Sari la conținut

Livius Ciocârlie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Livius Ciocârlie
Date personale
Născut7 octombrie, 1935
Timișoara, România
CopiiCorina Ciocârlie Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar, eseist, scriitor, memorialist și profesor universitar
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Filologie din București
Activitatea literară
Operă de debutRealism și devenire poetică în literatura franceză
Note
Premiul Uniunii Scriitorilor pe 2004

Livius Ciocârlie (n. 7 octombrie, 1935, Timișoara) este un critic literar, eseist, scriitor, memorialist și profesor universitar român.

În 1958 a absolvit Facultatea de Filologie din București, iar în 1974[1] (sau 1975[2]) a devenit doctor în filologie, specialitatea franceză.

În 1990 a fost numit profesor la catedra de literatură franceză a Universității din Timișoara și profesor invitat la Universitatea "Michel de Montaigne" din Bordeaux.

A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pe 2004.

Cărți publicate

[modificare | modificare sursă]

Studii critice

[modificare | modificare sursă]
  • Realism și devenire poetică în literatura franceză, Ed. Facla, 1974 (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor)
  • Negru și alb. De la simbolul romantic la textul modern, Ed. Cartea Românească, 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
  • Mari corespondențe, Ed. Cartea Românească, 1981
  • Eseuri critice, Ed. Facla, 1983 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
  • Caietele lui Cioran, Ed. Scrisul Românesc, 2000
  • Caietele lui Cioran, Ed. Humanitas, 2007

Jurnale, eseuri, romane

[modificare | modificare sursă]
  • Un Burgtheater provincial, Ed. Cartea Românească, 1985
  • Clopotul scufundat, Ed. Cartea Românească, 1988
  • Fragmente despre vid, Ed. Cartea Românească, 1992
  • Paradisul derizoriu. Jurnal despre indiferență, Ed. Humanitas, 1993
  • Viața în paranteză, Ed. Amarcord, 1995 (Premiul Fundației pentru o Societate Deschisă și premiul Salonului de carte de la Cluj)
  • Cap și pajură, Ed. Albatros, 1997
  • Trei într-o galeră, Ed. Echinox, 1998 (Premiul ASPRO)
  • De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri, Ed. Polirom, 2001 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
  • & comp., Ed. Polirom, 2003
  • ...pe mine să nu contați, convorbiri cu Mircea Bențea, Ed. Paralela 45, 2003
  • Batrânețe și moarte în mileniul trei, Ed. Humanitas, 2005
  • Pornind de la Valéry, Ed. Humanitas, 2006[3]
  • Cu dinții de lâna. Jurnal 1978-1983, Ed. Humanitas, 2008 (Premiul Național pentru Literatura decernat de Uniunea Scriitorilor) [4]
  • Cartea cu fleacuri, Editura Paralela 45, 2010 [5]

Volume colective

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Avem nevoie de elita, ne putem lipsi de elitisti, 2 decembrie 2003, Interviu Cu Livius Ciocarlie, Revista 22, accesat la 23 ianuarie 2014
  2. ^ LIVIUS CIOCARLIE, VIATA CA TEXT, Observator cultural - numărul 356, ianuarie 2007, accesat la 23 ianuarie 2014
  3. ^ Jocul cu manta, 9 martie 2007, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 24 martie 2013
  4. ^ „Ispita de a exista“, Cezar Gheorghe, Observator cultural - numărul 457, ianuarie 2009, accesat la 1 februarie 2014
  5. ^ Ce mai citim? Cartea cu fleacuri, de Livius Ciocarlie, 24 iunie 2010, Ziare.com, accesat la 23 ianuarie 2014
  6. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 1, anexa 1, c) 7.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]