Mae West
| Mae West | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Mary Jane West |
| Născută | [1][2][3][4][5] New York City, New York, SUA[6] |
| Decedată | (87 de ani)[7][2][8][4][5] Los Angeles, California, SUA |
| Înmormântată | Cypress Hills Cemetery[*][6] |
| Cauza decesului | cauze naturale (accident vascular cerebral) |
| Căsătorită cu | Guido Deiro[*] (–) |
| Cetățenie | |
| Ocupație | dramaturgă actriță de televiziune[*] actriță de film scenaristă cântăreață scriitoare actriță de teatru[*] umorist autobiografă[*] actriță |
| Limbi vorbite | limba engleză[9] |
| Alte premii | |
| Stea pe Hollywood Walk of Fame[*] | |
| Semnătură | |
| Modifică date / text | |
Mary Jane "Mae" West n. , New York City, New York, SUA – d. , Los Angeles, California, SUA[10] a fost o actriță, cântăreață, dramaturgă, scenaristă, comediană și sex simbol americană, cunoscută și pentru independența sa sexuală clar afișată, a cărei carieră s-a întins pe șapte decenii.
West a fost activă în teatrul de varietăți și în vodevilul de pe scenele orașului New York City înainte de mutarea sa la Hollywood pentru a continua activitatea sa din industria divertismentului ca actriță, comediană și scenaristă, completată adesea de apariții la radio și televiziune, ca actor de voce și televiziune. Instituția profesionistă American Film Institute a numit-o pe Mae West între primele 15 cele mai mari stele ale cinematografului clasic american.
Utilizând adesea în cântecele sale vocea sa ușor răgușită și rară de contralto,[11], fiind total neconformistă și având „o limbă foarte ascuțită”, West a fost una dintre cele mai controversate staruri ale filmului timpului său, întâmpinând numeroase dificultăți, mai ales legate de cenzură.
A ridiculizat mereu sistemul, făcând remarci întotdeauna înțepătoare și deranjante referitoare la racilele sociale ale anilor 1920 și 1930, fiind admirată de publicul larg al erei Marii Depresiuni. După terminarea carierei sale cinematografice, care i-a adus faima de sex simbol american, a continuat cariera sa ca dramaturg și scriitoare, autoare de cărți, ca performer pe scenele din Las Vegas, în Regatul Unit, la radio și televiziune, și de producător al propriilor sale albume de rock and roll.
Fiind întrebată despre eforturile sale de a se reinventa continuu, West a replicat, „Cred în cenzură. Am făcut o avere pe seama sa." (În original, "I believe in censorship. I made a fortune out of it."[12][13]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Viață timpurie
[modificare | modificare sursă]Mary Jane West s-a născut la data de 17 august 1893, în Comitatul Kings, statul New York (cunoscut azi ca Greenpoint ori Bushwick, înainte ca New York City să fi fost consolidat în 1898). Mama sa a fost asistată la naștere, care a fost acasă, de o soră de-a sa, care era moașă.[14] Mary Jane a fost cea mai mare dintre copii familiei care au supraviețuit.[15][16][17] Părinții lui Mae erau John Patrick West și Mathilde "Tillie" (mai târziu, Matilda) Delker (original Doelger; ulterior numele a fost americanizat ca "Delker" sau "Dilker"). Tillie și cei cinci frați și surori ai săi emigraseră cu părinții lor, Doelger Jakob (1835–1902) și Christiana (1838–1901; născută Brüning), din Bavaria în 1886.[18] Părinții lui West s-au căsătorit la 18 ianuarie 1889, în Brooklyn, spre plăcerea familiei mirelui și discomfortul familiei miresei, crescându-și copii ca protestanți (mai exact ca prezbiterieni), chiar dacă John West era de descendență mixtă catolic-protestantă[19][20][21] iar Tillie era de ceva descendență evreiască.[20]
Tatăl lui West a fost un luptător cunoscut sub numele de "Battlin" Jack West, care mai târziu a lucrat în calitate de polițist special (investigator privat) având ulterior propria sa agenție de investigații.[22] Mama sa fusese anterior model de modă și realizatoare de corsete.[23] Bunica sa paternă, Mary Jane (născută Copley), după care a fost numită, fusese de descendență catolică irlandeză[24] iar bunicul patern al lui West, John Edwin West, fusese constructor de nave maritime, de descendență englezo-scoțiană.[25][26]
Sora sa cea mai mare, Katie, decedase în anii timpurii ai copilăriei sale. Ceilalți frați ai săi, care au ajuns la maturitate, au fost Mildred Katherine West, cunoscută ulterior ca Beverly (8 decembrie 1898 – 12 martie 1982), și John Edwin West II (uneori numit incorect "John Edwin West, Jr."; 11 februarie 1900 – 12 octombrie 1964).[27] În timpul copilăriei sale, familia West s-a mutat în diferite părți ale cartierelor Woodhaven, Williamsburg și Greenpoint, toate aflate în Brooklyn. În Woodhaven, la facilitatea de spectacole Neir's Social Hall (deschisă în 1829 și încă funcționând), se spune că Mae West ar fi performat prima dată în calitate de profesionistă.[28][29]
Carieră
[modificare | modificare sursă]Filmografie
[modificare | modificare sursă]Discografie
[modificare | modificare sursă]Albume:
- 1956: The Fabulous Mae West; Decca D/DL-79016 (mai multe re-editări până în 2006)
- 1960: W. C. Fields His Only Recording Plus 8 Songs by Mae West; Proscenium PR 22
- 1966: Way Out West; Tower T/ST-5028
- 1966: Wild Christmas; Dragonet LPDG-48
- 1970: The Original Voice Tracks from Her Greatest Movies; Decca D/DL-791/76
- 1970: Mae West & W. C. Fields Side by Side; Harmony HS 11374/HS 11405
- 1972: Great Balls of Fire; MGM SE 4869
- 1974: Original Radio Broadcasts; Mark 56 Records 643
- 1987/1995: Sixteen Sultry Songs Sung by Mae West Queen of Sex; Rosetta RR 1315
- 1996: I'm No Angel; Jasmine CD 04980 102
- 2006: The Fabulous: Rev-Ola CR Rev 181
Cel puțin 21 de single-uri de viteze 78 rpm și 45 rpm (rpm = rotații/revoluții pe minut) au fost lansate între 1933 și 1973.
Albume rock'n'roll
[modificare | modificare sursă]Conform declarațiilor sale, pentru a-și intact pãstra sex-appealul, în special în rândul generației tinere, subsumată continuei sale reinventări artistice, Mae West produce și înregistreazã douã albume rock ‘n’ roll, la sfârșitul anilor 1960, intitulate Way out West și Wild Christmas.[30]
Mae West în cultura populară
[modificare | modificare sursă]- În timpul celui de-al doilea război mondial, ofițerii forțelor aliate și-au numit vestele lor de salvare de culoare galbenă, mai ales pentru forma lor, "Mae Wests", întrucât rimau cu breasts (în română, sâni),[31] dar și datorită asemănării lor cu torsoul actriței. De asemenea, o "Mae West" este un tip de nefuncționare corectă a unei parașute, care produce contorsionarea formei tipice a dom a parașutei, făcând-o să semene cu un sutien extraordinar de mare.[32]
- West a fost subiectul multor cântece, incluzând titlul unui cântec al musicalului de pe Broadway, al lui Cole Porter, intitulat Anything Goes (Totul trece), respectiv al cântecului "You're the Top" (Tu ești la vârf).[33]
- Pictorul suprarealist Salvador Dalí a realizat mai multe variante ale picturii intitulate "Face of Mae West which May Be Used as an Apartment" (Fața lui Mae West ce poate fi folosită ca un apartament) precum și designul celebrei sofa Mae West Lips Sofa (Sofaua <<Buzele lui Mae West>>), care a fost fizic realizată și completată în 1938 pentru Edward James.[34] O versiune a sofalei, în roșu, a fost creată de cunoscutul realizator de mobilier parizian Jean-Michel Frank, iar o altă versiune a acestei sofa, de data aceasta în roz, se găsește la Londra la Victoria and Albert Museum. În plus, Camera Mae West, realizată în mărime naturală, conform dimensiunilor date de Dalí, poate fi văzută și vizitată la Muzeul Dalí din Figueras, Spania.
- Când a fost rugată să-și dea permisiunea ca imaginea sa să fie folosită pe coperta albumului muzical Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band, al celebrei trupe The Beatles, West a refuzat inițial oferta, întrebând, "What would I be doing in a Lonely Heart's Club?" (Ce să caut eu într-un <<Club al inimilor singuratece?>>). The Beatles au scris marii vedete o scrisoare personală în care s-au declarat mari admiratori ai săi, convingând-o, în final, să fie de acord cu includerea imaginii sale pe coperta albumului.[35]
- Combinația de cuvinte "Mae West" este adesea utilizată în dialectul londonez cockney ca rimând cu cuvântul "best" (cel mai bun/cea mai bună/cei mai buni/cele mai bune), precum în distihul It's the best / It's not the Mae West (Este cea mai bună / Dar nu este Mae West).[36]
- Pompele de benzină Fry ale anilor 1920 și 1930, care aveau două rezervoare de sticlă transparentă, erau numite Pompe Mae West.
- Artistul plastic Rita McBride a creat în anii 2010-2011, în München, o sculptură foarte mare, de 52 de metri, intitulată Mae West, datorită formei sale hiperboloidale, sugerând o asemănare cu chipul lui Mae West.
- Acronimul MAE-West — "Metropolitan Area Exchange, West", reprezintă un fost punct de intersecție al rețelei Internet, de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii, având punctul de intersecție corespunzător pe coasta de est, MAE-East.
- În 2016, Mae West a fost portretizată de artistul în travesti (drag artist) Alaska, în cel de-al doilea episod al celui de-al doilea sezon al show-ului artistului travesti RuPaul intitulat Drag Race All Stars (Competiția travesti a tuturor starurilor).[37]
- In 2017, Mae West a fost subiectul unui episod al seriei de televiziune Over My Dead Body (Doar peste trupul meu mort) difuzat pe Amazon Prime.[38]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- West, Mae (). Babe Gordon. The Macaulay Company. (romanul pe care s-a bazat The Constant Sinner - Păcătosul constant)
- West, Mae (). Diamond Lil Man. Caxton House. (transformarea piesei în roman)
- West, Mae () [1959]. Goodness Had Nothing to Do with It. Prentice-Hall. ISBN 978-1-86049-034-7.
- West, Mae (). Mae West on Sex, Health and ESP. W.H. Allen. ISBN 978-0-491-01613-1.
- West, Mae (). Pleasure Man. Dell Pub. Co. ISBN 978-0-440-07074-0.
- West, Mae; Weintraub, Joseph (). The Wit and Wisdom of Mae West. G.P. Putnam. ISBN 978-0-399-50549-2.
Note
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Mary Jane West, Roglo
- ^ a b Mae West, GeneaStar
- ^ Mae West, SNAC, accesat în
- ^ a b Mae West, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b „Mae West”, Mae West (în engleză), Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Find a Grave, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Jane Mast, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Cullen, Frank; Hackman, Florence; McNeilly, Donald (). Vaudeville, Old & New: An Encyclopedia of Variety Performers in America. Routledge. p. 1183. ISBN 978-0-415-93853-2.
- ^ Doherty, Thomas (februarie 2009). Hollywood's Censor: Joseph I. Breen and the Production Code Administration. ISBN 978-0-231-14359-2.
- ^ „Actress Mae West Sentenced for "Sex"”. History Channel. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Karen Weekes (). Women Know Everything!. Quirk Books. p. 86. ISBN 978-1-59474-545-4.
- ^ Louvish 2006, p. 5.
- ^ Wortis Leider, Emily (). Becoming Mae West. Da Capo Press. p. 20. ISBN 978-0-306-80951-4.
- ^ Watts, Jill (). Mae West: An Icon in Black and White. Oxford University Press US. p. 10. ISBN 978-0-19-516112-0.
- ^ West, Mae (). Goodness Had Nothing to Do With it. Prentice-Hall. p. 1.
- ^ Wortis Leider, Emily (). Becoming Mae West. Da Capo Press. p. 23. ISBN 978-0-306-80951-4.
- ^ „The religion of Mae West, actress”. adherents.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Gross, Max (). „Playwright Examines Mae West's Legal Dramas”. forward.com. Accesat în .
- ^ Wortis Leider, Emily (). Becoming Mae West. Da Capo Press. pp. 23–24. ISBN 978-0-306-80951-4.
- ^ Watts, Jill (). Mae West: An Icon in Black and White. Oxford University Press US. p. 12. ISBN 978-0-19-516112-0.
- ^ Wortis Leider, Emily (). Becoming Mae West. Da Capo Press. p. 21. ISBN 978-0-306-80951-4.
- ^ Musgrove, Stanley (). Mae West. William Morrow & Co. p. 20. ISBN 978-0-688-00816-1.
- ^ Louvish 2006, p. 6.
- ^ 1870, 1880, 1900 US censuses.
- ^ Watts, Jill (). Mae West: An Icon in Black and White. Oxford University Press US. pp. 12, 289. ISBN 978-0-19-516112-0.
- ^ amNew York, Thursday, 5 septembrie 2013, p. 23.
- ^ Lisa L. Colangelo (). „Woodhaven bar Neir's Tavern gets a time-machine fix up”. Daily News. New York. Accesat în .
- ^ Mae West - Nu sunt un înger
- ^ Elster, Charles Harrington (). What in the Word?: Wordplay, Word Lore, and Answers to Your Peskiest Questions about Language. Harcourt Trade. p. 246. ISBN 978-0-15-603197-4.
- ^ „Parachute Rigger's Handbook”. Federal Aviation Administration. Accesat în .[nefuncțională]
- ^ Wortis Leider, Emily (). Becoming Mae West. Da Capo Press. p. 349. ISBN 978-0-306-80951-4.
- ^ Gleadell, Colin (). „Object of the week: the 'Mae West' lip sofa”. The Daily Telegraph. London, UK. Accesat în .
- ^ Martin, George (). Summer of Love: the Making of Sgt. Pepper. MacMillan. p. 139.
- ^ „Mae West is Cockney Rhyming Slang for Best”. www.cockneyrhymingslang.co.uk. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Who won Snatch Game on 'RuPaul's Drag Race All Stars'?”. mic.com (în engleză). Accesat în .
- ^ Watch Over My Dead Body | Prime Video, www.amazon.com
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Mae West la Internet Movie Database
- en Mae West la TCM Movie Database
- en en Mae West la Internet Broadway Database
- ro Mae West: «Nu sunt un înger» sau “The statue of Libido” Arhivat în , la Wayback Machine., Irina Maria Manea, 26 iulie 2011, Adevărul
- Nașteri în 1893
- Nașteri pe 17 august
- Decese în 1980
- Decese pe 22 noiembrie
- Mae West
- Actrițe americane din secolul al XX-lea
- Actrițe de film americane
- Actrițe de radio americane
- Actrițe de teatru americane
- Actrițe de televiziune americane
- Actrițe de voce americane
- Americani de origine engleză
- Americani de origine germană
- Americani de descendență evreiască
- Americani de origine irlandeză
- Americani de origine scoțiană
- Artiști de vodevil
- Cântărețe americane
- Cântăreți americani din secolul al XX-lea
- Contraltiste americane
- Laureate ale Burlesque Hall of Fame
- Muzicieni ai Decca Records
- Oameni din Woodhaven, Queens
- Prezbiterieni americani