vedere în dezvoltarea ulterioară a articolului, eventual pentru o nominalizare de AC.
Discuție închisă. Articolul primește statutul de AB. --Macreanu Iulian (discuție) 23 ianuarie 2017 07:42 (EET)

Constantin Brâncoveanu

Articol (modifică|istoric) • Discuție (modifică|istoric) • Urmărire • Urmărire pagină de reevaluare

Rezultat în așteptare

Articolul are destul de multe porțiuni de text fără referințe. Criteriul 2 specifică în mod explicit faptul că articolul trebuie să prezinte informații corecte ce pot fi verificate. Cu alte cuvinte, articolul trebuie să:

• a) citeze toate informațiile prezentate cu surse....--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 august 2017 02:15 (EEST)

• Din punctul meu de vedere statutul a fost acordat pripit, înainte să fie terminat articolul. De altfel nici nu am propus acordarea și nici n-am susținut-o, așa că sunt de acord că trebuie retras. --Mihai (discuție) 11 august 2017 03:19 (EEST)

Din punctul meu de vedere tehnic vorbind se poate acorda mai devreme statutul acolo unde calitatea este evidentă, cu reevaluare în dinamică. Am făcut-o și eu, de exemplu aici. Grila AB - care este o grilă rigidă, în opinia mea poate fi aplicată într-o modalitate care să nu fie - pe cât posibil, descurajantă. Cu alte cuvinte promovarea mie mi se pare în acest caz ok, dar este asociată obligatoriu cu reevaluare în dinamică.

În cazul articolului Constantin Brâncoveanu problemele în cauză au fost semnalate în septembrie 2016, iar promovarea a fost făcută în ianuarie 2017 - după ce fuseseră semnalate din nou în decembrie 2016 oferindu-se ca termen relativ luna martie 2017, iar acum suntem în august 2017. Cred totuși că la peste jumătate de an de la promovare și la aproape 1 an de la semnalarea problemelor, aspectul trebuie într-un fel clarificat.

Pagina de reevaluare nu este o ghilotină, ci doar un semnal că problemele există și trebuiesc rezolvate totuși la un moment dat.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 august 2017 11:08 (EEST)

Ai de asemenea aici un alt exemplu de promovare "en avant", pe 30 aprilie 2016. Notează te rog faptul că la 29 mai 2016 problemele restante erau rezolvate și că în perioada respectivă textul a fost îmbogățit. În concluzie depinde exclusiv de autorul/autorii unui astfel de articol, autor/ autori cărora cel care face promovarea le acordă o recunoaștere birocratică "en avant" a calității muncii lor, dacă respectivii fac sau nu ce de de făcut.

Ți-am exemplificat cazurile de mai sus pentru a-ți demonstra că acordarea statutului nu a fost pripită ci a fost doar expresia unei practici, ce-i drept neuzuală, dar capabilă de a oferi autorului/autorilor o recunoaștere "en avant" a calității muncii lor, pentru a le oferi un plus de încredere și de motivație.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 12 august 2017 08:15 (EEST)

• Discuție încheiată. Consensul e că articolul nu se ridică la standardul de articol bun și nu pare că va fi corectat prea curând. --Mihai (discuție) 27 septembrie 2017 00:20 (EEST)

Martiraj

Îmi explică și mie cineva de ce nu se menționează martirajul și faptul că nu s-a lăsat de credința creștină? În versiunea în engleză a articolului acestea sunt menționate cu tot cu citate. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.0.61.214 (discuție • contribuții).

Vedeți Constantin Brâncoveanu#Posteritate și Constantin Brâncoveanu#Mazilirea și supliciile. Tgeorgescu (discuție) 1 iulie 2019 14:48 (EEST)

Pentru anonim: scena morții e complicată, sunt foarte multe mărturii de calitate inferioară, majoritatea martorilor oculari de la execuție vorbesc de trei fii și ginerele Ianache Văcărescu, care de fapt erau patru fii și Ianache Văcărescu, fratele vitreg al doamnei Marica - nu ginere. Când am scris articolul în 2014 nu aveam toată bibliografia.

Articolul englez e de calitate proastă, scris de români (vezi timpurile verbelor, traduse din română: „he and his four sons and his advisor Ianache were brought before Sultan Ahmed III of Turkey. [...] After all of his fortune has been seized, in exchange for the life of his family he was asked to renounce the Orthodox Christian faith” sau Ahmed III of Turkey). Ideea că a fost „killed for their faith in Christ” este ineptă, căci dacă turcii doreau să execute creștini puteau începe cu zecile de mii de greci ortodocși trăitori în Constantinopol, nu trebuiau să-i aresteze în Muntenia. Și atunci de ce nu l-ar fi omorât și pe nepotul Constantin, pe gineri, pe soție și pe fiice, care erau și ei toți creștini și se aflau în arest la Constantinopol? De fapt, singurul istoric despre care știu eu că a susținut inepția asta recent este Ion Aurel Pop, ajuns președinte al Academiei Române, scara valorilor....

Plus că ajunge să citești documentele de arhivă turcești ca să îți dai seama că Țara Românească era o unitate total subordonată sistemului juridic și birocratic otoman. Pentru câțiva cai furați peste Dunăre se depuneau „dosare” la Constantinopol, deci fanteziile cu haiduci, turci, creștini, martiri și sergi nicolaiești sunt fantezii... chiar și pentru a petrece curtea câteva luni la Târgoviște era nevoie de cereri după cereri (formale) și numeroase mite (informale).

Întrebarea de ce a fost mazilit și executat Brâncoveanu după peste 25 de ani de domnie este oricum secundară, cea plină de semnificație este cum a reușit să se mențină în poziția aia instabilă atât timp - avere uriașă după orice standarde pentru acea vreme, mare talent diplomatic și politic, enorm tact, niște execuții exemplare de boieri cu alte păreri la începutul domniei- aliluia, doamne-ajută, contextul internațional șamd. --Mihai (discuție) 1 iulie 2019 19:06 (EEST)