Sari la conținut

Ilse Losa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ilse Losa
Date personale
Născută[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Buer⁠(d), Regatul Prusiei, Germania[5] Modificați la Wikidata
Decedată (92 de ani)[6][2][3][4] Modificați la Wikidata
Porto, Portugalia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCemitério do Prado do Repouso[*][[Cemitério do Prado do Repouso (cemetery in Porto, Portugal)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Portugalia Modificați la Wikidata
Religieiudaism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba portugheză[7] Modificați la Wikidata
Note
PremiiCrucea de Merit a Republicii Federale Germania în grad de Cavaler[*]
Ordinul Principele Henric în grad de comandor[*][1]  Modificați la Wikidata

Ilse Lieblich Losa (nume la naștere Ilse Lieblich, n. , Buer⁠(d), Regatul Prusiei, Germania – d. , Porto, Portugalia) a fost o scriitoare portugheză de origine evreiască.

S-a născut într-un sat din apropiere de Hanovra, în Germania,[8] în familia lui Arthur Lieblich (decedat în 1930, fiul lui Josef Lieblich, care a murit în 1921, și al soției lui, Jenny, și fratele lui Julius, Hedwig și Willy Liebklich) și a soției lui, Hedwig Hirsch (decedată în 1936). A urmat liceul la Osnabrück și Hildesheim, iar mai târziu Institutul Comercial din Hanovra.[8]

Temându-se să nu fie trimisă de Gestapo într-un lagăr de concentrare din cauza originii sale iudaice, a părăsit țara natală în 1930 împreună cu mama ei și cu frații Ernst (născut în iunie 1914) și Fritz. S-a mutat mai întâi la Anglia unde a avut primul contact cu copiii, lucrând într-o grădiniță. A imigrat în Portugalia în 1934, stabilindu-se în orașul Porto, unde s-a căsătorit, în anul 1935, cu arhitectul Arménio Taveira Lespede, dobândind cetățenia portugheză. Fratele ei Fritz s-a căsătorit, de asemenea, cu o portugheză, Florisa Estelita Gonçalves, cu care a avut două fiice, Silvia Gonçalves Lieblich și Angela Gonçalves Lieblich.

În 1943 s-a născut prima sa fiică, Margarida Lieblich Losa (care a murit în ianuarie 1999), a publicat prima sa carte: „O mundo em que vivi” și de atunci, și-a dedicat viața traducerii și scrierii de literatură pentru copii, fiind distinsă în 1984 cu „Marele Premiu Gulbenkian” pentru întreaga sa operă pentru copii.[8] A mai avut o fiică, Alexandra Lieblich Losa. În 1998 a primit „Gran Premio de Crónica” al APE (Associação Portuguesa de Escritores) pentru cartea À Flor do Tempo. A colaborat la diverse ziare și reviste germane și portugheze, iar scrierile sale au fost incluse în mai multe antologii ale autorilor portughezi și a colaborat la alcătuirea și traducerea unor antologii ale scriitorilor portughezi în limba germană. I-a tradus din germană în portugheză pe unii dintre cei mai cunoscuți scriitori.[8]

Literatură pentru copii

[modificare | modificare sursă]
  • Faísca conta a sua história (1949)
  • A flor azul (1955)
  • Na quinta das cerejeiras (1984)
  • Estas searas (1984)
  • A visita do padrinho (1989)
  • Beatriz e o plátano (1976)
  • O rei rique e outras histórias
  • O Quadro Roubado
  • Ida e volta, à procura de Babbitt (1959)
  • À flor do tempo (1997)
  • 9 iunie 1995: a fost numită comandor al Ordinului Infantelui Don Enrique.
  • Crucea Federală de Merit.[9]
  • 1982: premiul Fundației Gulbenkian pentru cartea Na Quinta das Cerejeiras
  • 1984: Marele Premiu Gulbenkian pentru întreaga operă
  • 1989: Premiul Buzduganul de Aur al Bienalei Internaționale de la Bratislava, pentru povestea Silka.[10]
  1. ^ http://www.ordens.presidencia.pt/?idc=153  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Ilse Losa, Babelio 
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b „Ilse Losa”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b Verbrannt, verboten, vergessen[*][[Verbrannt, verboten, vergessen (Second edition 1989)|​]], p. 124-125  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ a b Ilse Losa, Find a Grave, accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ a b c d „Ilse Losa” (în portugheză). Porto Editora. Accesat în .  Parametru necunoscut |publication= ignorat (ajutor)
  9. ^ „Página Oficial das Ordens Honoríficas Portuguesas”. Ordens.presidencia.pt. Accesat în . 
  10. ^ Dicionário Cronológico de Autores Portugueses: Ilse Losa, visto [//es.wikipedia.org/wiki/6_de_enero 6 de enero de 2008

Legături externe

[modificare | modificare sursă]