Isidor din Sevilla
Isidor din Sevilla | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 560 d.Hr.[1] Cartagena, Regiunea Murcia, Spania |
Decedat | (76 de ani) Spalis(d), Kingdom of Toledo(d) |
Frați și surori | Florentina[*] Fulgentius of Cartagena[*] Leandro de Sevilla[*] |
Religie | Biserica Catolică[2] |
Ocupație | scriitor muzicolog[*] filozof teoretician al muzicii[*] preot catolic[*] istoric polihistor episcop catolic[*] |
Limbi vorbite | limba latină[3][4] limba spaniolă |
Funcția episcopală | |
Modifică date / text |
Isidor din Sevilla (în spaniolă San Isidoro, în latină Isidorus Hispalensis, n. cca. 560, Cartagena, Spania — d. 4 aprilie 636, Sevilla, Spania) a fost un episcop hispano-roman, părinte al Bisericii.
Viața
[modificare | modificare sursă]S-a născut în jurul anului 560 la Cartagena, în Regatul Visigot. După moartea tatălui, a fost educat de fratele său mai mare, Leandru, arhiepiscop de Sevilla. Sfințit episcop al orașului natal (600), a scris multe cărți, cu mare erudiție; a organizat și a condus mai multe concilii în care s-au luat hotărâri înțelepte. S-a îngrijit de pregătirea științifică a preoților.
Isidor este considerat ultimul părinte apusean al Bisericii.
Opera
[modificare | modificare sursă]Isidor era interesat de foarte multe domenii (științele naturii, gramatică, istorie, teologie) și a încercat să transmită vremurilor viitoare întreaga cunoaștere a antichității.
În domeniul științelor naturii, lucrarea lui principală, „Etymologiae”, o lucrare de bază a întregului Ev Mediu, redactată în latina medievală, este un gen de enciclopedie care cuprindea întreaga cunoaștere profană și religioasă a timpului.
„De viris illustribus” conține material biografic și hagiografic despre scriitorii africani și hispanici din secolele al VI-lea și al VII-lea.
Sf. Isidor s-a remarcat în primul rând ca teolog, influențând prin opera sa dogmatica și morala întregului Ev Mediu. Lucrarea sa teologică principală, concepută ca manual de teologie morală, „Sententiarum libri tres”, se ocupă de învățătura Bisericii despre conduita creștină și etică și despre organizarea bisericească. Subliniază misiunea caritativă a clerului, ținând seama de porunca iubirii față de aproapele. Necreștinii sunt aspru combătuți, însă Sf. Isidor respinge folosirea violenței în scopul convertirilor forțate.
Listă a lucrărilor Sf. Isidor din Sevilla
[modificare | modificare sursă]- Lucrări generale:
- Etymologiarum Libri Viginti (pe scurt, Origines sau Etymologiae): În această vastă lucrare enciclopedică, Sfântul Isidor încearcă să introducă toate cunoștințele profane și religioase ale omenirii, până în epoca sa.
- De natura rerum
- Lucrări istorice:
- Chronicon (sau Chronica maiora): Conține analele lumii până în anul 615.
- Historia de regibus Gothorum, Vandalorum et Suevorum, sau Historia Gothorum
- De viris illustribus
- Lucrări teologice:
- De ortu et obitu patrum qui in Scriptura laudibus efferuntur
- Allegoriae quaedam Sacrae Scripturae
- Liber numerorum qui in Sanctis Scripturis occurrunt: despre semnificația mistică a numerelor în Biblie.
- In libros Veteris et Novi Testamenti prooemia
- De Veteri et Novo Testamento quaestiones
- Secretorum expositiones sacramentorum, seu quaestiones in Vetus Testamentum
- De fide catholica ex Veteri et Novo Testamento, contra Judaeos
- Sententiarum libri tres
- De ecclesiasticis officiis
- Regula monachorum
Ediții
[modificare | modificare sursă]- J. P. Migne, Patrologiae cursus completus, series Latina, Paris 1878-1890, vol. 81-83;
- Isidoris iunioris episcopi Hispalensis Historia Gothorum Vandalorum, Sueborum. Ed. îngrijită de Theodor Mommsen, Hannover 1894 (MG AA 11), 267-303;
- Isidoris iunioris episcopi Hispalensis Chronica maiora. Ed. îngrijită de Theodor Mommsen, Hannover 1894 (MG AA 11), 424-488;
- Isidoris Hispalensis episcopi etymologiarum sive originum libri XX. Ed. îngrijită de Wallce M. Lindsay, Oxford 1911;
- Isidore, Traité de la nature. Ed. îngrijită de Jacques Fontaine, Bordeaux 1960;
- The letters of St. Isidore. Ed. îngrijită de Gordon B. Ford, Amsterdam 21970;
- Isidore's Etymologies. Engleză și Latină, Paris.
- George A. Hench, Der althochdeutsche I. Faksimile-Ausgabe des Paris Codes ..., Straßburg 1893;
- Der althochdeutsche Isidor Nach der Pariser Handschrift und den Monseer Fragmenten neu hrsg. von Hans Aggers, Tübingen 1964.
Canonizare
[modificare | modificare sursă]A fost canonizat sfânt de Biserica Catolică, în anul 1598, de Papa Clement al VIII-lea. Sărbătoarea sa a fost stabilită pentru ziua de 4 aprilie, în fiecare an.
A fost proclamat Doctor al Bisericii în 1722 de Papa Inocențiu al XIII-lea.
Mulțumită structurii lucrării sale Etymologiae, care amintește de unele baze de date denumite trii[5][6], și prefigurează viitoare invenții ale clasamentului alfabetic, precum și noțiunea de index, Isidor de Sevillia a fost propus, în anul 2001 ca sfânt patron al informaticienilor, al utilizatorilor informaticii, al Internetului, al internauților și al studenților.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Isidor din Sevilla”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ Mirabile: Archivio digitale della cultura medievale
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ În informatică, un / o trie (pronunțat [ˈtriː] sau [ˈtraɪ]) sau arbore prefix este un arbore digital ordonat care este utilizat pentru a stoca o tablă asociativă, în care cheile sunt, în general, lanțuri de caractere.
- ^ en Trie
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Liturgia orelor, Arhiepiscopia romano-catolică București 1994, p. 1349.
- Schott-Messbuch, Freiburg 1961 Arhivat în , la Wayback Machine..
- R. Tenberg, "Isidor, Erzbischof von Sevilla", în Biographish-Bibliographisches Kirchenlexikon II (1990) 1374-1379.
- Jean Fontaine, Cohérence et originalité de l'étymologie isodorienne, in Mélanges Elorduy, 1978.
- Jean Fontaine, Isidore de Séville. Genèse et originalité de la culture hispanique au temps des Wisigoths, Turnhout, Brepols, 2001, 486 p.
- F. Brunhöltz, Histoire de la littérature latine du Moyen Âge, Turnhout, Brepols, 1991, t. I, p. 78-93, 257-260.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Viețile sfinților (profamilia.ro) Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Enciclopedia catolică (newadvent.org)
- en Forumul comunității catolice (catholic-forum.com)
- it Sfinți și fericiți (santiebeati.it)
- it Viețile sfinților (enrosadira.it)
- es Enciclopedia catolică, versiunea spaniolă (enciclopediacatolica.com)
- es Viețile sfinților (corazones.org)
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Nașteri în 560
- Decese în 636
- Decese pe 4 aprilie
- Arhiepiscopi din secolul al VII-lea
- Doctori ai Bisericii
- Enciclopediști hispano-romani
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Etimologi
- Filozofi din secolul al VII-lea
- Oameni din Regatul Vizigot din secolul al VII-lea
- Părinți ai Bisericii
- Personaje citate în Divina Comedie (Paradisul)
- Scriitori din secolul al VI-lea
- Scriitori din secolul al VII-lea
- Scriitori de limbă latină din secolul al VI-lea
- Scriitori de limbă latină din secolul al VII-lea
- Scriitori de religie și știință
- Sfinți creștini din secolul al VII-lea
- Sfinți în Biserica Catolică
- Teologi creștini din secolul al VII-lea
- Teologi hispanici
- Teologi spanioli