Limba macedoneană
| Macedoneană македонски | |
| Vorbită în | Macedonia de Nord, Serbia, Bulgaria,[1][2] Albania, Grecia, Muntenegru și altele |
|---|---|
| Număr de vorbitori | aproximativ 2 milioane |
| Sistem de scriere | alfabetul chirilic cu 2 litere proprii |
| Tipologie lingvistică | SVO(d) |
| Clasificare | |
limbi indo-europene
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în | Macedonia de Nord |
| ISO 639-1 | mk |
| ISO 639-2 | (B) mac, (T) mkd |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | mkd[3] |
| SIL | MKD |
| Extras | |
| Ситe чoвeчки суштeствa се рaѓaaт слoбoдни и eднакви пo дoстoинствo и прaвa. Tиe се oбдарeни со рaзум и совeст и треба да се oднeсувaaт eдeн кoн друг вo дуxoт на oпштo чoвeчкaтa припaднoст. | |
| Răspândire în lume | |
Aria de răspândire a limbii macedonene; cu albastru zonele în care macedoneana nu este recunoscută ca limbă minoritară. | |
| Puteți vizita Wikipedia în macedoneană. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
| Modifică date / text | |
Limba macedoneană (македонски) este o limbă indo-europeană, membră a grupului sudic al limbilor slave, înrudită îndeaproape cu limba bulgară. Macedoneana este răspândită mai ales în Macedonia de Nord. Mai este vorbită în Canada, Grecia, Albania, Serbia, Australia și SUA, având un număr total de vorbitori estimat la 2 milioane. Limba macedoneană folosește alfabetul chirilic.
Din punct de vedere lingvistic (gramatică, lexic), macedoneana este o normă literară a limbii bulgare provenită din standardizarea dialectelor locale ale limbii bulgare în 1945.[4] Din punctul de vedere politic al Macedoniei de Nord, limba macedoneană este o limbă de sine stătătoare. Aceste diferențe de opinie au apărut ca urmare a apartenenței între 1944-1991 a teritoriului actual al Macedoniei de Nord la R.S.F. Iugoslavia și a ideologiei promovate de guvernul iugoslav de la Belgrad.[5] Diferențele dintre bulgara literară și macedoneana constau în faptul că la baza limbii literare bulgare stau dialectele bulgare estice (din zona Mării Negre). Graiurile și dialectele vorbite de populația din vestul Bulgariei (inclusiv din Sofia, capitala țării) sunt mai aproapiate de limba macedoneană (dialectul macedonean) decât de bulgara literară. Vorbitorii nativi ai limbii macedonene din sud-vestul Bulgariei își consideră limba ca dialect al limbii bulgare și nu ca limbă distinctă, de sine stătătoare.
Caracteristici
[modificare | modificare sursă]Macedoneana este singura limbă slavă literară care nu are cazuri pentru substantiv, ci doar trei articole hotărâte. Fenomenul este tipic pentru dialectele bulgare din Rodopi.[necesită citare] 15% din vocabularul macedonenei nu corespunde vocabularului limbii bulgare, iar diferențele au apărut din cauza împrumuturilor lexicale din sârbă de după anul 1913, când cea mai mare parte a Macedoniei a intrat în componența Serbiei (ulterior Iugoslavia), de care s-a separat abia în 1991.[necesită citare]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Primii slavi au venit în Balcani în secolele V-VII. După al doilea război mondial, macedoneana a fost declarată limbă oficială a Republicii Socialiste Macedonia.
Fonetică
[modificare | modificare sursă]Pronunția macedonenei standard se bazează pe cea a dialectului din Prilep și Bitola(două orașe din sudul Macedoniei). Dintre limbile slave, macedoneana are cea mai mare frecvență a vocalelor în raport cu consoanele, o propoziție macedoneană tipică având în medie 1,18 consoane la fiecare vocală.[6]
Vocale
[modificare | modificare sursă]Limba macedoneană folosește cinci vocale: /a/, /ɛ/, /i/, /ɔ/, și /u/. Vocalele neaccentuate nu sunt reduse, dar sunt pronunțate mai slab și mai scurt decât cele accentuate.[7][8] Litera р (/r/) poate avea rolul unei vocale atunci când se găsește între două consoane (de ex. црква [ˈt͡sr̩.kva] - „biserică”).[9]
| Anterioare | Centrale | Posterioare | |
|---|---|---|---|
| Închise | i | u | |
| mijlocii | e̞ | (ə) | o̞ |
| deschise | ä |
Consoane
[modificare | modificare sursă]Limba macedoneană are 26 de consoane.[8] Printre trăsăturile și regulile care guvernează consoanele în macedoneană sunt asimilarea consoanelor sonore și surde atunci când sunt alăturate, desonorizarea consoanelor la sfârșitul cuvântelor, consoanele duble și eliziunea.[8][12]
| Labiale | Dentale | Alveolar | Palatale | Velar | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| nazale | m | n̪[1] | ɲ | |||
| ocluzive | surde | p | t̪ | c[2] | k | |
| sonoră | b | d̪ | ɟ[3] | ɡ | ||
| africate | surde | t̪͡s̪ | t͡ʃ | |||
| sonoră | d̪͡z̪ | d͡ʒ | ||||
| fricative | surde | f | s̪ | ʃ | x[4] | |
| sonoră | v | z̪ | ʒ | |||
| sonante | ɫ̪[5] | l | j | |||
| vibrante | r[6] | |||||
Accent
[modificare | modificare sursă]În limba macedoneană accentul cade pe antepenultima silabă în cuvintele cu trei sau mai multe silabe și pe prima silabă în alte cuvinte. Există câteva excepții de la regulă și acestea includ:
- adverbe verbale (sufixate cu -ќи ): de exemplu викáјќи ([viˈkajci]: strigând), одéјќи ([ɔˈdɛjci]: mergând);
- adverbe de timp: годинáва ([godiˈnava]: anul acesta), летóво ([leˈtovo]: vara asta);
- cuvinte împrumutate: de ex. клишé ( [kliˈʃɛ:], clișeu), генéза ([ɡɛˈnɛza], geneză), литератýра ([litɛraˈtura]: literatură), Алексánдар ([alɛkˈsandar], Alexandru).[15]
Cliticele (precum particula negativă не și formele scurte ale pronumelor) sunt considerate parte din cuvânt și astfel influențează poziția accentului (ca în „тој нé‿дојде” în loc de „тој не до́јде”).
Sistem de scriere
[modificare | modificare sursă]Alfabet
[modificare | modificare sursă]Alfabetul macedonean oficial a fost codificat pe 5 mai 1945 de Guvernul Provizoriu Macedonean (ASNOM în macedoneană).[16] Există mai multe litere unice alfabetului chirilic macedonean, și anume ѓ, ќ, ѕ, џ, љ și њ,[17] ultimele trei litere fiind împrumutate din alfabetul chirilic sârbo-croat, iar litera ѕ are un echivalent în alfabetul slavon bisericesc (asemănarea cu litera latină "s" e o coincidență).[18] Alfabetul macedonean folosește și apostroful (') pentru a marca un r silabic la începutul cuvântului ( 'рж [r̩ʃ]- secară, 'рбет [ˈr̩bɛt] - coloană) și pentru a reprezenta vocala ă în unele cuvinte literare sau împrumutate din turcă ( к'смет [ˈkəsmɛt] - soartă). Accentul grav (`) este folosit pentru a diferenția omonime.[17] Alfabetul standard macedonean conține 31 de litere. Următorul tabel prezintă alfabetul macedonean, împreună cu valoarea AFI pentru fiecare literă:
| А а /a/ |
Б б /b/ |
В в /v/ |
Г г /ɡ/ |
Д д /d/ |
Ѓ ѓ /ɟ/ |
Е е /ɛ/ |
Ж ж /ʒ/ |
З з /z/ |
Ѕ ѕ /d͡z/ |
И и /i/ |
| Ј ј /j/ |
К к /k/ |
Л л /ɫ, l/ |
Љ љ /l/ |
М м /m/ |
Н н /n/ |
Њ њ /ɲ/ |
О о /ɔ/ |
П п /p/ |
Р р /r/ |
С с /s/ |
| Т т /t/ |
Ќ ќ /c/ |
У у /u/ |
Ф ф /f/ |
Х х /x/ |
Ц ц /t͡s/ |
Ч ч /t͡ʃ/ |
Џ џ /d͡ʒ/ |
Ш ш /ʃ/ |
Ortografie
[modificare | modificare sursă]Asemenea alfabetului, ortografia macedoneană a fost codificată oficial pe 7 iunie 1945 la o reuniune a ASNOM.[16] Ulterior au apărut versiuni actualizate, cea mai recentă fiind publicată în 2016.[19] Ortografia macedoneană este consistentă și fonemică, respectând principiului unui grafem pentru fiecare fonem . Această corespondență reciprocă este adesea descrisă prin principiul "scrieți așa cum vorbiți și citiți așa cum este scris".[8] Există o singură excepție de la această regulă în cazul literei ⟨л⟩, care se pronunță ca /l/ înaintea vocalelor /i/ și /e/ și lui /j/ (de ex. лист (frunză); pronunțat [list]) dar ca /ł/ velar oriunde altundeva (de ex. бела (alb) pronunțat [beła]).
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Macedonian language on Britannica
- ^ Ethnologue report for Macedonian
- ^ Language
- ^ Thornburg & Fuller 2006, p. 213.
- ^ The New Macedonian Question, J.Pettifer, 1999
- ^ Kolomiec, V.T.; Linik, T.G.; Lukinova, T.V.; Meljnichuk, А.S.; Pivtorak, G.P.; Sklyarenko, V.G.; Tkachenko, V.A.; Tkachenko, O.B (). Историческая типология славянских языков. Фонетика, слообразование, лексика и фразеология [Historical typology of Slavic languages] (în ucraineană). Kiev: National Academy of Sciences of Ukraine(d).
- ^ Friedman 1998, p. 252.
- ^ a b c d Friedman 2001.
- ^ Usikova 2005, p. 111.
- ^ Friedman 2001, p. 10.
- ^ Lunt 1952, pp. 10–11.
- ^ Bojkovska et al. 2008, p. Format:Pn.
- ^ Friedman 2001, p. 11.
- ^ Lunt 1952, pp. 11–12.
- ^ Friedman 2001, p. 13.
- ^ a b „Со решение на АСНОМ: 72 години од усвојувањето на македонската азбука” [With the declaration of ASNOM: 72 years of the adoption of the Macedonian alphabet]. Javno (în macedoneană). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Usikova 2005, p. 105–106.
- ^ Friedman 1993, p. 251.
- ^ „Правописот на македонски јазик од денес бесплатно на интернет” [The orthography of the Macedonian language for free on the Internet from today]. sdk.mk. . Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]