Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București
| Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București | |
| Coordonate | 44°20'5.057"N, 26°6'15.239"E, 44°20'6"N, 26°6'27"E |
|---|---|
| Deschis | |
| Administrată de | Administrația Națională a Penitenciarelor |
| Adresa stradală | Str. Sabarului, nr. 1, comuna Jilava, județul Ilfov |
| Website | |
| Modifică date / text | |
| Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în februarie 2014 |
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Penitenciarul București-Jilava este una din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, fiind localizat pe raza administrativă a comunei Jilava, Ilfov.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Fortul 13 Jilava a fost amenajat în 1907 ca închisoare militară a cărei destinație s-a păstrat până la 1 aprilie 1948. Sute de țărani din județul Ilfov, arestați pentru că au participat la răscoala țărănească din 1907, au fost depuși în această închisoare militară. În perioada Primului Război Mondial a fost populat cu deținuți proveniți din rândurile militarilor care refuzau să se prezinte la încorporare sau pentru alte infracțiuni cu caracter militar. După ocuparea orașului București de către trupele germane, în închisoare au fost aduși prizonieri de război.
În 1940, au fost închiși de legionari politicieni și salariați din aparatul de stat pe care poliția legionară i-a suprimat în celulele închisorii în noaptea de 26/27 noiembrie 1940. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, deși era închisoare militară, a devenit locul de detenție, atât preventivă cât și după condamnare, pentru deținuții politici. Rămâne ca închisoare militară până la 1 aprilie 1948 când e transformată în penitenciar în subordinea Ministerului de Interne, la Direcția Generală a Penitenciarelor.
Începând din anul 1966, în Penitenciarul Jilava s-a înființat o secție unde erau deținute elementele cele mai înrăite și recalcitrante. Astfel, la 1 august 1967 erau deținute persoane care au săvârșit infracțiuni contra securității statului, deținuți de drept comun recidiviști, cu condamnări peste 10 ani sau care nu puteau fi folosiți la muncă, deținuți de drept comun, înrăiți și recalcitranți, indiferent de starea de recidivă, infracțiunea comisă și condamnare, cărora li se aplică un regim sever, foști evadați din unitățile Direcției Generale a Penitenciarelor, indiferent de starea de recidivă, infracțiunea săvârșită și de condamnare, care nu sunt folosiți la munci.
În anul 1973 s-a dat în folosință blocul nou în care au fost cazați deținuți minori, bloc care era format din centrul de primire, observare și repartizare minori și Penitenciarul pentru Minori. În locul Penitenciarului pentru Minori a luat ființă în 1987 Penitenciarul de Tineri București ce a funcționat până în anul 1988 când, prin demolarea Penitenciarului Rahova, deținuții de acolo au fost transferați aici începându-se extinderea spațiilor de deținere cu încă un corp de clădire finalizat în anul 1990.
În perioada 17 decembrie 1989 - 31 ianuarie 1990 a avut loc o revoltă a deținuților care au reușit să iasă din camere prin forțarea ușilor, să se urce pe clădiri, iar în unele locuri au forțat dispozitivele de pază, cerând punerea în libertate deși nu beneficiau de acest act de clemență.[1]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Penitenciarul București-Jilava de subcomisarul de penitenciare Cristian Erving Micu, Revista penitenciarelor nr. 1/2011, p. 32-33
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Site oficial
- Penitenciarul București - Jilava, anp-just.ro
- Jilava - Bastilia romaneasca Arhivat în , la Wayback Machine., 15 februarie 2008, Alexandru Mihalcea, România liberă
- Jilava este sperietoarea sistemului penitenciar, 11 noiembrie 2005, Adrian Mogos, Jurnalul Național
- București: "Porți deschise" la închisoarea din Jilava, 26 iunie 2009, Adevărul
- Fortul 13 Jilava - Galerie Foto Arhivat în , la Wayback Machine., Adevărul
- Jilava - Bastilia romaneasca Arhivat în , la Wayback Machine., 15 februarie 2008, Alexandru Mihalcea, România liberă
Reportaje
- Valea Piersicilor, eșafodul de la Jilava, 10 iulie 2010, Adevărul
- VIDEO REPORTAJ Valea Piersicilor, râpa uitată în care au fost executați Antonescu și Rîmaru, 10 iulie 2010, Adevărul
- Fortul de la Jilava: menit să îi apere pe români, a ajuns să îi oprime, 11 iunie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
- De veghe la poarta închisorii Arhivat în , la Archive.is, 2 iunie 2010, Ionuț Ivan, Jurnalul Național
Mărturii
- Mărturisirile unui fost deținut politic: „Mă băteau cu furtunul de cauciuc până leșinam”, 27 aprilie 2010, Adevărul
- Emanoil Mihăiescu a primit despăgubiri de 600.000 de euro pentru atrocitățile suferite în pușcăriile comuniste, 29 iunie 2010, Adevărul
- FOTO Povestea puștiului deținut politic din Fortul 13, Jilava, 3 iulie 2010, Adevărul
- Poveștile Jilavei[nefuncțională], 21 august 2006, Paula Mihailov Chiciuc, Jurnalul Național
| |||||||||||||||||||||||