Sari la conținut

Romulus Cândea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Romulus Cândea
Date personale
Născut7/19 octombrie 1886
Avrig, Sibiu
Decedat19 ianuarie 1973
Avrig, Sibiu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
OcupațieProfesor universitar doctor istoric
  • Decan al Facultății de Litere și Filosofie din Cernăuți între anii 1923-1924
  • Rectorul Universității din Cernăuți între anii 1925 - 1926
  • Membru corespondent al Academiei Române din 1929
Limbi vorbitelimba germană[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Cernăuți
Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai
Universitatea din Cernăuți  Modificați la Wikidata
Partid politicFrontul Românesc  Modificați la Wikidata
Membru corespondent al Academiei Române

Romulus Cândea (n. 7/19 octombrie 1886, Avrig, Sibiu – d. 19 ianuarie 1973, Avrig, Sibiu) a fost un istoric român, membru corespondent al Academiei Române.

  • Liceul evanghelic german din Sibiu (1897-1905)
  • Facultatea de Teologie din Cernăuți (1905-1909)
  • Doctoratul „sub auspiciis imperatoris” la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1909 - 1912)
  • Doctor în Filosofie și magistru al Artelor frumoase la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității din Leipzig
  • Profesor de Istorie bisericească și discipline pedagogice la Institutul de teologie pedagogică din Sibiu (1915-1919)
  • Profesor de Istorie bisericească universală la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1919-1922)
  • Titular al catedrei de istorie universală medie, modernă și contemporană de la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți (1922 - 1940)
  • Profesor de Istorie universală la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1940 - 1947, între 1940 și 1945 refugiată la Sibiu).

A fost Decan al Facultății de Litere și Filosofie din Cernăuți între anii 1923-1924, apoi Rector al Universității din Cernăuți între anii 1925 - 1926.

Romulus Cândea a fost membru corespondent al Academiei Române din 1929, membru laic în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Cernăuților și în Congresul Național Bisericesc, deputat și senator din partea Universității din Cernăuți.

Romulus Cândea a fost un membru fondator al Institutului de istorie și limbă al Universității din Cernăuți.[2]

Acesta s-a specializat pe istoria bisericească realizând studii asupra catolicismului în Moldova în secolul al XVI-lea, despre situația bisericii românești din Transilvania în contextul Primului Război Mondial. Pe lângă acestea, istoricul a realizat biografiile unor personalități importante din istoria României precum Alexandru Hurmuzachi, Vladimir Repta[2], Andrei Șaguna, Miron Cristea, etc.

  • Românii și rutenii în Biserica greco ortodoxă din Bucovina, în RT, an.III, 1909, nr.2, p. 87-94; nr.3, p. 157-165; nr.4, p. 214-221; nr.5, p. 260-267
  • Der Katholizimus in den Donaufürstentumern, in Beitrage zur Kultur und Universalgeschichte, begründet von K. Lamprecht.... Leipzig, 1917
  • Catolicismul în Moldova în secolul al XVII-lea, în „Anuarul XXXIII al Institutului teologic-pedagogic din Sibiu pe anul 1916-1917”, p. 3-66 (și extras Sibiu, 1917, 68 p.)
  • Concordate. Un capitol de istorie politică, Cernăuți, 1921, 128 p.
  • Andrei Șaguna, în "Candela", an.XXXIV, 1923, nr.5, p. 177-188 (și extras)
  • Mitropolitul Vladimir Repta, în "Candela", an.XXXV, 1924, nr.11-12, p. 437-460 (și extras 24 p.)
  • Patriarhul Miron Cristea, în "Candela", an.XXXVI, 1925, nr.3-7, p. 73-93 (și extras)
  • Biserică și Stat. Cu prilejul înființării Patriarhiei Române, în "Candela", an.XXXVI, 1925, nr.8-10, p. 386-404 (și extras, cu subtitlul: Câteva considerații istorice și principiale, 24 p.)
  • Liste de patriarhi alexandrini, în "Candela", an.XXXVII, nr.10-11, p. 139-147 (și extras, 111 p.)
  • Arhimandritul Clememt Constantin Popovici, în "Candela", an.XXXVII, 1926, nr.10-11, p. 225-231 (și extras, 9 p.)
  • Biserica ardeleană în anii 1916-1918, în "Candela", an.XXXVII, 1926, nr.10-11, p. 232-275 (și extras, 47 p.)
  • Un creștin și un român: preotul Constantin Morariu, Cernăuți, 1928, 14 p.
  • Unirea românilor, o necesitate istorică, Cernăuți, 1932, 10 p.
  • „Arborensii”, trădători austrieci și naționaliști români, Cernăuți, 1937, 48 p.
  • Un luptător bucovinean: Alecu Hurmuzachi, TR, an.LXXIX, 1941, nr. 36, 38, 39 și 41 (și extras, Sibiu, 1941, 23 p.)
  • Introducere în studiile istorice, în „Transilvania”, an.LXXIII, 1942, nr.9, p. 671-679 (și extras, 9 p.)
  • L‘assaut des Hongrois contre l‘Eglise roumaine, 1916-1918, în "Revue de Transylvanie", VII-IX, 1941-1943, p. 210-250.
  • Problema universală. Discurs rostit în Adunarea deputaților, Cernăuți, 1923, 56 p.
  • Reforma învățământului superior, Cernăuți, 1935, 71 p.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ a b Ștefănescu, Ștefan (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 87.