Sari la conținut

Jacques Curie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jacques Curie
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[2][4][5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani)[7][3][2] Modificați la Wikidata
Montpellier, Franța[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFranța Modificați la Wikidata
PărințiEugène Curie[*][[Eugène Curie (French physician, Pierre and Jacques Curie's father (1827-1910))|​]]
Sophie-Claire Depouilly[*][[Sophie-Claire Depouilly (Mother of Pierre and Jacques Curie)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriPierre Curie Modificați la Wikidata
CopiiMaurice Curie[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[8][9][10] Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
chimist
mineralog[*]
om de știință
cadru didactic universitar[*]
executive[*][[executive (higher level corporate position generally charged with leading or overseeing others)|​]] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis[11]
Montpellier[11]
Alger[11] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[12][13] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniufizică[1]
mineralogie[1]
Piezoelectricitate[1]
substanță chimică[1]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Montpellier  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Montpellier  Modificați la Wikidata
PremiiCavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]  Modificați la Wikidata

Jacques Curie (n. , Paris, Franța – d. , Montpellier, Franța) a fost un fizician francez, profesor de mineralogie la Universitatea din Montpellier. A fost fratele lui Pierre Curie, alături de care a făcut prima demonstrație a efectului piezoelectric în 1880.[14] Este îngropat în cimitirul Saint-Lazare din Montpellier.

În 1883, Jacques Curie a fost numit profesor de mineralogie la Universitatea din Montpellier. Această nominalizare marchează sfârșitul colaborării sale cu fratele său Pierre. A rămas la Montpellier până la moartea sa survenită în 1941, cu excepția anilor 1887-1889, perioadă petrecută în Algeria pentru a preda la Scoala de Știință din Alger.[15] A devenit profesor de fizică abia în 1903, poziție pe care a păstrat-o până la pensionarea sa în 1925. Fiica lui, Madeleine, s-a căsătorit cu Jacques de Hauteclocque, văr primar al mareșalul Leclerc. Fiul său, Maurice Curie, a fost fizician.

Contribuția științifică majoră a lui Jacques Curie a fost descoperirea efectului piezoelectric, alături de fratele său Pierre, în 1880. Cei doi frați arau preparatori la Facultatea de Științe din Paris, sub conducerea lui Charles Friedel. Relatările asupra descoperirii îi atribuie doar un rol minor lui Jacques Curie. Cu toate acestea, nu există niciun indiciu asupra acestui fapt,[16] Jacques având mai multă experiență decât fratele său Pierre în studiul piroelectricității. De fapt, este aproape imposibil să se discearnă în mod clar contribuțiile celor doi frați, deoarece aceștia și-au împărtășit în mod constant ideile. Potrivit lui Shaul Katzir,[16] trebuie luat în considerare faptul că descoperirea reprezintă rodul contribuțiilor lor comune.

  1. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b c d BnF catalogue général 
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ http://www.encyclopedia.com/topic/Pierre_Curie.aspx  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Geni.com 
  6. ^ http://biography.yourdictionary.com/pierre-curie  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ http://data.bnf.fr/10304938/jacques_curie/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0020722580900373  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ (PDF) http://calhoun.nps.edu/bitstream/handle/10945/4519/09Sep_Forester.pdf?sequence=1  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ http://www.google.com/patents/US7936434  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  12. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  13. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  14. ^ ''Cercetări privind puterea inductivă specifică și conductibilitatea corpurilor cristalizate'' (fr. ''Recherches sur le pouvoir inducteur spécifique et sur la conductibilité des corps cristallisés'') de M. Jacques Curie, Teză prezentată la Facultatea de Științe din Paris, 62 pagini, Paris, La Lumière électrique, 1888.
  15. ^ Y. Chatelain (). „Jacques Curie”. Dictionnaire de biographie française (ed. Librairie Letouzey et Ané). Paris. p. 1400. 
  16. ^ a b Shaul Katzir (). „The Discovery of the Piezoelectric effect”. Archives for the History of Exact Sciences (în engleză). 57: 61–91.